1,053 matches
-
-o anume drum sfânt îmi croiesc către tine a patra-i doar o-ntrebare țâșnind cu a cincea din buze și-n șase mă mut cu mirare în lumea-ți de basm, fără muze La ultima frază zâmbesc: ce simplu foșnește lumina doar știe cât te iubesc și cât de rănită mi-e vina Referință Bibliografică: Ești greu de prins în cuvinte / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1722, Anul V, 18 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
EȘTI GREU DE PRINS ÎN CUVINTE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1442605777.html [Corola-blog/BlogPost/343935_a_345264]
-
la marginea unui drum de pădure pe un trunchi bătrân de copac doborât de ani și ani, o bătrânică suptă de gânduri și timpul care i-a încrețit fruntea. Era atât de tristă încât și frunzele copacilor care mai ieri foșneau în slavă, în acel moment foșneau în văgăună. Îngerașul, văzând-o, a înțeles suferința ei încrâncenată. A bătut de trei ori din aripioarele sale și ca din pământ în fața ei s-a arătat o casă micuță cu pridvor și mușcate
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
pe un trunchi bătrân de copac doborât de ani și ani, o bătrânică suptă de gânduri și timpul care i-a încrețit fruntea. Era atât de tristă încât și frunzele copacilor care mai ieri foșneau în slavă, în acel moment foșneau în văgăună. Îngerașul, văzând-o, a înțeles suferința ei încrâncenată. A bătut de trei ori din aripioarele sale și ca din pământ în fața ei s-a arătat o casă micuță cu pridvor și mușcate roșii la ferestre. Pe poteca din
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
vedeam cerul sfărâmat în bucatele.Sfaramat ...la fel ca si visul meu:(Obișnuiam să stau ore întregi sub copacul acela ,în curtea imensă a unui anumit liceu. Îmi aduc aminte foarte clar sentimentul ...Senzația că iarbă crește în jurul meu,ca foșnește și șoptește... Dar habar nu mai am ce fel de copac era:) Dincolo de gardul de ciment era pădurea și de multe ori când scăpăm de sub supravegherea vigilenta a unui pedagog mă plimbam pe potecile umbrițe. Și mai exista și o
EU SUNT UN ZBOR FRANT... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/_eu_sunt_un_zbor_frant_.html [Corola-blog/BlogPost/361232_a_362561]
-
Acasa > Stihuri > Momente > PRIN TUNELUL DE VATĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului De atâta drum mă-ntunec de ger, stelele-mi citesc în gânduri dezamăgirea, fluturi fără aripi îmi foșnesc în urechi. Cineva răsucește orele pe cadranul lunii, schimbă caii la vămile care mă poartă prin tunelul de vată al iernii. Pe aici n-a trecut picior de om fără ca vântul să-l acopere cu tăcere. Mă îndeamnă pomii înfloriți
PRIN TUNELUL DE VATĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Prin_tunelul_de_vata.html [Corola-blog/BlogPost/361867_a_363196]
-
Isabelle Nicolae , publicat în Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016. AMURG DE VISE Din nou lumină amurgului de toamnă Se contopește strâns în mantia ruginita a frunzelor de astă vară. Ca într-un dans nebun, se învârtesc în horă, foșnesc, scrâșnesc, aleargă... Frunze dezlănțuite, scăpate din îmbrățișarea verde a pomilor stăpâni. Se adună într-un covor multicolor... Mânate de la spate de vântul sec și rece Precum o turmă rătăcita de ciobanul lor, Și-apoi se risipesc din nou gălăgioase. Pitindu
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
fără să mă uit înapoi. Pășesc fără cuvinte, dar tăcerea ... Citește mai mult AMURG DE VISEDin nou lumină amurgului de toamnaSe contopește strâns în mantia ruginita a frunzelor de astă vara.Ca într-un dans nebun, se învârtesc în horă, foșnesc, scrâșnesc, aleargă...Frunze dezlănțuite, scăpate din îmbrățișarea verde a pomilor stapani.Se adună într-un covor multicolor...Mânate de la spate de vântul sec și recePrecum o turmă rătăcita de ciobanul lor,Și-apoi se risipesc din nou galagioase.Pitindu-se
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PAȘI Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului PAȘI ieri mă plimbam pe alei și frunzele foșneau sub pașii mei mereu osteniți și grei petale în jur se scuturau covor de frunze tot făceau mi-e dor de adierea unui cuvânt nespus știu, o literă a mai rămas de pus uite sus, acolo sus atâtea aș fi
PAȘI de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorel_birtu_paraianu_1485602909.html [Corola-blog/BlogPost/385048_a_386377]
-
răsare o salată, sau un pomișor. Peste ani devine un copac viguros, parcă acolo a existat din totdeauna. Eu fiind născută în acest mediu, m-am obișnuit să simt lângă mine cum din orice izvorăște viață. Și frunza copacului care foșnește în bătaia vântului, tot viață este. Te atenționează că trăiește, că este vie. - Da, așa este. Mie, totuși, după anul petrecut la țară în Dobrogea, când am revenit în mediul în care am crescut și m-am format ca intelectual
