31 matches
-
în locul recenziei, dicționare de idei literare. Frumos, nimic de zis, doar că una e una și alta, alta. Ca dovadă de retardare, e menționată părerea defavorabilă a Lumniței Marcu despre lucrările dlui Marino. Luminița Marcu, Daniel Cristea-Enache și alți tineri foiletoniști n-ar face decît să reproducă, pe un alt palier, palierul (oroare!) Manolescu - Iorgulescu - Ștefănescu. Ca să vezi unde îl duce suspiciunea pe dl Talcioc! Spre a nu lăsa nici un echivoc să planeze asupra simpatiilor (era să zic "empatii participative") d-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
așa cum spuneam mai sus. Astfel, în "România literară" nr. 25 din 26 iunie 2002, putem citi, de pildă, următoarea frază: "Dar vine, iată, dl. St. B. și afirmă rituos (subl. m. C. G.) că, după 1989, o dată cu impunerea postmodernismului, criticii foiletoniști de ieri nu mai au obiectul muncii". Articolul din care am citat poartă semnătura profesorului universitar Nicolae Manolescu. În alt număr al aceleiași reviste, 4 din 29 ianuarie 2003, pe ultima pagină, la "Revista revistelor" (semnată Cronicar) citim: În același
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
puțin sumară, dar făcînd din axiologic criteriul decisiv. Aceste lucruri sînt așa de evidente, încît, poate, nu mai era nevoie să insist asupra lor. Dar vine, iată, dl Ștefan Borbély și afirmă rituos că, după 1989, o dată cu impunerea postmodernismului, criticii foiletoniști de ieri nu mai au obiectul muncii. Nu din motive conjucturale, am fi abandonat eu și alții recezia, ci pentru că n-am mai putut spune "nimic relevant" despre o literatură nouă, iar atunci cînd, totuși, am făcut-o, am "supus
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
poți pretinde multiculturalism unei cronici literare. Ar fi o prostie. S-ar muta greutatea aprecierii de pe estetic pe ideologic, cultural, filosofic, pe feminism ori pe political correctness. Multiculturaliștii au problemele lor: ar face bine să lase esteticul în seama bieților foiletoniști, revoluți și frivoli. Nu doar fiindcă îl disprețuiesc, dar fiindcă însuși felul lor de a citi literautra îi ține departe de el. Pentru ei literatura e un obiect de studiu căruia i se poate aplica o perspectivă sau alta, din
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
Botta și Eugen Jebeleanu la Nichita Stănescu, de la N. Filimon, Caragiale și Mihail Sebastian la Alexandru Ivasiuc, de la Eugen Lovinescu și Tudor Vianu la Șerban Cioculescu și Ov. S. Crohmălniceanu) au fost trecuți la index, cu tot alaiul de articole foiletoniste, pagini de dicționar și fragmente de studii, de referință sau nu, care apăruseră până atunci despre ei. Studenții sau cercetătorii în căutarea unei biografii (nu neapărat) minimale deschideau sertarul la inițiala autorului, cereau "Camil Petrescu interpretat de..." și aveau acces
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
de la început la cunoscutul istoric literar, cu merite ce trebuie subliniate încă o dată, este solida armătură documentară, vizibilă mai în tot locul, pagina lui oferindu-se plină doldora de informații. De obicei, Teodor Vârgolici profesează o critică de semnalare, de „foiletonist”, în sensul dat de Sainte-Beuve, stăpânind tehnica decupării citatului semnificativ, dobândită de la G. Călinescu, mereu curios de documentul inedit și de ecourile operei în conștiința criticii. În judecățile pe care le emite e generos, făcând aprecieri superlative, cu anume larghețe
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
să le sesizeze marja de eroare stilistică și gramaticală. Bogdan Crețu convinge, încă de la debutul editorial, prin bună intuiție, finețe analitică și exactitate în diagnostic. Depinde numai de el să facă o frumoasă carieră de critic literar, academic și/ sau foiletonist. Are toate datele să reușească, și într-o direcție, și în cealaltă.
