44 matches
-
colaborările cu ProTV Magazin. Deja, autorul își cenzurează biobibliografia. în această din urmă publicație (cu tiraj mare, cu cititori foarte fideli), Horia Gîrbea a încercat un foileton. Nu cum a ieșit textul contează, ci ideea în sine, de a face foiletonistică, pentru captarea unui cititor dificil, foarte dificil pentru un scriitor care vine dinspre literatura de "enclavă" (de cenaclu) înspre literatura de consum. Pentru mulți, colaborările la Playboy sau ProTV Magazin sînt din start compromiteri literare. Mie mi se par încercări
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
Tudorel Urian Privită de mulți cu nedisimulat dispreț, catalogată adesea drept o specie minoră a criticii literare, foiletonistica și-a pierdut mult din audiența de care se bucura înainte de 1989. Începînd cu Nicolae Manolescu, primus inter pares, mai toți cronicarii importanți dinainte de 1989 au părăsit comentariul literar la zi dedicîndu-se elaborării unor mari istorii literare (în fond, ambiția
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
istorii literare (în fond, ambiția fiecărui critic literar care se respectă este aceea de a da propria sa istorie literară), publicisticii mai mult sau mai puțin militante sau politicii pur și simplu.Mircea Iorgulescu este un nume de referință în foiletonistica românească a ultimelor decenii. A făcut parte din faimoasa echipă de critici a revistei "România literară" de la mijlocul deceniului opt (în care, alături de Nicolae Manolescu se mai aflau Lucian Raicu, Gabriel Dimisianu, Valeriu Cristea, Dana Dumitriu, Sorin Titel Laurențiu Ulici
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
de dimensiuni variate, sunt un model de prezentare cvasicompletă (spre avantajul necunoscătorilor respectivelor cărți) însoțită îndeaproape de un foarte exact examen critic. Acest echilibru, niciodată instabil, pledează în subsidiar pentru o formulă pe cât de clară, pe atât de eficientă a foiletonisticii. Comentariile lui Ștefan Borbély fiind, de fapt, excelente introduceri critice, expozitive și evaluative în egală măsură. Deși în atmosfera agitat resentimentară de la noi, poziția echilibrată este mai degrabă asimilată platitudinii și lașității lipsei de asumare a unei ideologii combative. Oricum
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
comentariul la Trei într-o galeră este splendid) și lui Dan C. Mihăilescu. Îl citez pe acesta din urmă pentru savoarea lui torențială: „Dan C. Mihăilescu e, structural, un regățean prodigios, dual, robit de teatralism ironic și de locvacitate în foiletonistică, tumultuos și plastic în verb și percepție și-n volutele spectaculare ale unui scris senzual, spumos și neconvențional, disciplinat însă, în cărți, de vocația sintezei culturale temeinice și a studiului istorico-literar de tip intensiv, concentrat pe o temă unică. ș
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
roman al răscoalei, de aceea criticul putea profetiza firesc cu o frază de așteptare: „Romanul cu rădăcini în mișcările sociale agrare rămâne să fie scris în viitor de vreo mână măiastră” (p. 95). Din cele aproximativ trei sute de pagini de foiletonistică a anului 1907, se pot reconstitui evenimentele vieții literare și artistice, pe care Ilarie Chendi le consemnează cu conștiinciozitate. Moare S. Fl. Marian, colaborator important al revistei și, cum afirmă criticul, „fruntașul folcloristicei române” (p. 104). Publicistul deplânge apoi moartea
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
un regret (și o spun fără nici o undă de ironie). „Nu sunt singurul caz”, continuă el. „Destui cronicari din generația mea sau mai tineri și-au dat, de la o vreme, seama că-și pierd timpul și energiile de pomană făcînd foiletonistică, și că e mai avantajos pentru ei să se dedice - spre exemplu - cercetărilor și studiilor ample, demersurilor cu miză și bătaie lungă. Cei care sunt în stare. Cei care nu, încearcă altceva. Pînă mai ieri, nu i-am înțeles. Astăzi
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
studiilor ample, demersurilor cu miză și bătaie lungă. Cei care sunt în stare. Cei care nu, încearcă altceva. Pînă mai ieri, nu i-am înțeles. Astăzi, da.” Aș lărgi un pic aria de selecție a celor care au renunțat la foiletonistică. Înaintea numelor enumerate de Paul Cernat, se întinde o lungă listă, ce începe chiar cu primul nostru foiletonist en titre, Ilarie Chendi (care a avut motivele lui) și se ajunge până la, să zicem, Claudiu Constantinescu. Poate mă aflu eu în
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
a putut fi convertită - cu succes, trebuie să spun din capul locului - într-o carte despre , cercetare anunțată încă de acum vreo șase ani de un articol chiar din România literară. Volumul afirmă și încearcă să demonstreze că eseistica și foiletonistica lui Sebastian nu discută doar cărți, ci și ideile autorilor și ale epocii, căutând să le așeze într-un context public mult mai larg și participând în acest fel, mai mult și cu mai mult efect decât s-a crezut
