30 matches
-
s-a retras În afara cerului de cuvinte adjectivale, Dar textul scris a rămas pe la colțuri ars, Eu ieșind din carte hălăduind în vale. Mă bronzasem de atâtea vise în amiază Eram noapte precum adjectivul negru Mă răcoream tăcând la o fofează Pe care o scrisesem inspirit și integru. Bucuria începutului de ziuă Liniștea călărește pe mânzul negru al dimineții Care n-a deschis încă pleoapele zorilor, Doar melcul dintr-o glastră cu flori dă vieții Noul sens începutului, nuanțelor, culorilor... Pe
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Canicula_din_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/359635_a_360964]
-
s-a retras În afara cerului de cuvinte adjectivale, Dar textul scris a rămas pe la colțuri ars, Eu ieșind din carte hălăduind în vale. Mă bronzasem de atâtea vise în amiază Eram noapte precum adjectivul negru Mă răcoream tăcând la o fofează Pe care o scrisesem inspirit și integru. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Canicula din cuvinte / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 257, Anul I, 14 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Canicula_din_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/359635_a_360964]
-
plecate, Florile le ud cu lumină din stele, Iar altele prin grădină sunt înțărcate. Privesc cerul și știu că-s fratele lui, Mă înaripează, mă-nnorează, mă înseninează, Doar pisica birmaneză toarce zerseul nimănui Când în vie bate toaca cu fofează. În pragul scărilor ce duc spre cer Lumina curge la rădăcini de flori Fluturând evantaiuri egiptene și-apoi pier În metafora nevăzută de culori. Când pisica mă zgârâie și-mi dă fiori... Undeva s-aude zăngănitul porților de fier. În
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE-ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_de_al_florin_tene_imi_pare_campia.html [Corola-blog/BlogPost/346480_a_347809]
-
s-a retras În afara cerului de cuvinte adjectivale, Dar textul scris a rămas pe la colțuri ars, Eu ieșind din carte hălăduind în vale. Mă bronzasem de atâtea vise în amiază Eram noapte precum adjectivul negru Mă răcoream tăcând la o fofează Pe care o scrisesem inspirit și integru. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Canicula din cuvinte / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 601, Anul II, 23 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Canicula_din_cuvinte_al_florin_tene_1345786987.html [Corola-blog/BlogPost/355138_a_356467]
-
fa, Marioaro, vezi, că vine vorba aia din bătrâni, că orice sac își găsăște petecu’!? Se adeveri, fă, aha! ............................................................................................................. Vestea veni, rostogolindu-se ca un bolovan imens, tulburând viața liniștită a satului: ‒ S-a spânzurat Adriana lu Ridichie! zise Mița Fofeaza. Păi,cum? sări alta; aia a lu’ Piuliță. ‒ Auzi, că o găsi bietu’ Silviu, agățată de frânghie în pătul. ‒ Hai, fă, nu mai spune! Da, fă! Zice că Silviu lu’ Năcăjitu, venise la ea cu flori, s-o ceară de
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
plecate, Florile le ud cu lumină din stele, Iar altele prin grădină sunt înțărcate. Privesc cerul și știu că-s fratele lui, Mă înaripează, mă-nnorează, mă înseninează, Doar pisica birmaneză toarce zerseul nimănui Când în vie bate toaca cu fofează. În pragul scărilor ce duc spre cer Lumina curge la rădăcini de flori Fluturând evantaiuri egiptene și-apoi pier În metafora nevăzută de culori. Când pisica mă zgârâie și-mi dă fiori... Undeva s-aude zăngănitul porților de fier. În
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Imi_pare_campia.html [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]
-
aminte, logofete, Steaua-ți este...o feștilă Fâlfâirea... de brabete. Neputând să te-ajungă Vor decreta sus și tare C- ai fost câștigat la strungă, Dacă nu chiar o...-ntâmplare; Pe când, iată, Bârlobrează Se înfoaie în amvon, E Sfârlează cu...fofează Și de-i căta parapon, Nu ți-a da crezare nime Cel mult te-or crede năuc, Ba chiar între două rime Te închid la... balamuc. Referință Bibliografică: POEZII (lui Mihai Eminescu) / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1424563822.html [Corola-blog/BlogPost/382417_a_383746]
-
Amnarul - același. Tăcere. Forfota copiilor. Țipete. Mingi. Cărucioare, landouri. Frunze căzute. Apă țâșnind. Bănci goale. Eminescu - privind în aceeași direcție. Mai jos, muză lui, cu flacăra-n mâna. Drumul până la el îmi netezește cărarea. Mă azvârle pe culmi. Sfârleaza cu fofeaza. Piscuri de neatins. Plopi fără soț. Aripi de îngeri. Tei odorând Universul. Dragul meu, dragul meu Eminescu! CEZARINĂ ADAMESCU Galați, Parcul Eminescu, toamna, 2012 Referință Bibliografica: PARADIGME ÎN PARC. DRAGUL MEU EMINESCU - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Paradigme_in_parc_dragul_meu_eminescu_cezarina_adamescu_1351340779.html [Corola-blog/BlogPost/346538_a_347867]
