85 matches
-
analizate, el s-a sprijinit atât pe opera respectivă, dar uneori și pe cunoașterea celui care a scris-o, folosind modul de abordare a raționalității și cel al esteticii. Lucrarea de care facem vorbire reprezintă o prelungie a activității sale foiletonistice, cu toate virtuțile pe care aceasta le presupune. Spiritul mobil al criticului, exultând în jerbe stilistice și în observații fine, este unul geometric, iubitor de de metodă și rigoare. Astfel, putem concluziona că Menuț Maximinian , prin acest tom, a deschis
CRONICA DE GARDĂ -ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396703384.html [Corola-blog/BlogPost/347737_a_349066]
-
silabisire la recunoașterea simultană a mai multor cuvinte, de la efortul de a decodifica la lectura silențioasă, pur oculară, cu ritm propriu de performare a fost Călătoria lui Nils Holgerson, romanul Selmei Lagerlof. Iar prima specializare a constituit-o domeniul senzaționalului foiletonistic: Aventurile submarinului Dox, Cei trei cercetași, Regele boxerilor, Excentric Club. Negociam fascicolele respective cu băieții din cartier și mă număram printre privilegiați fiindcă aveam totdeauna ce oferi. Apoi am trecut la Jules Verne și la Alexandre Dumas, cu Cei trei
Paul Cornea by George Arion [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
un interes sporit, asupra volumului Omenirea în paragină savantă, apărută la Editura Conphys, din Râmnicu Vâlcea, în 2009, 172 pagini. Oximoronul din titlul cărții nu este nici pe departe o coincidentia oppositorum, căci tocmai despre dezbinare, aproape categorială, se dezbat foiletonistic, prin implicarea imediată și dreaptă a autoarei, atâtea compartimente ale vieții noastre actuale. Toate cele 53 de texte beneficiază de un stil dezinvolt, corosive cu măsură literară despre mai toate realitățile post-decembriste din România. Și volens-nolens despre cele din Europa
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
de întâmpinare, orientându-se mai cu seamă spre poezie (Marin Sorescu, Nichita Stănescu ș.a.). De altfel, a și susținut în „Iașul literar” (1966-1967) o rubrică lunară în care analiza poeziile apărute în presa literară. Treptat s-a desprins de critica foiletonistică, ale cărei procedee nu le-a părăsit însă niciodată: scrisul său este marcat de asociații care se doresc pregnant expresive și de folosirea resurselor conținute în impresia imediată. Îndreptându-se către istoria literară, a ales la început calea unui pozitivism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
lui N. Filimon, o frescă satirică în care țara este imaginată ca o „vlăsie” aflată la discreția profitorilor politici. Deoarece procedeele de compoziție se amestecă, iar personajele mai interesante sunt abandonate pe rând, epicul se dispersează și romanul cedează manierei foiletonistice, urmărind încurcăturile unui aprins june revoluționar, îndrăgostit deznădăjduit de fiica unui boier. Al treilea roman, Misterele românilor (publicat în foileton la „Bucegiu”, în 1879, varianta ultimă găsindu-se, sub titlul Din altă lume. Amintiri din războiul turco-român, în „Universul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
reconstituirea modelului ontologic bacovian, din convingerea că această cale de apropiere (de structura intimă a vieții și operei lui G. Bacovia) este cea mai profitabilă: "La noi constată Th. Codreanu critica ontologică a fost sufocată de inflația impresionismului critic și foiletonistic..." (p. 97), regretele asociindu-se și cu un abia mascat reproș generalizat. Pentru a afla care este sensul lumii bacoviene, raporturile acestuia cu marele Univers, eseistul se străduiește să identifice arhetipurile care configurează un insolit model al Ființei. În concepția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
politice", atunci operația trebuie dusă consecvent mai departe, gândind complet ceea ce este. Nu sunt singurele amendamente de adus la referințele volumului Eminescu incorect politic. De pildă, comentariul consacrat "Școlii de la Frankfurt" (p. 13-15) este făcut de Theodor Codreanu după surse foiletonistice, de mâna a patra, care stau prea departe de subiect. Puține școli filosofice s-au opus "corectitudinii politice", de orice proveniență, precum celebra școală din metropola de pe Main, dar de aceasta îți dai seama citindu-i scrierile, sau cel puțin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
versuri de dragoste sau basme populare. Se republică Pohod na Sybir de V. Alecsandri și versuri de M. Zamphirescu. Se tipăresc, de asemenea, versurile și proza redactorului, semnate cu pseudonimul Erwin, versuri de D. Stăncescu și traducerile aceluiași din literatura foiletonistică occidentală. Din W. Hauff transpune un M. I. Ipcar, iar din Herder, Ed. M. Adamski. D. Stăncescu e și autorul unor cronici literare în care combate mania traducerilor fără valoare și cere sprijinirea scriitorilor români. Câteva biografii literare, Camoëns, Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287047_a_288376]
-
