1,669 matches
-
european a unor teroriști. Susținătorii primirii de refugiați au răspuns că o astfel de atitudine reprezintă doar o manifestare a islamofobiei, întrucât nu toți musulmanii sunt teroriști (lucru evident și pe care nu-l susținuse, de fapt, nimeni). Totuși, o fobie este definită că o o teamă irațională, lipsită de o cauză obiectivă, față de ceva, iar xenofobia - o atitudine de teamă, respingere și ura față de persoanele străine, doar din motive etnice. Din această perspectivă, indiferent de religie sau etnie, intrarea fără
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a locului faptei. Dificil, dom’le... probabil trebuia implicat și Dumnezeul în treaba asta. da, e simpluț mesajul, poate are un ton puțin patetic (la realizare nu mă bag, că nu mă pricep), dar uneori mă întreb de ce am dezvoltat fobia asta de mesaje simple, de lucruri care abordează, oricât de scurt, ideea de familie, de responsabilitate personală etc etc? îmi e parcă și mie cumva jenă să scriu “valori”, și sincer trebuie să spun că ascultăm țipă vorbind și mă
“Tinerii din ziua de azi” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82774_a_84099]
-
M-au scos de la naftalină, cum se spune, pe mine, deși sînt știut de Telefob, să scriu în locul lui. Am încercat să aflu motivele supărării lui Telefil. La început n-a vrut să spună nimic. M-am uitat, cu toată fobia mea, la televizor, doar-doar mi-oi da seama așa de cauza supărării lui. I-am citit ultimele articole. Nimic. Să fie faptul că se dau pe post meciuri de fotbal neblătuite? Proaste, dar cinstite? Să fie vreo reclamă obscură sau
Ghici cine vine la OTV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14808_a_16133]
-
o logică a naționalistului (așa cum există o logică a bețivului, a gelosului, a viciosului), impermeabilă la argument. în această logică, adevărul și evidențele nu au nici o importanță. în ciuda realității palpabile și a rațiunii, naționalistul o ține langa, amplificându-și bolnăvicios fobiile, spaimele și frustrările. Iar când această logică este sistematic alimentată de presă, fandacsia-i gata. Ce nevoie avea, de pildă, un binecunoscut ziar bucureștean să pună pe pagina întâi, la nici două săptămâni de la trecerea lui Bush prin București, următorul titlu
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
clar sentimentul că sunteței scriitor și nu mai aveți nici o scăpare spre o altă profesie? - La șase ani și ceva, când am fugit în Abisinia, fără să ajung vreodată acolo, am știut că n-o să mai scap de robia și fobia scrisului. Oricât a-ncercat taică-meu să-mi schimbe opiniile. Bătând la mine ca la făsui!... - În ce relații ați fost de-a lungul timpului cu critica literară și, în general, ce părere aveți despre criticii literari și despre rostul
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
recicla amatoricește pe De Funès trezesc ceva între compasiune și alergie. O fi avînd Vacanța Mare fani (recrutați pe principiul "proști, dar mulți"?), dar are, în mod sigur, și mai mulți alergici. Dacă ar exista un instrument de măsurare a "fobiei la Vacanța Mare", rezultatele ar fi, cu siguranță, spectaculoase. În aceeași zi nefericită în care am văzut Garcea la Mall, în hol trona o motocicletă arătoasă, de ultimă generație probabil, iar deasupra ei un afiș te anunța că, dacă intri
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
curați, liberi de jenanta biografie publică a activistului ceaușeștian (aripa Nicu), ei își ascund foarte bine fisurile. Dacă oamenii lui Ceaușescu au fost deformați de sistem, oamenii de ultimă oră sunt greșiți din construcție. Ei vin cu inimaginabile frustrări și fobii, cu spaima pușcăriașului confruntat pentru prima oară cu lumina crudă a soarelui. Nu pot dovedi că toți junii ridicați în funcții provin din rândurile elevilor-turnători. Nici nu e nevoie. E suficient să te înscrii într-un anumit tip comportamental ca să
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
văzut la cinematograf, ci la televizor. Tot așa filmele lui Wajda, Polansky (Cuțitul în apă!), Menzel, Al patruzeci și unulea ori Sboară cocorii, Mihalkov și toți esticii din deceniile de comunism care dădeau clasă vesticilor. Cum să nu recunoști, în pofida fobiei d-tale, că fără micul ecran am fi rămas mai săraci? Dar să lăsăm filmele. Talk-show-ul lui Tudor Vornicu, l-ai uitat? Dar Serata muzicală a lui Iosif Sava? Nu ne aduceau ele în casă bucurii de nedescris? Probabil că
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