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
experiență, mai ales când naivitatea cu care ai venit ajunge un fel de etalon pentru felul în care alegi să evoluezi. Căci portretul intelectualului român, dar, în fine, veți vedea... Suntem provinciali și le spunem bucureștenilor superficiali, îngâmfați, vedete mediatice, foiletoniști. Suntem bucureșteni și ne uităm de sus la provinciali, sunt cam anacronici, îi citim doar în revistele noastre, ale lor nu au tiraj și nici audiență, sunt academici cu morgă. Nu contează atât ce scriem cât mai ales unde publicăm
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
devenise un critic literar cu o personalitate bine reliefată, a cărui stea era în plină ascensiune. Autor al unor cărți despre Panait Istrati și I.L. Caragiale foarte gustate în epocă pentru jovialitatea stilistică și lipsa de inhibiții la nivelul ideilor, foiletonist neobosit în presa literară, coordonator al unei antologii de proză care a făcut vâlvă în epocă, animator al Cenaclului din Tei, Mircea Iorgulescu era unul dintre oamenii zilei în literatura română din ultimul deceniu al puterii comuniste. Mulți au fost
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
Expunerea e didactică spre didacticistă, de curs sau teză universitară. Sare-n ochi atenția de a nu greși prin omiterea a ceva important din textele de referință. Face un lucru bun, textele teoretice fiind aproape mereu ignorate de vechii comentatori foiletoniști. Expunerea, utilă, sacrifică specularitatea hermeneutică. Consider corectă admiterea primatului textualist al oniricului Țepeneag în Înscenare (1964). Nici eu, recunosc, nu știam textele teoretice ale "oniricilor", când doar am intuit visul textualist, visul produs și nu reprodus, "visul pe care el
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
ultimul deceniu. Cu alte cuvinte, autorul căruia i s-a reproșat abstragerea din arena criticii de întâmpinare are chiar asupra acestei "arene care pătează" (cu formula lui Adrian Marino) o privire mai atentă și mai lucid-exigentă decât a unor "gladiatori" foiletoniști, înfierbântați de luptele cu fiarele și cu concurența... E comic sau tragic să vezi cum lucrurile se repetă cu o exactitate din sfera fizicii sau a astronomiei? Aceleași și aceleași dispute (critica științifică vs. critica artistă, teoreticieni vs. practicieni, autori
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
forma unor caricaturi e prima treaptă a înțelegerii. Citit, până la un prag, cu interes și plăcere, pentru buna priză la textul literar și corecta lui resemnificare critică, scrisul lui Cornel Regman lasă o impresie de ansamblu mai degrabă tristă. Între foiletoniștii artiști și autorii de impunătoare sinteze critice, fostul "cerchist" nu-și găsește nicăieri locul. Iar acesta nu este un semn de originalitate debordantă și inclasabilă, ori de marginalitate căutată. E unul de neputință.
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
aplicație, de inteligență și competență. Judecată în calitatea ei de «corp critic», generația aceasta nu seamănă decât cu generația critică a anilor '60: același tip de ecloziune, aceeași «cantitate» critică impresionantă și aceeași calitate a actului critic". Pe lîngă tinerii „foiletoniști" cu voci distincte și exprimare (mai mult sau mai puțin) limpede, s-au afirmat în paginile revistelor de cultură și prin volume numeroși eseiști (chiar în exces, crede Al. Cistelecan) care s-au specializat în alte domenii decît literatura: filosofie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6879_a_8204]
-
studiului literaturii, să ridice în lumina dreaptă adevăratele valori românești ale artei contemporane. Criticul acesta nu a apărut încă.“ (p. 6) Ce i-a lipsit lui Ovidiu Papadima ca să atingă rangul de cronicar literar? Două însușiri: talentul și viziunea, tânărul foiletonist având în schimb erudiție și fler. Dar cum prin mijlocirea acestor distincții intrăm în filosofia actului critic, suntem siliți să ne oprim la inevitabilul Călinescu. În articolul „Simțul critic“ din Viața literară a anului 1927, Călinescu atribuie criticului literar privilegiul
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
Gheorghe Grigurcu Scrisul critic al lui Ion Pop ilustrează o poziție mediană între critica academică și cea foiletonistă. Cea dintîi e prezentă într-o variantă temperată, fără morgă și fără exces de referinț e, cea de-a doua, vădită în lejeritatea comunicativă, se reține în genere de la fantezia stilistică. Nici exces de sobrietate „ardeleană”, nici o metaforizare ce l-
Un iubitor al cumpănirii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2834_a_4159]
-
Alexiu, un voluptos al limbajului artistic,trăgând în fraze concrete nota specifică a unui fenomen literar (vezi:problema generațiilor) a cutărui poet,nuanțând textul până la transparența pură a adevărului și circumscriind cu ușurință genul proxim al poeziei prin analogii. Critica foiletonistă a lui Virgil Diaconu exercită o funcție, pe care Valentin F.Mihăescu a numit-o funcție de provocare,și are mereu grijă să-și împartă observația între respectul civilizat și adevărul crud al subteranelor literaturii române.Scrisul său, ormă superioară de
DESTINUL POEZIEI MODERNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356562_a_357891]
-
