106 matches
-
ales, Un om în Agora, Gustul sîmburelui), Nicolae Breban, D.R. Popescu (Zilele săptămânii, Vara oltenilor, Somnul Pământului), Eugen Jebeleanu, Demostene Botez, Virgil Teodorescu, Nicolae Tăutu, Zaharia Stancu etc. Lista este lungă, dar, mă opresc cu exemplele. În acest context, criticii, foiletoniștii, cronicarii de carte, dar și de arte plastic și-au irosit timpul abordând astfel de cărți, promovându-le la îndemnul „sarcinilor de partid”“. Prin acest fenomen au trecut, nu numai scriitori de la noi, dar și din alte țări europene. În
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
pe poetul Ezra Pound să aleagă exilul în Italia unde va conduce în timpul războiului emisiuni ale posturilor de radio fasciste. În 1945 el va fi arestat de aliați și va sfârși până la urmă prin a înnebuni. Nici criticii literări, eseiștii, foiletoniștii au căzut în capcana ideologică comunistă. În Ungaria, Gyorgy Lukacs, critic literar, estetician și filosof ungar, a fost reprezentantul de seamă al esteticii marxiste din secolul XX. El a fundamentat un sistem de estetică autonomă întemeiat pe principiile materialismului dialectic
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > DESTINUL POEZIEI MODERNE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Virgil Diaconu Destinul poeziei moderne CRONICĂ DE Al.FLORIN ȚENE Intrasigența de foiletonist pe care Virgil Diaconu o arată în noua sa carte Destinul poeziei moderne, Editura Brumar, 2008, ne dezvăluie faptul că poetul devenit critic și commentator al poeziei moderne,nu este alceva decât un melancholic al textului scris.Ființa criticului în
DESTINUL POEZIEI MODERNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Destinul_poeziei_moderne.html [Corola-blog/BlogPost/356562_a_357891]
-
fost demult: adică timizi și îndrăgostiți! Cine mai crede că va veni Gerul sau Zăpada, înfofoliți în zile însorite și lungi? Cântă despre iubire inimile poeților, tineri și netineri, tinere și netinere alungă cu un surâs înmugurit stihiile nopții reci! Foiletoniștii și-au făcut cumpărăturile direct de la tipografie, maldăre de bloc-notes vor sufoca birourile înțepenite! Fanfara orașului și-a început repetițiile în grădina publică; peste tot câte un el și o ea au câte ceva de zis, . . . . . . . . . . . de foarte foarte aproape, sărutările
MEDALION MARIN SORESCU (29.02.1936-08.12.1996) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1425226237.html [Corola-blog/BlogPost/367425_a_368754]
-
ales, Un om în Agora, Gustul sîmburelui ),Nicolae Breban, D.R.Popescu (Zilele săptămânii, Vara oltenilor, Somnul Pământului ), Eugen Jebeleanu, Demostene Botez, Virgil Teodorescu, Nicolae Tăutu, Zaharia Stancu etc. Lista este lungă, dar, mă opresc cu exemplele. În acest context, criticii, foiletoniștii, cronicarii de carte, dar și de arte plastic și-au irosit timpul abordând astfel de cărți, promovându-le la îndemnul “sarcinilor de partid “. Prin acest fenomen au trecut, nu numai scriitori de la noi, dar și din alte țări europene. În
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407511483.html [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
poetul Ezra Pound să aleagă exilul în Italia unde va conduce în timpul războiului emisiuni ale posturi¬lor de radio fasciste. În 1945 el va fi arestat de aliați și va sfârși până la urmă prin a înnebuni. Nici criticii literări, eseiștii, foiletoniștii au căzut în capcana ideologică comunistă. În Ungaria, Gyorgy Lukacs, critic literar, estetician și filosof ungar, a fost reprezentantul de seamă al esteticii marxiste din secolul XX. El a fundamentat un sistem de estetică autonomă întemeiat pe principiile materialismului dialectic
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407511483.html [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
că nu mai vrea să trăiască sub regimul represiv din Imperiul Rus. Debutul în gazetărie l-a făcut în august 1897 când a publicat sub pseudonimul „Vladimir Illirici” în ziarul „Iujnoie Obozrenie”. Un model în activitatea sa de ziarist era foiletonistul Vlas Doroșevici. Jabotinski trimisese traduceri de versuri mai multor redacții de ziare și reviste, însă majoritatea nu au ajuns să vadă lumina tiparului. Norocul i-a surâs când un poet rus a remarcat traducerea făcută de tânărul școlar poemei lui
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
pentru a-și încheia acolo studiile și a-și face stagiul de avocat. El a continuat să publice de două ori pe săptămână articole în „Odesskie Novosti”, care i-au adus curând faima în rândurile intelectualității ruse ca unul din foiletoniștii cei mai talentați din sudul imperiului. În anul 1901 a fost pusă în scenă la Odessa piesa sa „Sânge”, o creație pacifistă antibritanică centrată pe evenimentele Războielor Burilor. Spectacolul s-a bucurat de o primire entuziastă în rândurile publicului și
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