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
de recenzioare" și "vanitatea" foiletonului. Precaut, autorul nu se lasă purtat prea tare de "metonimicul" "vis de glorie al recenziei", dar conștient că există o regulă și în acest joc, așa cum sînt și limite, admite și chiar jubilează în fața virtuților foiletonisticii. Foiletonul presupune "discernămînt veloce", "verdict imediat", el "nu stă la taclale", e atent la unic, la noutate, lucru foarte important pentru că "istoria noutății e o istorie a diferenței". Prin urmare pornește la întemeierea unei ierarhii, convins de Gaëtan Picon că
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
la sfertul drumului parcurs. Scrisul săptămânal nu este o pierdere de vreme, o scufundare în praful publicistic, cum par a crede unele spirite "constructive", mari arhitecți ai Ideii de care n-a auzit nimeni. Pentru cei ce au realmente vocația foiletonisticii, cronica sau alt tip de colaborare săptămânală înseamnă o treaptă, o secvență dintr-un parcurs: găsirea și limpezirea propriului stil, definirea unei anumite rezoluții artistice, adâncirea treptată în problemele ce ni se par importante. Nu focuri de artificii lansate în
Memento ALIA by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11852_a_13177]
-
simțul măsurii, care sintetizează, rezumă și instaurează. Așa s-a întâmplat cu cel mai cumpănit dintre scriitorii agitatului început de drum al literaturii române moderne, Costache Negruzzi. În multe sectoare culturale, boiernașul se află în primele aliniamente, iar cât privește foiletonistica literară și proza de anvergură estetică este cel dintâi. Din acest motiv, i s-a spus în felurite chipuri: "desțelinător al ogorului literar", "înainte mergătorul", "începătorul prozei românești moderne", "inițiatorul", "fondatorul" "primul junimist" etc. Cu adevărat, în dimineața prozei românești
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
în această piesă, rolul adevăratului Mihail Sebastian îl joacă însuși Crudu. Aproape ca în bancurile despre multilateralul regizor-actor-scenarist-cascador-ș.a.m.d. Sergiu Nicolaescu. Dacă Jurnalul publicat în 1996 revelase un Sebastian încântător, inteligent, generos și teribil de subtil, dacă eseistica și foiletonistica acestuia confirmă un spirit admirabil și întru totul onest, devenit - prin forța lucrurilor - huligan, piesa lui Crudu mai păstrează foarte puțin din toate acestea. Întâlnim un personaj greu de recunoscut, paralizat de spaimă, excesiv de nesigur, aflat la limita autismului și
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
gazetărie și în critica literară, cu totul altfel în artă. De văzut cum conceptul de sinceritate în domeniul creației artistice a căpătat interpretări abuzive. Observă Sebastian că spiritul scriitoricesc din vremurile cele mai apropiate ține prea mult de perspectiva vechii foiletonistici, pentru a se putea sincroniza cu noile imperative ale moralității și ale conștiinciozității meșteșugarului literar sau altfel. Unghiul de vedere al unor probleme acute, cum ar fi războiul, tânăra generație, experiențele sufletești proprii ceasului, a rămas la nivelul de altădată
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
literari ai momentului", cu siguranță, ,omul care aduce cartea" ar ocupa primul loc la secțiunea cronicari activi. Altminteri ar putea fi întrecut eventual de Nicolae Manolescu, al cărui cuvânt cântărește în continuare greu, chiar dacă profesorul a renunțat de mult la foiletonistică. Prezență ubicuă în viața literară românească (emisiune zilnică la tv, până nu demult director de publicație literară, rubrică săptămânală la ,Ziarul de duminică" și lunară la ,ID", membru în tot felul de jurii și comisii, autor de cărți și prefețe
Aproape politice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11155_a_12480]
-
și totuși, consacrarea acestor modificări întârzie. Să fie oare aici o vină a criticii de întâmpinare, un deficit de credibilitate datorat infestării ei cu virușii moderni ai marketing-ului și promovării editoriale? Dar chiar critici de autoritate, retrași din cursa foiletonisticii, ,constată" și deplâng absența marilor romane ale Tranziției, puținătatea cărților ce explorează lumea nouă... Verdictele de acest gen mi se par pripite, venind nu în urma lecturii, ci mai degrabă în locul ei. Nume pe cât de sonore, pe atât de diverse precum
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
primul dintr-o serie. Prefața autorului pare-a vinde cartea drept dare de seamă (ambidextră...) în fel și fel de politici. E, firește, și asta, cîtă vreme genul proxim al aproape oricărei discuții, de la ,partizanatele" canaliei de cozi, pîn' la foiletonistica de ziar ori revistă, este pusul țării la cale (prin ,țară" puteți înțelege orice...). Da, numai că deosebirea dintre niște ,geometrii" minimale, croite din refuz (vasăzică punct) și alternative (vasăzică virgulă), îndeajuns pentru dansurile propriu-zis politice, ba pe stîngul, ba
