106 matches
-
noi, doar că autorul editorialului a preferat să-l ironizeze. Ce să facem? Fiecare cu stilul lui. Dl Talcioc, mînios, dl Borbély, multicultural și așa mai departe. Autorul editorialului a reproșat dlui Borbély că socotește foiletonismul retardat metodologic și pe foiletoniști, incapabili să înțeleagă literatura de după 1989, care ar pretinde alte competențe de lectură. Ce crede dl Talcioc că a susținut în fapt dl Borbély? Nu că foiletonismul și-ar fi trăit traiul, ci că "noua literatură de după 1989 nu mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
i-a făcut plăcere să le scrie, simțindu-se bine în prezența și în prezentul cărților. Cititorul de astăzi simte din plin acest mod de a lucra destins și liber, cu o sinceritate și o franchețe a tonului exemplare. Fiindcă foiletonistul Nadeau nu vrea să ascundă nimic din crezurile sale, fie ele amendabile astăzi - cum este cazul "troțkismului" din tinerețe, pe care nu-l reneagă în esență, pentru că vedea în ideologul bolșevic în primul rând un adversar al dictatorului Stalin (care
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
În consecință, dacă dorim să regîndim istoria și cultura literaturii noastre - și ar fi poate timpul s-o facem [...] - cred că ar trebui s-o trecem printr-o baie radicală de multiculturalism". În plus, dl Borbély socotește că atunci cînd foiletoniștii erau la putere (expresia îmi aparține) "nu putea exista decît un singur palier normal de apreciere a literaturii: cel estetic". Se subînțelege că generația dlui Borbély are norocul de a poseda acum mai multe paliere, nemaifiind silită să "concentreze toate
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
Dușmănia lor este fără obiect. Ei trebuie să folosească media și să-și adapteze mijloacele de comunicare. Cota unei cărți este stabilită acum de Bernard Pivot (sau, mă rog, de cel care i-a luat locul la Apostrophe), nu de foiletonistul de la Mercure de France. S-au schimbat vremurile. Opere fără temă, fără personaje, fără acțiune, fără epic, fără idei, fără filosofie, fără punctuație? Da, există (îmi amintesc că Philippe Solers a scris un roman care de la început la sfârșit avea
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
provocați, fiindcă asta mă incită să fiu cât mai precis posibil. Nu e deloc depășit, fiindcă, încă o dată vă spun, cultura română are nevoie de propriile sale instrumente de lucru și lucrări de referință. Domnule Iorgulescu, avem o mie de foiletoniști, o mie și o sută de poeți, avem două mii de cronicari, dar nu avem niște lucrări esențiale. Gândiți-vă dumneavoastră, proiectul de Dicționar al Academiei a început din secolul trecut, Hasdeu l-a continuat, nici acuma nu este terminat. Nu
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
sincronizată cu orientarea structuralistă, sociologică, psihanalitică etc., i se arată fără ocol că această orientare, preluată tale quale în cadrele criticii de întîmpinare, ar fi devenit oneroasă, deturnînd-o pe calea unei pedanterii inadecvate: „A fost spre binele literaturii faptul că «foiletoniștii impresioniști» au rezistat exceselor teoretizante și scientiste și nu au abdicat de la misiunea lor esențială, aceea de a selecta reușitele literare și a le impune atenției“. Dar perimetrul în care polemismul lui G. Dimisianu se desfășoară cu maximă eficiență generalizatoare
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
Călinescu”. Este menționat tirajul de două sute de exemplare, subvenționat de Ministerul Educației și Cercetării. Această fabuloasă colaborare dintre cel puțin patru instituții pentru apariția edițiilor critice ar merita un comentariu aparte și o investigație specială. Ilarie Chendi (1871-1913) este un foiletonist frenetic, trecut prin gruparea sămănătoristă a lui Nicolae Iorga, de care se desparte în 1906, pentru a înființa revista „Viața literară”, devenită în 1907 „Viața literară și artistică”, scrisă aproape în întregime de el, ascuns adesea sub pseudonimele Gh. Dumbravă
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
Miroiu I., Velea I, Gutter C., Bârnă Al., Takacs M., Anghel P., Iordan Alina, Rothenari K., Neamțu D., Molho Fl., Grumberg R., Docsănescu E., Cajal H., Littman I., Molho Fl., Ailoaiei O. Și totuși ei au fost cei mai performanți foiletoniști ai deceniului șapte. Au citit tot ce s-a scris între 1960 și 1971 și au scris despre toate cărțile și revistele epocii. Au fost cei mai eficienți critici de direcție, indicațiile lor fiind urmate cu sfințenie, chiar dacă nu se
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
veritabil "om - orchestră" al literelor românești din interbelic, Mihail Sebastian se păstrează în memoria culturală mai ales prin latura "sentimentală", ca autor dramatic și, mai vag, ca romancier. Inteligența tehnică, lucidă și mlădioasă a eseistului, a criticului literar ori a foiletonistului de cursă lungă, face mai degrabă obiectul unei ofrande "reci", al unei datorii oculte către inexigibilul oricărui destin literar. Născut în Brăila tuturor încrucișărilor de neamuri (români, greci, evrei, bulgari, turci, sîrbi etc.) la 8 octombrie 1907, moare într-un
