8,564 matches
-
Știința muzicologică rafinată se împlinește, cum era de așteptat, la Clemansa Firca, Elena Zottoviceanu, Valentin Timaru, Dan Voiculescu, Laszlo Ferencz). Căutările mai individualizate sunt la Alina Stanciu (Etosul amintirilor lui Enescu și Creangă), Jörg Sieperman (Germania - Colecții iconografice și crearea folclorului), Laura Vasiliu (Considerații finale asupra Simfoniei a V-a realizată de Pascal Bentoiu), Grigore Constantinescu (Privind spre Enescu). Interpretul și pedagogul revin în profiluri de Grigore Bărgăuanu (Enescu și Lipatti), de Serge Blanc (Franța). Emoțională profesionistă, artistică încheierea acelei dimineți
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
Cartoful tras în țeapă" (Gândul 108, 2005). (Indicarea surselor pentru exemplele de mai sus e orientativă, pentru că formulele sînt deja preluate de la o publicație la alta, trec din articole în forumurile cititorilor și invers). E greu de spus dacă în folclorul bucureștean se va impune țeapa cu cartof sau cartoful în țeapă, sau poate numai unul din termeni, celălalt rămînînd implicit: ,}eapa din Piața Revoluției, sfințită de un sobor bisericesc" (RL 6.09.2005), ,Cartoful Revoluției " (paginiromanesti.com). Descrierea metaforică a
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
de eludare a responsabilității. Ciuliți bine urechile atunci când cineva se lansează într-o tirada despre “cum sunt românii” (textul de față, dacă s-ar opri aici, ar fi un bun exemplu). Veți observa că personajul înfierat este, asemenea autorului de folclor, “colectiv și anonim”. Și popular, aș adaugă eu. Așa că mare lucru nu se poate face în ce-l privește. Aproape niciodată nu veți auzi o propunere constructivă, care ar risca să îndrepte lucrurile (cu exceptia deja perimatelor execuții pe stadioane). De
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
hoți, criminali, spărgători în cel mai bun caz mâna de lucru ieftină. Pentru oamenii obișnuiți care trăiesc în general cu prejudecăți România și românii nu pot fi mai mult. Mai mult decât atât acești români au ajuns și literatura (nu folclor) Cam dubioasă totuși experiență și mi se pare de mirare atitudinea întâlnită... poate scria cumva pe tine “român” (verde:)), că altfel nu îmi dau seama cum s-au putut gândi la modul asta despre românia vorbind cu tine. În al
Prostia pe intelesul oricui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82941_a_84266]
-
de limbi. Romanul Pămîntul de sub tălpile ei, apărut în anul 2000 și aflat în traducere la Editura Polirom, este țesut, ca și celelalte romane ale sale, pe fundalul fascinant al filozofiei și mitologiei orientale, hinduse, cu largi incursiuni în magia folclorului indian, în vraja Orientului. Pe acest fundal de O mie și una de nopți, o poveste de dragoste vibrantă - integrabilă în galeria legendarilor amanți, de la Tristan și Isolda la Romeo și Julieta - plasată însă, paradoxal, în lumea cîntăreților rock. Un
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
parcă asediat de cărți. Un adevărat cunoscător cu o educație literară dintre cele mai largi, dar și mai rafinate, clasicii latini, literatura spaniolă și cea franceză, lăudând cultura franceză pentru claritate și repudiindu-i superficialitatea, Coranul, poezia belgiană, gândirea germană, folclorul românesc, universalitatea lui, gânditorii români. Relația dintre literaturi: "Cărțile lui Bousquet trezesc în mine cel mai neașteptat ecou. După Pârvan și Pierre Jean Jouve, Joë Bousquet era a treia coloană de foc pe care o căutam", îi întreține curiozitatea cercetării
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
primei noastre trupe de balet. Actuala montare are meritul de a se fi orientat conform datelor de bază ale muzicii; este cea de a doua pe care coregraful Ion Tugearu o realizează la opera bucureșteană; pitorescul atât de savuros al folclorului muzical lăutăresc își găsește aici un bun echivalent scenic-coregrafic; aspectul pitoresc este prezent dar acesta nu devine fastidios, nu copleșește evoluția scenică. Cunoscut este faptul că baletul lui Mihail Jora nu desfășoară o acțiune anume; sunt momente muzical-coregrafice, veritabile tablouri
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
căreia Rebreanu, cel mai realist dintre scriitorii noștri rurali, nu-i dăduse totuși lovitura de grație. Nicăieri, ca în Întâlnirea din pămînturi, țăranul nu fusese mai puțin poetic și mai lipsit de aură în elementaritatea lui. "Dezbrăcat" de farmec, de folclor și de cutume, satul zugrăvit de Preda l-a surprins, prin tranșanța viziunii, pînă și pe hîrșitul E. Lovinescu, acela care, singur împotriva tuturor, a lui Iorga, ca și al lui Arghezi, salutase romanul Ion. Tematic, există în aceste scurte
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