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
mână, din diverse generații (Ion Pop, Petru Poantă, Radu }uculescu, Letiția Ilea, Claudiu Groza) și cu destule articole incitante. O pată nefericită de culoare o reprezintă însă, în ansamblul publicației de la Cluj, "contribuțiile" lui Laszlo Alexandru, fostă tânără speranță a foiletonisticii critice, actualmente un spirit înăcrit și egolatru (a se vedea site-ul lui de pe internet, unde postează orice vorbuliță spusă despre el, laolaltă cu cópii de pe diplomele de bacalaureat, licență ș.a.m.d.). în numărul 96 al revistei (1-15 septembrie
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
de cavalerie”, Novikov-Priboi cu „ Țushima”, Sergheev-Țenski cu „Stada Sevastopol”, Korneiciuc cu „Sfârșitul escadrei” și „Platon Crecet”, Kaverin cu „Doi căpitani”, Oleg Gonciar cu „Praga de aur”, Fadeev cu declinul de la bijuteria care e „Infrângere” ca metaforă a războiului civil și foiletonistica tezistă din „Tânăra Gardă”, romanul partizanatului antifascist. Asemenea Vasili Grossman „Pentru o cauză dreaptă”, Margarita Aligher cu „Zoia”, A. Gaidar „Comandantul Timur”, V. Kataev „Pentru puterea Sovietelor” și, cu operă stabilă, Constantin Simonov cronicar memorabil al aceluiaș război. Tot pe
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
pe categorii de istorie, respectiv, în istoria literaturii și în modul cum epurau din biblioteci și școli vechea literatură impunând câteva lucrușoare reușite mai mult tematic decât artistic de către vechea generație atrasă și tentată prin bani și prin faptul că foiletonistica literară de partid scria despre asemenea „opere de tip nou” mai multe pagini laudative decât însumau ele în întregime. Iar noi, cei care debutam, eram mânați direct spre „izvoarele curate ale literaturii ruse și sovietice” din care o editură apecializată
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
Foiletoane” 2, TR, 1982, 20; Gheorghiu, Reflexe, 114-119; Grigurcu, Între critici, 297-300; Marian Papahagi, „Foiletoane” 3, TR, 1985, 1; Nicolae Manolescu, Cronicarul literar, RL, 1985, 1; Gheorghe Grigurcu, Alexandru Dobrescu sau Despre adaptarea la real, ST, 1985, 5; Val Condurache, Foiletonistica - cutezanță circumspectă, CNT, 1985, 38; Mircea Popa, Critică sau diatribă? TR, 1988, 31; Mircea Iorgulescu, „Complexul” Maiorescu, RL, 1988, 32; Adrian Marino, Maiorescu, azi, TR, 1988, 35; G. Dimisianu, În jurul lui Maiorescu, RL, 1988, 41; Piru, Critici, 280-283; Constantin Cubleșan
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
vulnerată, să se piardă într-o masă de versuri terne. Alte impulsuri lirice, precum cel al dragostei de țară și neam ori cel religios, găsesc la C. o expresie banală. Încercările de epică obiectivă nu se disting nici ele de foiletonistica vremii, iar confesiunile, directe ori deghizate, nu au relief. C. a scris numeroase drame și poeme dramatice, rămase în periodice (O zi la școală, La colibă, Horus, Nepotul lui Moș Pralea, Nana, Te Deum, Păcate ș.a.) sau în manuscrisele depuse
CUNŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
Arghezi (1946), urmată în 1985 de Argheziana. În colaborare cu Vladimir Streinu și Tudor Vianu scoate un volum din Istoria literaturii române moderne (1944). Continuă, după moartea lui Paul Zarifopol, ediția Opere de I. L. Caragiale (IV-VII, 1938-1942). Bogata lui activitate foiletonistică este strânsă, după aproape două decenii de interdicție, în volumele Varietăți critice (1966) și Itinerar critic (I-V, 1973-1989) . Socotit de E. Lovinescu critic în filiera maioresciană (a treia generație postmaioresciană), C. este cel care apără cu mai mare consecvență
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
criticii din generația lui, adversari (cu excepția lui Tudor Vianu) ai determinărilor riguroase. Respinge, în același timp, orice formă de impresionism, deoarece impresionismul ascunde o manifestare subiectivă și, lucru dovedit, subiectivismul poartă în pântecele lui arbitrariul, capriciul, labilitatea - păcatele capitale ale foiletonisticii. Cu un scepticism asemănător e primită și ideea criticii creatoare. Critica explică, reconstituie, judecă, se supune cu demnitate operei literare. Ea trebuie să poarte cu mândrie semnele acestei dependențe și să facă din umilința față de frumos o armă teribilă. Strălucirea
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Opera e un excitant al creației, prin inteligență interpretativă” (Despre critică și critici. Reflexii pe paragrafe). Ideile despre „critica literaților” (în special a poeților), despre critica în viziune comparată (dincolo de „hotarele strict naționale”), reflecțiile despre portretistică din perspectivă critică, despre foiletonistică și eseu, toate învederează o consecventă luciditate: „Foiletonul trebuie să devie o recreare, după o muncă mai grea. În fiecare an e bine să scrii o carte unitară, cu densitate de substanță și de compoziție amplă. Creația criticului se vede
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]