e bine să scrii o carte unitară, cu densitate de substanță și de compoziție amplă. Creația criticului se vede și în 50 de rânduri, dar nu se reliefează decât în 200 de pagini.” De reținut relația cu istoria literară: „Criticul foiletonist creează istoria literară, în marș rapid, o jalonează; istoricul literar sintetizează, pe indicațiile cronicarului literar, fizionomiile (căci sunt atâtea) unei epoci întinse”. Că Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și C., postlovinescieni, formau o familie de spirite cu trăsături congenere s-a
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, laureat al Premiului „Sion” (1977). Pana ironică și corozivă a lui S. exprimă, cum spune Radu Cosașu, „hazul și tristețea ghetto-dacă”, plasându-l oarecum în sensul unei tradiții ilustrate de Tudor Arghezi (ca foiletonist) și mai ales de I. L. Caragiale. Între contemporani, scrisul lui, transpus în foiletoane, cronici fanteziste, secvențe dramatice etc., își află spirite congenere în Al. Mirodan, Radu Cosașu, Ion Băieșu. Glosarea ironică pe marginea miturilor iudaice nu semnifică, plasate în cotidianul
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
Stănescu, Jurnal, I, 246-249; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 275-284; Ungheanu, Lecturi, 263-268; Pompiliu Marcea, „Permanențe românești”, RL, 1979, 4; Mihăilescu, Conceptul, II, 166-171; C. Trandafir, Erudiție și vigoare polemică, ATN, 1980, 4; Ștefănescu, Jurnal, 111-113; Eugen Simion, Critica foiletonistă, RL, 1981, 17; Eugen Simion, O istorie a literaturii române, CNT, 1981, 48; Ov. S. Crohmălniceanu, Materie și organizare, FLC, 1981, 49; Romul Munteanu, Ierarhizarea valorilor, FLC, 1981, 49; Dan Zamfirescu, O mare istorie, FLC, 1981, 49; Grigurcu, Critici, 55-69
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
pe care Îl au aceste poeme. O poziție asemănătoare o deține critica romanului Negura de E. Camilar din Contemporanul (Nr. 123, 124), În care cronicarul literar (Ovid S. Crohmălniceanu - n.n.) discută arhitectonica romanului, amploarea temei, construirea personajelor imputând autorului aspecte foiletoniste care «contrastează cu felul În care se prezintă În genere acțiunea», impunându-i factura mitică a prozei și trecând cu totul peste semnificația politică pe care o poartă opera În zilele noastre. Această semnificație, care constă În Încercarea de a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu face jocul indivizilor suspecți, azi domni, mâine slugi și delatori. Considerându-se parte a tabloului, criticul nu ezită să pună la bătaie vâna epică de care dispune, decis să aducă în scenă caractere, relații și tipologii demne de un foiletonist analist. Referindu-se la tipologia intermediarilor în carantina ceaușistă ("efectul Tvardovski"), S. Damian argumentează cum, sub girul și acoperirea unor personalități cu credit încă intact la forurile comuniste de resort, vor apărea cărți "dificile", tip "Jurnalul de la Păltiniș", Ion Ianoși
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
al istoricului literar, făcând critică deschisă către toate azimuturile și dând expertizei notă de show publicistic. Ultimul, dar nu cel din urmă critic "optzecist" care a rămas critic este Alexandru Cistelecan, trecut de Radu G. țeposu în prima linie a foiletoniștilor artiști. Deși el nu e un cronicar cu rubrică săptămânală, un maratonist al lecturii și evaluării "din mers", autorul actualelor Diacritice impresionează - pe lângă stil - prin aplicație și perseverență. Un poet cât de semnificativ (de la "șaizeciștii" studiați deja în manuale la
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
polemica, în orice caz, redactorul "Curierului" nu și-a înscris în program, ca Asachi, evitarea polemicii, asumânduși, în consecință, și riscurile suspendărilor repetate ale gazetei. De altfel, I. H. Rădulescu nu va întârzia să se plângă împotriva cenzurii. Critica satirică, foiletonistă, eseistică va fi, din această cauză, mai bine reprezentată în gazeta de la București. Menționăm, în această ordine de idei, seria satirică "Sarsailă autor", inițiată de I. H. Rădulescu. Astfel de articole stau la baza criticii foiletonistice și polemice românești. Într-
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
care a scris sub numele de "Nellie Bly". În cele din urmă ceea ce au în comun toți acești scriitori, indiferent dacă au scris la New York, Chicago sau în altă parte, este faptul că practicau jurnalismul profesionist (și erau destul de frecvent foiletoniști), ce cereau și încurajau "ficțiunea literară", și că jurnalismul s-a folosit în chip liber de anumite tehnici asociate de obicei cu proza ficțională liberă. Articolul din Bookman, "Chronicle and Comment", sugerează că atenția criticii a fost atrasă de acest
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
recâștigare a rolului pe care l-a jucat înainte de '89 critica literară. Asta și pentru că nu s-au găsit deocamdată căile cele mai juste de a deveni ceea ce este, la ora actuală, în toată lumea. Și mă gândesc acum la critica foiletonistă, critica de revistă, un mediator între un editor și autor pe de o parte, și eventual, cititor, pe de altă parte. O funcție de publicitate implicită. Într-un fel, critica așa-zisă curentă face loc literaturii la ora aceasta și încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]