aproape nici un critic literar notabil. Adevăratul maiorescian este E. Lovinescu, colaborator fără pasiune al "Convorbirilor literare", reticent la început față de numeroșii elevi ai criticului, adversarul lor necruțător, mai tîrziu. Sînt, apoi, puține senmnele de prețuire din partea lui Maiorescu față de incomodul foiletonist de la Epoca. Cîteva adnotații favorabile pe marginea dramei ibseniene "De peste prag" (1906) și... cam atît. E. Lovinescu, în schimb, crescut în stima și admirația lui Maiorescu, format intelectualicește în spiritul junimismului, va pune prețuirea sa pe singurul teren posibil pentru
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
(n. 19 septembrie, 1932, d. 29 aprilie, 1997) a fost un foiletonist american din Chicago, care a câștigat un premiu Pulitzer în anul 1972. De-a lungul celor 30 de ani de ziaristică a scris peste 7000 de articole pentru trei ziare din Chicago: "Chicago Daily News", "Chicago Sun-Times" și "Chicago Tribune
Mike Royko () [Corola-website/Science/315546_a_316875]
-
articolele sale au apărut colecționate în cărți, dar este probabil mai cunoscut pentru biografia neautorizată a fostului primar al orașului Chicago Richard J. Dayley. Cartea, care a devenit un best-seller, îl descrie ca fiind corupt și rasist. Ca mulți alți foiletoniști, Royko a creat personaje fictive cu care putea conversa, cel mai cunoscut dintre ele fiind Slats Groobnik, simbolul muncitorului din Chicago de origine poloneză. În general, rubricile cu Slats Grobnik erau despre doi bărbați care discutau un eveniment curent într-
Mike Royko () [Corola-website/Science/315546_a_316875]
-
sau criticii și esteticii literare. Cărțile sale, cu titluri semnificative, cuprind, conform unor criterii demne de reținut, o veritabilă radiografie a fenomenului literar contemporan, în care intuițiile critice și disocierile analitice coexistă într-o perfectă concordanță. Perceput, inițial, ca un foiletonist, Mircea Iorgulescu, după lecturi intense și stagii în biblioteci din țară și din unele metropole europene, practică o revizuire parțială sau integrală a unor opere și autori, după alte grile de lectură și după alte repriviri critice, fundamentate, întotdeauna, pe
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
opțiunea pentru valorile modernității (în frunte cu Arghezi și Ion Barbu), atitudine consecvent ostilă față de tracomanie sau față de fenomenele iraționale din cultură ș.a. Îl desparte de mentorul „Sburătorului” în primul rând un „stil” de a face critică. C. este un foiletonist care nu mai vrea să fie un critic de direcție, cum fuseseră aproape toți criticii din generația anterioară. El nu respinge aprioric nici o experiență estetică și nu se arată preocupat în chip special de bătălia dintre tradiționaliști și moderniști. Lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
mondial. Cum au întâmpinat confrații (poeți și critici) această pană năbădăioasă, imprevizibilă și incomodă? E. Lovinescu îl remarcă de la început și, în 1929, îl introduce în Istoria literaturii române contemporane nu fără unele rezerve față de „pasiunile extraliterare” ale tânărului polemist. Foiletonistul are două din însușirile capitale, după Lovinescu, ale criticului literar: tendința spre obiectivitate și conștiință profesională. Sunt și altele, remarcate apoi de Lovinescu în Memorii, Istoria literaturii române contemporane (1937) și în T. Maiorescu și posteritatea lui critică (1943), unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
i-a făcut plăcere să le scrie, simțindu-se bine în prezența și în prezentul cărților. Cititorul de astăzi simte din plin acest mod de a lucra destins și liber, cu o sinceritate și o franchețe a tonului exemplare. Fiindcă foiletonistul Nadeau nu vrea să ascundă nimic din crezurile sale, fie ele amendabile astăzi - cum este cazul "troțkismului" din tinerețe, pe care nu-l reneagă în esență, pentru că vedea în ideologul bolșevic în primul rând un adversar al dictatorului Stalin (care
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
condiție chiar a existenței noastre este nu numai bunăvoința, dar chiar tăria amânduror vecinilor, e o politică puțin prudentă cea de înclinații manifeste care se răsfață acum peste graniță! [ 26 august 1880] SCHOPENHAUER ÎN FRANȚA D. Jules Claretie, un cunoscut foiletonist francez, scrie în "Le Temps" că o carte a lui Schopenhauer e atât de mult la modă, mai cu seamă între damele Parisului, ca și Alexandre Dumas-fiul. Pesimismul adesea ironic al filozofului a sedus pe pariziene, încît Aforismele pentru înțelepciunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un roman scris în gustul zilei. E o plăcere a vedea mâni frumoase răsfoind cartea filozofului german. Cunoscătoarele noastre nu se mulțumesc numai a fi în curentul frumoaselor litere; nici secretele filozofiei nu trebuie să le scape. Cunosc saloane - urmează foiletonistul - unde conversația ajunge până la etnografie și antropologie și unde se tratează despre originea vaselor luîndu-se ceaiul. Pricep foarte bine succesul lumesc al lui Schopenhauer; căci în Franța iubim paradoxul. Ne place să fim seduși, dar ceea ce ne fermecă și mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