în contact a publicului românesc cu opera unor personalități contemporane ale literaturii universale, autorul tinde constant către studiul de contribuție și către interpretarea personală, eseurile sale fiind, nu o dată, replici românești la opiniile unor exegeți consacrați. În paralel cu critica foiletonistică, mai ales după stabilirea în Franța, W. s-a îndreptat către teatru, elaborând o operă amplă, de care nu s-a știut nimic până în 1960, când apărea la Paris volumul Le Destin des grandes oeuvres dramatiques. Celelalte scrieri au fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290676_a_292005]
-
la „Studii de literatură română și comparată”, publicație a Universității de Vest. În 1999 i se acordă Premiul pentru critică literară al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor. În critica literaturii curente, R. manifestă predilecție pentru poezie. Rezultatul unei prime etape foiletonistice e cartea Valori lirice actuale, o lucrare sistematică, îmbinând criteriul generațiilor/promoțiilor cu cel tematico-stilistic. Se realizează o panoramă a poeziei române de la al doilea război mondial până la zi, începând cu poeții generației războiului și terminând cu promoția ’70, selecția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
al XIX-lea, funcționar de nevoie, oscilând veșnic între literatură și gazetărie. A murit ca unul dintre protagoniștii boemi ai povestirilor sale melodramatice, sărac și uitat de toți. Primele nuvele și schițe ale lui T. nu depășesc nivelul unei proze foiletonistice. Subiectele sunt ori exotice, cu aventuri galante, ori simple anecdote amplificate. Despre veteranii Războiului pentru Independență imaginează mai multe povestiri cam afectate, artificiale. Mai apropiate de înclinația scriitorului sunt schițele cu grațioase chipuri de fete sărace, aflate la prima dragoste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
Întreprins o retrospectivă bibliografică a articolelor apărute pe tema rezistenței armate În 1945-1965, Înregistrîndu-se În 35 de ziare și reviste, apărute În 1990-1994, Între 250 și 400 de articole pe an. Dacă la Început dominau o formă și o tonalitate foiletonistice, ulterior aceste articole Îmbracă o formă mai apropiată de exigențele istoriografice, În care sunt aduse ca surse ale istoriei atât mărturiile orale, cât și cele arhivistice. Purtând Însemnele traziției, fapt ce presupune o serie de metamorfoze și corecții și În
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
apoi la „Contemporanul”, „Caiete critice”, „Viața românească”, „Convorbiri literare” ș.a., iar în mod constant, la „Luceafărul”. Primul său volum, Universuri imaginare, apărut în 1981, cuprinde eseuri și articole, concepute din unghi tematist și arhetipal, dar apelând și la mijloacele criticii foiletonistice, despre poezia română de la Bacovia, Blaga, Arghezi până la Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu și Marin Sorescu. În ansamblu, volumul ilustrează „inteligență critică, orizont intelectual și capacitate analitică” (Pompiliu Marcea). Cea de-a doua carte a sa, Forme literare (1993), este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
1912 (o reeditare fără modificări importante a "nuvelelor florentine") a fost preluat tale quale din Scenete și fantezii (culegere apărută un an mai devreme, în 1911), deși pretențiile "psihologului" Lovinescu se arată a fi, aici, mult mai modeste, nedepășind nivelul foiletonistic al schiței sau scenetei cu schepsis moral. Din vechiul jurnal al călătoriei în Italia e reciclat doar un fragment (Cetatea morții), în forma unui discurs prilejuit de contemplarea tabloului Apoteoza Veneției, al lui Paolo Veronese, în care Veneția se prezintă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
să reconstituie atmosfera vieții literare interbelice. Cele mai multe dintre aceste dialoguri au apărut în revista „Ramuri”, fiind apoi adunate într-un volum de Confesiuni literare (1971). În ordinea preferințelor lui A., critica se situa înaintea poeziei. Practicate cu pasiune, exercițiile sale foiletonistice merg îndeobște pe linia criticii estetice a lui M. Dragomirescu. Nu i-au lipsit comentatorului plăcerea întâlnirii cu textul de ținută și nici capacitatea de a i se devota. Informarea „elegantă, distinsă și cuceritoare” ar epuiza rostul cronicii, ierarhizările și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
stabilesc subtile corespondențe între om și substanța operei. Procedeul, tipic călinescian, e susținut de ochiul unui profesionist, apt să rețină acele detalii fizionomice sau de caracter prin care se trădează starea de spirit a operei. Părăsind aproape cu totul exercițiul foiletonistic de actualitate, în ultimii ani R. a lăsat impresia că va evolua mai mult în registrul istoriei literare. S-a concentrat asupra cercetărilor de arhivă (întreprinse și la Budapesta, Roma sau Viena), a publicat multe documente privitoare la scriitori români
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
îndrăgostindu-se, fatal, de același bărbat: vajnicul militant comunist. Tot conflictul decurge din acest joc de linii, izbutită fiind doar construcția. Un roman de o factură cu totul deosebită față de cele anterioare este Unde începe noaptea (1945). Renunțând la stilul foiletonistic și la analiza psihologică a individului, autorul descrie spaimele trăite de evrei în perioada legionară și în aceea a deportărilor. Făcând din ei un popor „victimă” a istoriei, D. consideră că destinul lor tragic se datorează unei vini ancestrale. Romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