Paul Ochialbi. Doamne, ce pasiune, ce frumusețe, într-un sport, boxul, atît de brutal! Și ce Discovery ori National Geografic? Teleenciclopedia de odinioară era cu adevărat palpitantă. Ai uitat-o, nu e așa? Ai uitat cam multe, dragă Telefob, de unde fobia d-tale de om recent. Citește-l pe Patapievici și ai să vezi ce pricăjit ești din punct de vedere moral și religios, trăind în prezentul d-tale recentissim și perisabil ca o pungă de lapte. Și lasă-l pe
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
pungă de lapte. Și lasă-l pe telefil să scrie cronica t.v., dacă îți displace atît de mult t.v.-ul. Stai în banca ta și ascultă radio-ul. Ori citește cărți. Nu ne bate la cap cu o fobie pe care nu ești capabil s-o explici. Andrei Antonescu București
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
cinema ciudat, care cultivă o anumită "monstruozitate" stilistică, un cinema cvasi-hipnotic, care nu seamănă cu nimeni și nimic decît cu autorul lui Autorul care, și el, e un personaj în sine (un om cu o nebunie asumată, torturat de felurite fobii), un cineast care declară, într-un interviu: "Filmările nu-mi servesc decît ca să adun material. Nu creez decît la montaj"... Exact aceeași senzație ( că filmul nu e de descoperit pe platou, că filmul adevărat se face în altă parte) am
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
-l informa "cine suntem și ce dorim", iar Nicolae Militaru propunea definirea FSN drept "organ de partid și de stat" (fapt ce a atras o replică devenită celebră a lui Petre Roman: Asta sună ca dracu'!"). Mai avem în memorie fobia noilor autorități față de anemica opoziție de la începutul anilor '90 și spaima de eventuala revenire în țară a Regelui Mihai, periodicele campanii de cumințire a intelectualității prin intermediul muncitorilor de la IMGB și al minerilor, sub părinteasca oblăduire a președintelui ales ("emanație a
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
ce îl înconjoară, autoanalizîndu-se fără menajamente, autorul înțelege cu prilejul acestui prim voiaj parizian handicapul pe care îl au de recuperat românii în planul mentalității, după cincizeci de ani de comunism, ca și specificul întristător al exilului românesc cu obsesiile, fobiile și toate celelalte complexe ale sale. Aceste pagini dezvăluie vocația de memorialist a lui Dan C. Mihăilescu și am bănuiala că surprizele autorului în această zonă sînt abia la început. Citind aceste Scrieri de plăcere simți în urechi enervantul (din cauza
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
instalat o dată cu trecerea anilor, dar și din resentimentul pentru cei care, de bine, de rău, în acești ani au reușit să-și facă o situație ceva mai bună. PSD-ul s-a dovedit mare maestru în a specula spaimele și fobiile acestei majorități ce nu contribuie cu absolut nimic la PIB, dar care-l devoră cu o rapacitate de pești pirahna. E însă dreptul meu de a nu mă lasa șantajat, de a replica apăsat acestei clase declasate. Nu-mi fac
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]
-
dreptate. Citind editorialele scrise de Cristian Tudor Popescu în ultimii doi-trei ani se poate spune, fără riscul de a greși prea mult că jurnalistul nu are parti pris-uri politice, altele decît unele pur conjuncturale. El pare mereu atins de o fobie a conspirației și principala sa problemă este, la prima vedere, grija de a se feri de posibile intoxicări mediatice. Ca redactor-șef al unui ziar de prima linie probabil că știe el ce știe. De aceea încearcă să judece la
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
subjugată de flamenco și o pierde ca pe altă Dulcineea, absorbit de drumul său fără sfârșit. Lecția spaniolă îl ajută pe Sey Mondy să-și asume libertatea. Din Porto, se îmbarcă spre New York. Paradisul libertății este umbrit de "o adevărată fobie a spionilor", unde "orice nou venit putea fi o iscoadă". Vor veni nenumărate situații-limită în Mexic, Venezuela, Columbia, Brazilia. În Amazonia mănâncă fructe, rădăcini, bucăți de șarpe și se îndrăgostește de Tude, una din femeile tribului, de unde abia reușește să
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
din nou homofobă. Potrivit afirmației domnului A.C. rezultă că în S.U.A. „homofobii” sînt expuși, omițînd să precizeze unde: la circ, la muzeu sau la stîlpul infamiei. Să cercetăm dicționarul etimologic: HÓMOs.m. (Liv.) Denumirea științifică a omului. [< lat. homo]. FOBÍE, fobii, s. f. Stare patologică de neliniște și de frică obsedantă, lipsită de o cauză obiectivă sau precisă. Din fr. phobie. Incorect și regretabil, cuvîntului „homofobie” i s-a mai adăugat și semnificația de repulsie, antipatie pentru ceva, nu de alta