starea lucrurilor dacă Poarta s-ar adresa la cele șase puteri a căror propuneri le-au respins". [19 ianuarie 1877] CONCERT ["PENTRU A FAMILIARIZA... Pentru a familiariza pe public cu persoana pianistului Moritz Rosenthal culegem următoarele date din ziarele vieneze... Foiletonistul unuia din ele, vorbind despre sezonul mort care stăpânea pe atunci lumea muzicală, spune că acela e întrerupt numai din când în când prin o adiare mai răcoritoare. O asemenea adiare s-a observat în una din seri în salonul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
EminescuOpIX 469} UN DOMN CARE PARE A NU ȘTI CĂ EXISTĂ POLIȚIE 2264 Daca luăm cuvântul într-o întrebare care nu ne privește e numai pentru a rămânea 179r rolului nostru și a reprima de orișiunde abuzuri ale libertății presei. Foiletonistul "Stelei Romîniei" descrie în nrul..., într-o revistă a sa, cochetăria altfel notorie a unor dame. Se poate prea ușor cumcă înaintea ochilor săi era un chip concret, precum Moliere (se 'nțelege că comparația nu merge mai departe), avea naintea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Speranția, Th. I. Anestin, A. D. Bogdan, G. Russe-Admirescu, Mihail Zamphirescu, V. D. Păun, Al. Vlahuță, Th. Șerbănescu. Schițele și povestirile, în cea mai mare parte retipăriri, aparțin lui I. L. Caragiale, A. I. Odobescu, Ion Ghica. În afara unor tălmăciri din scrierile unor foiletoniști străini cu totul obscuri, S. a publicat o bună parte din cugetările lui Giacomo Leopardi, transpuse cu oarecare îndemânare, precum și fragmente din scrierile lui Edmondo De Amicis, Paolo Mantegazza, Ernest Renan, Jean Richepin, Guy de Maupassant. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289535_a_290864]
-
mai prestigioasă la momentul acela, nu-l poate clinti în hotărârea de a deveni scriitor. Prin urmare, în loc să arunce textele la coș, el le trimite altor gazete, mai puțin exigente. Așa începe colaborarea la Epoca, unde își face mâna ca foiletonist și unde publică nu doar paginile atât de prost primite de redacția Sămănătorului, ci multe altele, și încă în același gen, desuet, al notelor de călătorie. Cu toată perseverența ambițiosului gazetar (impresiilor din Grecia le urmează o sumă de secvențe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ca elev de liceu cu versuri, dar și cu cronici literare în revista „Îndemnul - L’Impulsion” (1926), s-a dovedit a fi critica de întâmpinare, exercițiu practicat cu vocație mai cu seamă în anii 1932-1938, la „Gândirea”. Simpatia sa pentru foiletoniști ca Ilarie Chendi și Perpessicius devine astfel ușor de înțeles. Unele dintre textele tipărite în „Gândirea” le-a strâns în volumul Creatorii și lumea lor (1943). Figurează aici cronici despre prozatori (G. Călinescu, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
de C. sunt de un maniheism inflexibil, iar în pagină se răsfață frecvent întâmplarea măruntă, anodină, faptul divers, o anecdotă, ceva hazliu sau chiar vulgar. În caracterizarea drastică a lui G. Călinescu - C. „nu e un scriitor, ci un bun foiletonist” - temeiul e greu de contestat. Mai nimic nu vine la el dinspre invenție și prelucrare obiectivată. Precisă la nivelul detaliilor, observația rămâne ori nudă, seacă, plată ori ajunge să fie subminată de un criticism îngroșat, de vreme ce pornirea nediferențiat caustică, gratuit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
el. Așa că toate lucrările lui de critică sunt întreprinse numai pe seama scriitorilor, dacă nu clasici, cum era Eminescu, în orice caz pe cale de clasicizare, valoarea lor fiind stabilită de un consens unanim”2. Tudor Vianu n-a fost niciodată un foiletonist în sensul curent al termenului, practicând o critică de tip universitar, aulic - academică, riguroasă, urbană, de o coerență clasică. Armonia elină a personalității se regăsea în scrieri de o exemplară stringență a demonstrației și de o arhitectură luminoasă, inconfundabilă. G.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
viață portretisticocritică de unică strălucire. Alternându-și mânia nedreaptă cu seninătatea sublimă, criticul era un Attila, care, între două bătălii, citea pe Virgiliu în original”1. Pompiliu Constantinescu a fost până la sfârșitul său prematur (survenit în 1946Ă - spre deosebire de confrații săi - foiletonistul prin excelență, a cărui operă este exemplară prin numărul mare de judecăți exacte, prin „ procentul maxim de valorări juste”, cum spunea G. Călinescu 2. Cine are curiozitatea de a parcurge opera integrală a foiletonistului (strânsă în bună parte în șase
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]