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
Revista săptămânală a românilor de pretutindeni, noua publicație de 15 pagini, format ziar, este editată de Asociația pentru Dezvoltarea Regională a Jurnalismului de Investigații. Publicația „absolut dependentă de națiunea română“ este realizată de un colectiv redacțional condus de directorul și foiletonistul Stefan Teriș și de redactorul șef Adriana Necula și abordează problemele economice complexe, evenimentele politice actuale, fenomenele sociale și manifestările culturale importante din principalele zone ale lumii locuite de români. O atenție aparte se acordă Basarabiei și Bucovinei. Săptămânalul are
Agenda2003-27-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281209_a_282538]
-
deloc rău intenționați). Faptul este cu atît mai ciudat cu cît Günter Grass este un autor care, slujindu-se uneori de instrumentele jurnalismului a în măsura în care acestea șunt comune și literaturii a a tunat și a fulgerat împotriva "ziariștilor a-toate-stiutori", a foiletoniștilor care se "zbenguie" în paginile marilor ziare amăgindu-se că fac "literatura". Și nu este exclus că succesul la publicul larg al recentei cărți scrise și ilustrate de Günter Grass să se datoreze tocmai ingredientelor jurnalistice pe care le conține
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
Pînă mai ieri, nu i-am înțeles. Astăzi, da.” Aș lărgi un pic aria de selecție a celor care au renunțat la foiletonistică. Înaintea numelor enumerate de Paul Cernat, se întinde o lungă listă, ce începe chiar cu primul nostru foiletonist en titre, Ilarie Chendi (care a avut motivele lui) și se ajunge până la, să zicem, Claudiu Constantinescu. Poate mă aflu eu în eroare, dar știam că, în materie de cronică literară, longevitatea e o excepție. Mai mult: una meritorie. Iar
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
mediocrilor, 1990. în ultimii ani semnează zilnic câte un scurt comentariu politic în Ziua. Practic, scriitorul este angajat integral într-o necontenită producție de texte de consum, care sunt mai dense decât tot ceea ce scriu în mod curent diverși umoriști, foiletoniști și publiciști, dar nu se ridică la valoarea prozei sale din tinerețe. Vedem, cu o strângere de inimă, cum o vioară Stradivarius este folosită pentru interpretarea muzicii ușoare. Nimic în plus, nimic în minus în volumul Povestiri alese sunt incluse
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
cazul poeților incluși aici cu cîte două cărți poate fi vorba și de o creștere a cotei valorice. " Fundalul teoretic și istoric" pe care văd poeziile acestor ani este departe de a fi o "referință negativă", cum și-ar dori foiletonistul, fiindcă ceea ce s-a scris în perioada amintită nu a produs, cred, o "revoluție", ci e numai rezultatul unui joc de continuități și imperceptibile discontinuități, care, fără să scadă valoarea operelor, nu poate să le înscrie în excepționalitate. " A citi
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
trebuie revelată prin intermedierea critică așa cum e în structurile ei cele mai intime, urmărită în dinamica ei cea mai subtilă care conduce către misterele transcendenței, exprimînd deopotrivă realitatea, existența. Legătura posibilă între scriitură și viață sau incompatibilitatea lor constituie pentru foiletonist o preocupare constantă, accentele tari, puse pe viziunea poetică, pe căutarea iluminărilor, pe "pathos"-ul ce stă în temeiul poeticii", pe hieratism, dar și pe "condiția senzuală a creației", pe sintaxa expresivă capabilă să emane eufonii și epifanii, să delecteze
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
care o conducea, ba chiar la un moment dat și-a intitulat un articol, jenant de laudativ, pur și simplu Cărtărescu. La rîndul meu, i-am admirat întotdeauna cărțile, cea despre Eminescu mai ales, ca și verva și vioiciunea de foiletonist. Dar după ce-am publicat Postmodernismul, cu sau fără legătură cu asta, vechiul meu prieten și-a schimbat complet atitudinea, și ca om, și ca critic, față de mine. Întîlnindu-l pe stradă, de mai multe ori, am rămas cu gura căscată
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
prietin (Negru pe alb). Acum, observația își dă mâna cu dezinvoltura și ironia prietenoasă, chiar dacă prinde uneori accent satiric. Scriitorul își asumă calitatea de cronicar spiritual de "bal masché", ceea ce a făcut ca să i se atribuie și emblema de întâiul foiletonist impresionist al literaturii noastre: "Ce sunt aceste scrisori? Prilej de a putea vorbi de orice, de impresii de drum, de lucruri mai serioase, de probleme actuale, de nimicurile vieții, sub o formă cât mai liberă, de adevărată causerie, cu un