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
pentru evaluarea muncii depuse de personalul care lucrează cu ei, pentru observarea progreselor pe care le face fiecare copil în parte. Mai diferiți Copiii autiști au câteva particularități care îi și fac să fie mai deosebiți, fie că dezvoltă diferite fobii, fie că au un comportament bizar, fie că reacționează diferit la zgomote. Muzica dată la maximum se poate să nu îl deranjeze deloc pe un copil autist, poate nici nu realizează că volumul este mare, dar poate reacționa acoperindu-și
Agenda2004-14-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282247_a_283576]
-
cazul oboselii psihice și elimină apatia și teama. Galbenul crește forța de înțelegere, crește acuitatea minții și asigură percepția lucrurilor din jur. Culoarea verde echilibrează, liniștește, disciplinează mintea și corpul, ajută la controlarea propriilor fapte, este foarte folosită în cromoterapia fobiilor nevrotice și în obsesii. De asemenea, scade emoțiile, armonizează activitatea inimii. Culoarea galben-verzui liniștește psihicul și armonizează reacțiile emoționale. Culoarea albastru are efecte calmante. Este foarte eficientă în cazurile de insomnie. Elimină gândurile obsedante. Aceasta este culoarea conștiinței pure, a
Agenda2004-46-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283039_a_284368]
-
mai ales, capul "prea mare pentru trupul lui pipernicit, slăbuț" (ibid., 222). Și în Itic Ștrul, dezertor, dinamica protagonistului poate fi descrisă prin recursul la constructul mega-masinii războiului; numai că acum prezenta acesteia din urmă e una mobilă, nomadică, dislocantă. Fobiile și incertitudinile pe care le declanșează contactul ei cu corporalitatea individuală nu se mai rezolva printr-o unificare sau o stabilitate tehno-tanatică, iar omul ca entitate masinică (mai ales în sensul kineticii psihice) nu mai este salvat printr-un act
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
o apariție care tulbură, o sălbăticiune care se vrea salvată și iubită. Misterioasă, cînd feroce-rea, cînd suav-bună, fetița nu are aerul unei făpturi vii, ci mai curînd a nălucirii închipuirii bolnave a celor din jur: a tatălui, un captiv al fobiilor și singurătății sale, al mamei, narcomană și nimfomană mistuită de pasiuni care nu mai pot fi stăpînite și care s-au transformat în maladie grotescă (o boală la viscere). Pe parcursul cărții ea devine în egală măsură fantasma celorlalte personaje, a
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
în chestiunea Tudor Vladimirescu, pe care , afirmă dl. N. Georgescu, Eminescu a pierdut-o, în chestiunea inamovibilității magistraturii, teoria păturii superpuse etc. etc.) erau obișnuite în munca de gazetar și, evocate azi, merită apreciate în mod cuvenit și nu exagerate. Fobia lui Eminescu față de străinism fanariot adresată liberalilor, considerați greci (inclusiv C.A. Rosetti) e cunoscută ca nedreaptă. A avut o adevărată obsesie împotriva lui Eugen Carada (a creat și substantivul colectiv "Caradale"), injuriat ca grec, deși, o recentă carte a
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
căutata lor punere în pagină (care îl determină pe Nicolae Manolescu să le numească, îndreptățit, "caligrame") au aerul unor partituri care evocă acustic o realitate ostilă. Și, tot pe urmele lui Bacovia, ele se constituie în-tr-o poezie "a nervilor", transcriind "fobii" și "depresii", trăirile "autiste" ale unei sensibilități ulcerate de spectacolul cotidian, care are accente de pantomimă grotescă sau de farsă absurdă: "prin/ stânga/ ocolesc semafoare/ fictive și/ mestec o/ gumă/ airwaves tu/ îmi lași pe/ robot/ mesaje/ îmi reciți din
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
de interesele țării au pornit în mare parte chiar dinăuntrul PNȚCD, nu sînt opera inventivității ziariștilor Adevărului. Acestora li se poate reproșa că au îngroșat tonul și că i-au lovit pe țărăniști cu un exces de zel suspectabil de fobie. Cine e însă de vină că aceștia din urmă nu s-au priceput să-și chivernisească imaginea? Pentru că țărăniștii au avut o presă tot mai proastă pe măsură ce s-au deprins să-și spele în public rufele murdare, afacere pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
Constanța Buzea De ce, de la o vreme am o fobie difuză față de hârtiile oficiale care-mi sosesc prin poștă? Dar și când trebuie să scriu eu însămi un text neutru, o cerere banală către Primărie ori alt for, am de fiecare dată o reacție de lehamite și neîncredere? Frisonul inoportunității
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]