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
Covali Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Înfloresc primăverile mele în livezi ce în suflet le port când în chip de icar, către stele, orice vis zboară fără efort. Codrii dragi de zefir se-nfioară foșnind tandri în inima mea, când încep ghiocei să apară, ignorând orice frig și-orice-nea. Simt în gânduri și-n trup dans de focuri care ruguri în ele aprind, luminând înnoptatele locuri unde-ascult al speranței colind. E o forfotă plină de viață
FORFOTĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anatol_covali_1484414646.html [Corola-blog/BlogPost/379975_a_381304]
-
chiar probleme intime, fiecare face eforturi vizibile, pentru a reține atenția celeilalte, dar pe amândouă le-a ajuns curând oboseala, sau legănatul trenului le îndeamnă la un pui de somn. Câmpia presărată din loc în loc cu liziere de pădure, care foșnesc la trecerea trenului. Satele rămân în urmă cu aceeași viteză. Lanuri de porumb încă necules și viile dau culoare peisajului, amintind că toamna își intră treptat în drepturi. Mereu Iulia a considerat toamna, un anotimp frumos. Nu numai din cauza belșugului
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
abandonate pe măsuța de lângă fereastră. -Am intrat și-n împărăția Oltului, spune o femeie căscând. Peisajul este bine-nțeles tot câmpie, iar apa galbenă a Oltului se târaște printre sate, să ajungă la Dunare. Trenul parcurge rapid o pădure care foșnește puternic și trimite o undă răcoroasă. Și aici se vede ruginiul toamnei, în covorul de frunze de pe sub copaci. Părăsind valea Oltului de la o vreme, trenul străbate ținutul Gorjului. Peisajul începe să se schimbe treptat, iar munții așteptați cu atâta nerăbdare
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ioan LILA V ERSURI ALBE joi 8 septembrie 2011 Vîntul mătură frunzele de pe alei Eu te caut pe unde bate vîntul Petalele florilor se risipesc Rochia ta albă îți foșnește pe coapse Vin spre tine, mai am un vis, O eternitate pînă să te strîng în brațe. Unde este paradisul pe care ți l-am promis ? Timpul se întoarce în oglindă trist - A uitat, săracul, să fie altruist ! @ TE CAUTAM
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_alba.html [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
un geam Ce-mi strânge stele ca pe dinamite. Adorm tăcut în vechiul balansoar Cu foc aprins în goala mea odaie. Pâlpâie flacăra furată de un jar Stârnind în urmă mare vâlvătaie. Tot ațipesc ținînd ziaru-n brațe Dar simt covor foșnind cumva hilar. Și văd iubirea-mi prinsă între ațe Pe un genunchi zâmbindu-mi prea bizar. Eu simt cum fericirea îmi aprinde Scântei în ochi dar cu sclipiri de foc. Și îți văd mâna pură ce se-ntinde Vrăjindu-mă
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
luna curge veșnic pe un geamCe-mi strânge stele ca pe dinamite.Adorm tăcut în vechiul balansoarCu foc aprins în goala mea odaie.Pâlpâie flacăra furată de un jarStârnind în urmă mare vâlvătaie.Tot ațipesc ținînd ziaru-n brațeDar simt covor foșnind cumva hilar.Și văd iubirea-mi prinsă între ațePe un genunchi zâmbindu-mi prea bizar.Eu simt cum fericirea îmi aprindeScântei în ochi dar cu sclipiri de foc.Și îți văd mâna pură ce se-ntindeVrăjindu-mă cumva să i-au un
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
face iar minuni. Terra: 89 -Slavă Ție! pentru candoare și veșnicie Pe care o risipești cu dărnicie Slavă Ție! pentru raza de rămas bun A Soarelui, ce apune pe tainicul lui drum! 90 Slavă Ție Celui ce în cale -Ți foșnesc De dragoste toți codrii și țâșnesc izvoarele, apele susură, se bucură Viețuitoarele în tihnă Ți-aduc rugă! 91 Slavă Ție pentru iubirea învăluitoare A tuturor văzutelor și nevăzutelor care Din Izvorul minții Tale de Împărat Au prins contur când viață
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
Acasa > Poeme > Emotie > ZILE PLUMBURII Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2229 din 06 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Demult uscat, covorul moale, Nu-ți mai foșnește sub picior, Nici ale noastre inimi goale, Când se-mpleteau, oftând ușor. Și parcă focul firii tale S-a domolit de-atâta dor, Când plânge-n jur o tristă vale, Unde-alergam cuprinși de-amor. Străine-mi par toate din casă
ZILE PLUMBURII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1486410614.html [Corola-blog/BlogPost/344177_a_345506]
-