-
Averea ta e doar o colivie Și când plouă, îți rămâne goală Lasă fluturii în pace Ne-am umplut vederea de culori Cupola e o carapace Dincolo de care, n-ai să zbori Puține pene, multe pălării Orice avion e o fofează Poeții sunt ca niște florării, De care nimeni nu se mai interesează! Referință Bibliografică: Poeții sunt ca niște florării / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 256, Anul I, 13 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru
POEŢII SUNT CA NIŞTE FLORĂRII de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_sunt_ca_niste_florarii.html [Corola-blog/BlogPost/359606_a_360935]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ȘANSELE LA PREFERANCE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 501 din 15 mai 2012 Toate Articolele Autorului ochii care ne veghează semnele alternative fură noaptea din arhive câte-o piază sau fofează și apoi înfruntă riscul chiar cu sabia deasupra; noaptea când visez pe Scupra îi ascult adesea discul ghinion norocul care din iubire pătimașă de n-ar fi ucis în fașă, căpătând aripi, să zboare! cine ești tu care-mi tai
ŞANSELE LA PREFERANCE de ION UNTARU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Sansele_la_preferance_ion_untaru_1337093180.html [Corola-blog/BlogPost/358673_a_360002]
-
din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din ciclul ÎNTREBĂRILOR, poezii de Al.Florin ȚENE Intrebare Pe sub geană de apus Dorul caută ce-a pus, Joc vioi de anahoret Inventat de un poet. Ne-nsenină, ne-ntristează Vântul ce bate în fofează, A lovit și-n șatră, Câinele în versuri latră. Glas mimat în zi de post Imi irită verbul fără rost, Dreptul să ia o piatră Fără frică, lovească- vatră. Spune tu lună plină Cine dă cu piatra în lumină? Întrebare
ÎNTREBARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intrebare.html [Corola-blog/BlogPost/355784_a_357113]
-
Imaginatie > FILA UNEI ZILE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Fila unei zile Azi, sufletul fluturi prinde, Soarele somnambul în amiază Fire de iarbă aprinde Și vântul face din frunze fofează. E atâta lumină în crucea zilei Și mă simt de plictiseală răstignit Dar totuși pe marginea filei Mai prind un flutur de vers rătăcit. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Fila unei zile / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FILA UNEI ZILE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Fila_unei_zile_al_florin_tene_1326358369.html [Corola-blog/BlogPost/361932_a_363261]
-
Ca în Baltagul lui Mihail Sadoveanu, Manlache izbutește să îi descopere pe criminali, niște găzari, pe care îi prinde și îi predă jandarmilor. Dar Manlache Pleșa sfârșește tragic: înfruntă un ofițer german și va fi împușcat de acesta. Sfârlează cu fofează (1936) este povestea unui copil de țăran, Toader Mândruță, al cărui vis e să ajungă aviator. După ce învinge numeroase greutăți, izbutește să facă primul zbor, dar se prăbușește și, ca urmare, trăiește drama de a nu fi înțeles și acceptat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
București, 1933; Vicleimul, cu un desen de Lena Constante, București, 1934; Acord familiar, București, 1935; Cuiul lui Pepelea, București, 1935; A fost odată un război, București, 1936; Încercarea, București, 1936; Povestiri cu prunci și cu moșnegi, București, 1936; Sfârlează cu fofează, București 1936; Plata birului. Deșteapta pământului. Cățelul sau așa ceva..., cu desenele Lenei Constante și ale autorului, București, 1937; Ghicește-mi în cafea, București, 1938; Mironosițele, București, 1938; Take, Ianke și Cadâr, București, 1938; Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu, I-III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
a)nă Sfânta Treime. 27 Un serafim de lemn cu două sfeșnice. 28 Ico(a)na Maica D(omn)ului cu strana În mijlocul bisericii. 29 Una cruce de lemn cu co(a)dă. 30 Un policandru de metal cu trei fofeze. 31 Două prapure vechi și un vanar stricat. 32 Două strane pentru cântăreți. 33 Zece strane pentru poporeni. 34 Un analogu de cetit În mijlocul Bisericei cu Învălito(a)re(a) sa. 35 Dou scaune de lemnu mici, pro(a)ste
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