își continuă cercetarea în periodice și, descoperind Porunca domnească în "Almanahul lui Moș Teacă din 1900" încredințează descoperirea "Gazetei literare" din 1957, primind în numărul imediat următor al revistei replica lui Ion Manole, bazată pe alte relații posibile, sugerate de folclor și de Anton Pann. Același procedeu, în cazul textului Statu Quo, descoperit în "Constituționalul" și publicat ulterior în "Luceafărul" din 1962. Marin Bucur scrie implicat fericit în acțiunea de identificare, acțiunea lui, susținută prin transcriere și comentare, împlinind volumul Restituiri
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
Iubirea dintre frate și soră îmi amintește din nou de iubirea incestuoasă, în miturile despre Soare și Lună, de pericolul unui cataclism cosmic în cazul în care cei doi se vor uni. Asta era credința populară în multe țări. în folclorul român există o baladă superbă, găsită de inegalabilul cercetător al folclorului românesc și universal Lazăr Șăineanu, în care mama fraților gemeni îi roagă să se îndepărteze unul de altul și să se iubească numai din depărtare. Asta e imaginea fotonică
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
incestuoasă, în miturile despre Soare și Lună, de pericolul unui cataclism cosmic în cazul în care cei doi se vor uni. Asta era credința populară în multe țări. în folclorul român există o baladă superbă, găsită de inegalabilul cercetător al folclorului românesc și universal Lazăr Șăineanu, în care mama fraților gemeni îi roagă să se îndepărteze unul de altul și să se iubească numai din depărtare. Asta e imaginea fotonică descrisă de Musil, parcă sculptând în interiorul de piatră al camerei două
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
clamează: " Ușile, ușile!", invitând la separarea celor chemați de cei nechemați, a lumii sacre de cea profană. Janus din mitologia latină era inițiatorul în mistere și purtătorul cheilor de la poarta solstițiului, precum Sf. Petru, în lumea creștină, deține cheile raiului. Folclorul nostru e plin de referințe consonante. Poarta maramureșeană, somptuoasă, are și o replică modestă, acea ușă strâmtă și scundă prin care se intră numai "lăturiș", silind pe oricine să-și vadă măsura. Un călător ostenit, un pelerin al speranței așteaptă
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
și prezervative, costume de Argeș, de Muscel și de Mehedinți și sfeșnice franțuzești, aparate de fotografiat și colecții de timbre, gramafoane și ilustrate porno din anii douăzeci, arhivă publică și privată, titluri de stat expirate și acțiuni la Malaxa, fascinantul folclor de tranziție al lui Vasile Zidaru și erotica parodică, postmodernă la plesneală, a Regelui Sexului zis și Bombasticul, căței zgribuliți și bancnote străvechi, la fel de inutile ca și cele contemporane. Nicăieri societatea românească nu este mai convingătoare decît în acest concentrat
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
considerați boși. TVR 1, cu o nouă echipă de conducere, a apelat cu sîrg la aceleași trucuri vechi. Nu i-au reușit nici programul de Crăciun, nici acela de Revelion. Te-ai fi așteptat, dacă tot continuă să pariezi pe folclor, ca și cum românii trăiesc și astăzi din zeama lui ca pe vremea romanticilor care l-au inventat, să fie folclor cu datini specifice, un folclor bun pentru toate zilele din an. Irina Nicolau s-o fi răsucit în groapă, ca și
A trecut și Revelionul by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14390_a_15715]
-
i-au reușit nici programul de Crăciun, nici acela de Revelion. Te-ai fi așteptat, dacă tot continuă să pariezi pe folclor, ca și cum românii trăiesc și astăzi din zeama lui ca pe vremea romanticilor care l-au inventat, să fie folclor cu datini specifice, un folclor bun pentru toate zilele din an. Irina Nicolau s-o fi răsucit în groapă, ca și Horia Bernea, iertați să fie!, dacă ar fi văzut ce consideră TVR că e arta populară românească valabilă în
A trecut și Revelionul by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14390_a_15715]
-
de Crăciun, nici acela de Revelion. Te-ai fi așteptat, dacă tot continuă să pariezi pe folclor, ca și cum românii trăiesc și astăzi din zeama lui ca pe vremea romanticilor care l-au inventat, să fie folclor cu datini specifice, un folclor bun pentru toate zilele din an. Irina Nicolau s-o fi răsucit în groapă, ca și Horia Bernea, iertați să fie!, dacă ar fi văzut ce consideră TVR că e arta populară românească valabilă în Sărbătorile de Iarnă. Multă vorbă
A trecut și Revelionul by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14390_a_15715]
-