și care o apără. De ea însăși, „scârbită de turmă”. E o „altă naștere, după moarte”, dar strigătul ei, „mai tare ca lupii”, devine urlet îmbrăcat estetic! ... ... ... ... ... ... ... ... ... Lui Răzvan Ducan. „Vestea s-a răspândit/ peste tot,/ au sunat buciumele,/ au foșnit codrii,/ au fremătat izvoarele,/ a venit dragul Ilie -/ știți voi,/ Sfântul bun de iubit,/ cu furtunile lui fierbinți/ biciuindu-mi carnea sub lacrima ploii./ Ți-am spus eu,/ ți-am spus că nu se moare așa ușor,/ nu se moare
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Sapte_poeme_neprohibite_cron_al_florin_tene_1367915009.html [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
pe Dumnezeu. Aud șoaptele pădurii și-nchinarea brazilor, trilul de viori -orchestra, glasul lin al mierlelor. Aud valul cum se zbate la un țărm uitat de lume el își știe plânsul âsta, dar și rostul lui prin lume... Aud frunza cum foșnește într-o strană, sau un ram, verdele în mine crește bucurie cât mai am.... Aud glasul de mioară într-un staul înghețat dar credința încălzește pruncul fără de păcat. Aud pașii care trec peste lumea nevăzută, de uimire și nădejde am
AM ALES de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1423942205.html [Corola-blog/BlogPost/341624_a_342953]
-
multe din poeziile ei sunt Concepte care aparțin domeniului psihologiei, filozofiei: „Mărimea timpului”, „Neliniște”, „Nostalgie”, „Viața și Moartea”, ” Iluzie”, „Păcatul Evei”, „Destin”. Această ultimă poezie este de o frumusețe care te impresionează: „Pășesc, privind tot înainte, Prin frunzele ce cad foșnind/ Crâmpei de vise ostenite,/ Tresar sub pasu-mi obosit,/ Zadarnic ochii mei mai cată,/ Prin vechiul Aladin ochean -/ O rază limpede, curată,/ Pe care-o vreau...dar n-o mai am!// Stingher tu treci pe lângă mine,/ Și ierni aduci și vânturi
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424745757.html [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
-se în jurul lui, Moș Gerilă nu văzu nimic. Așadar își reluă zborul, își urmă tovarășii, furios că nu reușea să-l găsească pe Moș Crăciun. Moșii negri își continuară zborul când într-o parte, când în alta, agitându-se și foșnind, provocând și mai tare viscolul aspru. La un moment dat, Moș Gerilă se opri iar să se uite, dar de data asta, ceilalți își continuară zborul, îndepărtându-se de el o distanță destul de mare, încât el nu-i mai văzu
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
Iluzii deșarte din știința credinței Spații curbate de timpul științei, Palpită din vremuri locul credinței, Se înnoadă materii în visul romantic Reale iluzii din vidul precuantic, Vibrează prin spațiu al ritmului timp, O undă măreață răsună prin câmp, Materii subtile foșnesc gravitații, Scăpate din punctul cu informații, Nimic fără spațiu și timp nu există, Deși ambele sunt doar într-o listă, Iluzii deșarte din știința credinței Adevăr absolut din credința științei, Ce mișcă o întreagă gândire deșartă, De noi să ne
ILUZII DEŞARTE ... de DAN BORBEI în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_borbei_1405356059.html [Corola-blog/BlogPost/349236_a_350565]
-
Ne căutăm prin amintiri, Mânați de-o apă, un dor anume, Cum vântul verii-n trandafiri. Nu m-ai crezut, să nu ai pace, Eu brațele nu le întind, Luna din cer în piept îmi zace și-un plop durerile foșnind. Referință Bibliografică: Mesteceni albi în negre ploi / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2111, Anul VI, 11 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MESTECENI ALBI ÎN NEGRE PLOI de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1476169860.html [Corola-blog/BlogPost/381535_a_382864]
-
răsare o salată, sau un pomișor. Peste ani devine un copac viguros, parcă acolo a existat din totdeauna. Eu fiind născută în acest mediu, m-am obișnuit să simt lângă mine cum din orice izvorăște viață. Și frunza copacului care foșnește în bătaia vântului, tot viață este. Te atenționează că trăiește, că este vie. - Da, așa este. Mie, totuși, după anul petrecut la țară în Dobrogea, când am revenit în mediul în care am crescut și m-am format ca intelectual
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405008334.html [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ÎN JURUL FOCULUI Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1753 din 19 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Foșnesc vlăstarii, cântă poezia la umbra unui carpen izolat, unde ne retrăim copilăria din când în când, câțiva bărbați din sat. Suntem puțini dar amintiri sunt multe, suntem adulți și totuși tot copii; se pleacă crengile încet, să ne asculte poveștile
ÎN JURUL FOCULUI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1445262773.html [Corola-blog/BlogPost/368203_a_369532]