după „Zona etnografică - a Colinelor Tutovei”) Grafică a Colinelor Tutovei). Fig. 4 Ustensile folosite în industria casnică: 1 - raghilă;2 - rășchitor;3 - furcă de tors; 4 - scripete;5 - mai de rufe;6 - piepteni; 7 - crivală pentru funii;8 - vârtelniță; 9 - fofează de vârtelniță (detaliu) Concluzionând, se poate afirma că prelucrarea cânepii, a inului și a lânii a constituit o îndeletnicire străveche a locuitorilor ce au populat aceste meleaguri, tehnicile și uneltele folosite fiind aceleași ca cele folosite pe întreg teritoriul locuit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de redresare a industriei casnice. Torsul și țesutul constituiau și pentru femeile din comuna Oncești o adevărată industrie casnică. Aproape fiecare dintre gospodine era înzestrată cu război de țesut, însoțit de o serie întreagă de ustensile: urzitorul 1, vârtelnița cu fofeze, fusul de letcă 2, depănătoarea de borangic, melița 3, rășchitorul 4, raglița, cheptinii țigănești, fusălăii pentru pieptănat lâna ș.a. Asemenea dotări apăreau în gospodăriile familiilor Dascălu, Maftei, Savin, Aglaia Grigoreanu, Elena Ghelase, Maria Mihăilă și Lisaveta Moldoveanu. La fel ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mijloace materiale pentru a poseda un avion personal cu care încearcă recorduri aeronautice la zborul individual. Până când cade, accidental sau voluntar, și moare, asemeni multor piloți reali ai pionieratului acestei arte dificile. V.I. Popa dedică un roman întreg, Sfârlează cu fofează, vieții unui pilot și constructor de avioane. Acesta, fiu de țărani, dar fascinat de zbor, își începe cariera de planorist sărind cu aripi de lemn, ca Meșterul Manole, de la o oarecare înălțime și rupându-și oasele. După multe peripeții, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
va construi, la maturitate, propriul avion și va zbura în voie. Dar romanul e scris foarte stângaci și complicat, încât astăzi nu mai prezintă chiar nici un interes. Titlul însuși e nefericit și rămâne obscur cititorilor contemporani. Care nu știu că fofezele erau niște piese de lemn destinate unei mișcări circulare autonome la capătul brațelor vârtelniței, instrument popular anacronic ca și scriitura lui V.I. Popa. Un ofițer lăudăros din romanul lui Octav Dessila Iubim atrage atenția asistenței prin povești senzaționale despre performanțele
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
catarsis al existenței” (p. 160). Cât privește nu aceste confesiuni oblice, ci pe acelea făcute „în clar”, aș decupa-o pe aceea dintr-o scrisoare adresată chiar lui Călinescu în octombrie 1964: „Nu vreau să pretind că mă asemăn cu Fofează (animalele ne sunt în atâtea cazuri superioare sub aspectul afectiv, au un devotament de o natură genuină, de o francheță absolută), dar aș dori mult de tot să fiți încredințat că semnul meu de viață de acum nu poartă sămânța
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
Făcînd transfuzii, îmi amintesc o sintagma din N. Bălcescu: "oamenii sîngiurilor". * G. Călinescu a crescut nemăsurat în ochii mei, grație dragostei sale de animale. Omul care s-a închis trei zile într-o odaie pentru a-l plînge pe cîinele Fofeaza mi se pare tot atît de profund cît criticul omonim. Secretul, acest veritabil blestem al cunoașterii: Nimic nu este mai învăluit în farmec și blestem decît secretul" (Kierkegaard). * Să scrii fără plăcere, stăpînit doar de simțămîntul chinuitor al nonexpresiei. Din
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
potir de argint pe dinăuntru suflat cu aur, 1 discos tij ( de asemenea) de argint, 1 linguriță tij de argint,... 7 candele de argint, 1 cadelniță tij de argint,... 1 policandru mai mic de femei tij de alamă cu 6 fofezi,... 1 lacată mare la ușa bisericii, și o broască mare... 3 dugheni făcute în Târgul Făinii, cu loc cu tot”. Da’ de unde știi tu de „lipscan”? Acest lucru l-am aflat din „Aventarion (inventar) de toate lucrurile mănăstirii Sfântul ierarhu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
m-a primit într-adevăr cu "voie bună". Îi citisem cărțile, îmi plăcuseră, cu idilismul și moldovenismele lor cu tot. I-am spus-o și am început o discuție despre ele care l-a încîntat pe autorul lui Sfârlează cu fofează și mi-a fost rușine atunci să-i cer ceva. Totuși, ghicind parcă, mi-a spus să mai trec pe la el. Am trecut, dar auzind că nu lucrez nicăieri și nici măcar n-am debutat, e greu, mi-a spus, e
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
-i schițează portretul: ...“un om pe de o parte îmbătat de conștiința înaltă a propriei valori excepționale, iar pe de altă parte, un om modest, până aproape de timiditate”... “își primea cu multă prietenie oaspeții” dar îi abandona sub teroarea câinelui Fofează “foarte atașat de stăpân și foarte pornit împotriva cronofagilor în neintimitate cu George Călinescu, un profund și strălucit gânditor” și care “fusese înzestrat și cu o înnăscută vocație a spectacolului”. Celor vreo cinci asistenți ai profesorului, “o adevărată gardă pretoriană
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ochire. Ucenicul avea un trup subțire de fată mare și o privire ascuțită, ageră. - De zulit, ai mai zulit la viața ta? se amestecă și Oacă, suflîndu-și nasul. -Da. - O fi găinar d-ăia de ciordește corcovițe și le mănâncă fofeaza... aruncă în batjocură Sandu-Mînă-mică și-i scuipă între picioare. Cel tânăr nu-l privi. Gheorghe îl trase deoparte. - Nu-i băga-n seamă, bijboc, fac pe șmecherii, au uitat când au venit în gașcă. Nu știau nici să umble. Paraschiv
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]