a se vedea, de exemplu, articolul Mioarei Avram, în Enciclopedia limbii române, 2001, unde se semnalează prezența procedeului în aromână și meglenoromână). Unele date apar la folcloriști mai vechi și mai noi, mai ales în măsura în care aceștia s-au ocupat de folclorul ludic. Tudor Pamfile, în Jocuri de copii, I, 1906, descrie introducerea silabei ver înainte de fiecare segment (de obicei silabic) al cuvintelor. în volumul îngrijit de Gh. I. Neagu, Cîntece și jocuri de copii (București, Minerva, 1982), sînt reproduse mai multe
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
ni-, -le) primesc direct dublarea, pe cînd cele închise sînt analizate în elementele lor: în e scindat (î-n-), -resc se separă în re-, s-, -c. într-un articol din 1932 ("Contribuții la studiul limbilor speciale din Cornova: păsăreasca"; reprodus în Folclor românesc, II, București, 1998), folcloristul Mihai Pop descrie cazul unui tînăr care, într-un sat basarabean, "a creat, printr-un sistem împrumutat, o nouă manieră de a vorbi pe care o numește "păsărească"". Era vorba de două sisteme: unul bazat
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
cu superstiții, flecăreala și pierderea de timp, văicărelile pentru treburi imaginate, spiritul de clan sînt pur și simplu, ca multe altele, augmentate în spectacolul de la Odeon. În anul întîi și doi de facultate am făcut multe cercetări și studii de folclor pe teren, cum se spune. În Oltenia, pentru care Gaițele devine un eșantion, este halucinantă, este vie, aproape incredibil conservată. În unele locuri, prin unele case, ai senzația că timpul a fost de mult și în veci alungat, că rudimentarul
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
Domnului, se pare că merge. Pentru orice eventualitate, dau un telefon. Turonok spuse: - Excelent. Conveniți ca pe copil să-l cheme Lembit. - Ghenrih Franțevici, - m-am lamentat eu, - cine și-ar pune copilului său numele Lembit? E arhaic, e din folclor... - Așa să-l cheme. Nu le e totuna? Lembit sună bine, viril și simbolic... în numărul jubiliar o să facă impresie. Dacă refuză să-l numească Lembit, momește-i cu bani. - Cât? - Vreo douăzeci și cinci de ruble. Îți trimit fotograful. Care e
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
toată ziua ești liber... - Ascultă, - zic, - pune-i fiului tău numele Lembit. - De ce Lembit? - se miră Kuzin. - Noi vrem să-i spunem Volodia. Ce-i aia Lembit? - Lembit e un nume. - Și Volodia, ce, nu-i nume? - Lembit e din folclor. - Ce-i aia folclor? - Creație populară. - Și ce dacă e creație populară? Pe fiul meu personal vreau să-l cheme Volodia... Ce nume să-i pui unui căcăcios - e și asta o problemă. Uite, mie mi-au spus Grișa, și
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
Ascultă, - zic, - pune-i fiului tău numele Lembit. - De ce Lembit? - se miră Kuzin. - Noi vrem să-i spunem Volodia. Ce-i aia Lembit? - Lembit e un nume. - Și Volodia, ce, nu-i nume? - Lembit e din folclor. - Ce-i aia folclor? - Creație populară. - Și ce dacă e creație populară? Pe fiul meu personal vreau să-l cheme Volodia... Ce nume să-i pui unui căcăcios - e și asta o problemă. Uite, mie mi-au spus Grișa, și ce-a ieșit? M-
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
Valahia, pe la Curtea otomană și pe la New York, jonglînd amuzant cu epocile, cu muzicile, cu stilurile și cu limbile (ba engleză, ba română, mereu asincron), cu umorul voluntar sau involuntar, și cu informații docte, de tipul: "Vampirii nu fac parte din folclorul românesc". Ne-am liniștit! Oricum, dacă vă doriți un revelion (în doi) la Budapesta, merită să vedeți filmul. Altfel, nu.
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
Cristian Măgura Am primit la redacție revista Limbă și literatură (I-II/2002) editată de Societatea de Științe Filologice din România. Simpla parcurgere a sumarului este suficientă pentru a trezi interesul celor pasionați de lingvistică, folclor, critică și istorie literară. Orientarea printre ultimele apariții din cadrul peisajului cultural autohton este asigurată de o bogată rubrică de recenzii și note. Se impune atenției un articol semnat de profesorul Paul Cornea, Traducerea ca formă a interpretării. Erudiția și stilul
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
poezia Biografie de Lucian Blaga și prin Izabella Füzi (lăudabilă inițiativă la Universitatea Szeged, Ungaria) sonetul Iambul, de Mihai Eminescu. Gabriela Pană Dindelegan suplimentează Dicționarul general de științe. Științe ale limbii cu încă 31 de termeni. Pentru cei interesați de folclor și etnografie, semnalăm articolul profesorului Pavel Ruxăndoiu, Rezonanțe paremiologice în creația marilor prozatori români (II) plus două recenzii de Lucia Ofrim și Nicolae Constantinescu. Și pentru că tot suntem la capitolul recenziilor, nu pot fi trecute cu vederea cele realizate de
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]