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
probleme actuale, de nimicurile vieții, sub o formă cât mai liberă, de adevărată causerie, cu un oarecare aer de nepăsare, de diletantism fugind de orice argumentație mai strânsă și de tot ce ar putea părea pedantism. Negruzzi e cel dintâi foiletonist al nostru" (E. Lovinescu). Nu-i excesiv să vedem aici vestirea mișcării artistice definite, în secolul al XIX-lea, cu vorba lui Gustav Courbet. Acum se naște și opera lui Caragiale, cel atât de clasic și de realist. Și de
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
pe spații mici înghite și frumusețea, și sistemul. Avantajul, însă, care face uitate toate astea, e lucrul pe o literatură care suflă, nu pe asociații moarte, pe care le șterg de praf pedante studii universitare: "prețuim mai mult opera unui "foiletonist" personal, decât critica didactică și sistematizată a spiritelor universitare ce lucrează pe impresii definitiv clasate, cu erudiție și pedestră metodă." De prisos să spun cîte rezerve de cerneală s-au dus, și mai trebuie încă, pe a lua partea unei
Tristeți și bucurii de breaslă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9066_a_10391]
-
de prevedere, pragmatism și onestitate. A ales. S-a orientat. A făcut asta de la început, din prima tinerețe. Scrie constant, ritmic, publicând lunar, iar apoi săptămânal, din 1970, de la absolvirea Facultății de Filologie din București. S-a consacrat ca un foiletonist prin excelență. S-a transformat într-o mașină de citit, în beneficiul literaturii române contemporane. Crizele de scepticism nu au lipsit, producând, rareori, momente de blocaj. Decepțiile erau determinate dinafară, nu veneau dinăuntru. Marile interogații și contextul pot produce descumpăniri
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
fiarele și cu concurența... E comic sau tragic să vezi cum lucrurile se repetă cu o exactitate din sfera fizicii sau a astronomiei? Aceleași și aceleași dispute (critica științifică vs. critica artistă, teoreticieni vs. practicieni, autori de monumentale sinteze vs. foiletoniști impresioniști, garanți ai impersonalității vs. adepți ai zig-zagului subiectiv, critica universitară, academică vs. publicistica la zi) se poartă și astăzi, cu virulență pamfletară și reducționism critic, de parcă n-am fi putut învăța nimic din vechile polemici. În prezent, se vorbește
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
la amorțirea autoexigenței, scriind uneori, nu doar pentru plăcere și prestanță literară, ci și pentru bani. E, de altfel, cunoscut interesul clasicului pentru suma cu care Îi era plătit fiecare rînd, de către reviste (și din carte reiese , treptat, satisfacția pragmaticului foiletonist, care se bucură de creșterea retribuției rîndului publicat, de la numai patru copeici, pînă la o rublă!). Și În treacăt fie spus, numai două dintre persoanele pentru care trudea suplimentar, meritau efortul - mama și sora sa. Cu multă sugestivitate descrie Troyat
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
o veritabilă literatură paralelă a acestuia, fiind greu de stabilit dacă ele "exprimă subtilitate, umor involuntar sau prostie pur și simplu. Eventual cîte puțin din toate". Deși nicio istorie literară nu consemnează numele cenzorilor, "ei au fost cei mai performanți foiletoniști ai deceniului șapte. Au citit tot ce s-a scris între 1960 și 1971 și au scris despre toate cărțile și revistele epocii. Au fost cei mai eficienți critici de direcție, indicațiile lor fiind urmate cu sfințenie". S-au bucurat
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
suspiciuni ce semnifică în largă parte un reziduu al epocii dirijismului ideologic. Grandomania oficială, poftitoare de "sinteze", ca și, bineînțeles, iritarea în raport cu "rolul formativ" al cronicarului l-au hărțuit pe acesta și nu fără urmări. Văzut ca o rudă săracă, foiletonistului i-a fost pusă în chestiune autoritatea deranjantă, sub pretextul unor cerințe cînd de finalitate (sinteza monumentală, obelisc al victoriilor socialismului), cînd de metodă (critica structuralist-semiotică, tolerată atunci cînd cea marxizantă nu mai putea fi instaurată prin lovirea pumnului în
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
tradiție critică, corespunzând unor depuneri stratificate de contribuții care intră în uz. Altfel, literatura ar fi feuda unui singur critic, iar ceilalți niște vasali lipsiți de personalitate." (Am preluat, sub beneficiu de inventar, afirmația de pe un site în care talentatul foiletonist ieșean, la finele unei cronici aproape fără sfârșit, deplânge blocada continentală impusă de publicațiile bucureștene.) Cercul vicios al formulării nu mai trebuie subliniat. Cu atât mai mult cu cât nu se întrevede, îndărătul acesteia, indispensabila parcurgere a lui Harold Bloom
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]