de a se detașa de antipatiile, declarate sau subînțelese, față de anumiți scriitori l-a împiedicat pe G. să-și organizeze rezultatele observației critice în sinteze. Volumele sale juxtapun cronici publicate în periodicele literare. În varii ocazii teoretizează justificativ asupra criticii foiletonistice, considerând cronica literară „una dintre cele mai importante întrupări ale spiritului critic, dornic de a se legitima legitimând [...]. O formulă memorabilă, o metaforă pot fi desăvârșite sinteze critice.” Dezideratul nu primește prea des concretizări pe măsură, metafora dovedindu-se mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
Densusianu se mulțumea cu niște scurte notițe de minimalizare a rivalilor poetului Ervin. Singur Mihail Dragomirescu a ținut o cronică regulată, dar ... dramatică”1. După întâiul război mondial, mai exact, după amintitul an 1920, critica românească devine precumpănitor profesionistă și foiletonistică, aplicată, la obiect. Cărțile sunt trecute prin sita judecăților estetice severe; li se stabilesc notele diferențiale și sunt ierarhizate axiologic. Profesionalizarea criticii este așadar un fapt. În același timp, se produce și o specializare a criticii românești din epocă. La
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
București, Editura Minerva, 1972, p. 741 2 Pagini de critică literară, vol. III, p. 248 11 aplicând pretutindeni criteriul estetic, modificând energic imaginile consacrate ale unor mari scriitori. După G. Călinescu literatura română s-a citit altfel decât înainte. Critica foiletonistică a autorului Principiilor de estetică, ocazională, după propria-i mărturisire, s-a făcut mereu din perspectiva istoriei literare. Nu puține cronici publicate în periodicele vremii au trecut, cu schimbări neînsemnate, în monumentala Istorie... din 1941. În același eseu, Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
aduce cu sine și o serie de trăsături individualizante. Nota dominantă a personalității sale nu e dată nici de strategia eufemismului (Perpessiciusă, nici de rigoare academică (Tudor Vianuă, nici de proteismul baroc (G. Călinescuă, nici de fixația și exactitatea demersului foiletonistic (Pompiliu Constantinescuă și nici de erudiția, maliția, perspectiva istoristă și simțul filologic (Șerban Coiculescuă. Am zice că are câte ceva din toate acestea, modelate pe tiparul personalității sale inconfundabile. Vladimir Streinu este un critic-artist, de o eleganță firească, ceea ce îl apropie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
fixează notele definitorii ale omului și literatului, încrustându-se semnificativ în memorie. O contribuție stimabilă și substanțială la îmbogățirea exegezei consacrate criticului aduce Ov. S. Crohmălniceanu 2. Acesta vede în Vladimir Streinu pe unul din reprezentanții de frunte ai criticii foiletonistice, care „a contribuit într-o măsură considerabilă la cristalizarea conștiinței literare interbelice.”3 Este apreciat cu deosebire criticul de poezie: „Stăpânirea îndeaproape a materiei l-a făcut pe Vladimir Streinu să se poată pronunța asupra evoluției poeziei românești către sfârșitul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de eseuri despre Clasicii noștri, una din primele încercări de a aplica domeniului clasic criteriile criticii moderne, cu multe reușite excepționale.”2 În Dicționarul cronologic 3 Vladimir Streinu este socotit „promotor al unei critici estetice de înaltă ținută”; activitatea sa foiletonistică „reprezintă un model de îndrumare a fenomenului artistic interbelic pe linia valorilor perene ale literaturii române”; criticul „a urmărit, dealtfel, să pună în evidență permanența unui filon clasic în cadrul literaturii române, al cărui punct de vedere îl fixa în folclor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de jocuri cu grade de generalitate și semnificație diferite: jocurile propriu-zise, jocurile textuale și jocurile propriei sale cariere literare sau politice”. Pe acest traseu o sugestie i-a putut veni de la Al. Călinescu, care decelase procedeul de reabilitare a speciilor foiletonistice minore în publicistica caragialiană de început. M. extinde observația criticului ieșean la întreaga literatură a lui Caragiale. Scrutarea creației și a biografiei scriitorului îl conduce la concluzia unei dualități a omului și a artistului Caragiale. Substanța însăși a eseului o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
analizei în funcție de criteriile impuse de această evoluție, ajungem la calificări, concludente, capabile să reliefeze varietatea originalității care caracterizează fantasticul caragialian. 2.3.1. Primele apariții ale elementelor fantastice În prima fază, remarcăm schițele, creații care izbesc prin aspectul lor apăsat foiletonistic. În acestea, schema alegoric-fabulistică a basmului popular creează impresia că este construită cu scopul special de a potența dintr-un unghi fals și miraculos satira socială. Opere tipice pentru o asemenea formulă sunt Norocul culegătorului, Olga și spiriduș și O
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]