17 matches
-
Frazele lui Leonard Ionuț Voicu sunt ample, dar echilibrate, părând că antrenează lectura în pași de dans, alteori abundă în aluzii umoristice regionale, cum ar fi prezența cățelei la olteni, fără ca autorul să facă păcatul de a cădea într-un folclorism ieftin sau desuet. Un umor deschis, dar în același timp însoțit de o tristețe oarecum perfidă, insidioasă, apăsătoare, pe care personajele lui îl acceptă în existența lor cum grano salis. Și toate acestea sunt învăluite de o pregnantă notă de
TREI CRONICHETE SEMNAL de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1477638351.html [Corola-blog/BlogPost/344637_a_345966]
-
întoarcerea la soluțiile vieții spirituale, la valorile perene ale sfințeniei, dorită a se cultiva încă din viața aceasta. Ortodoxia are resurse inestimabile în acest sens; din păcate, ele nu sunt puse în valoare așa cum ar trebui, fiind adeseori estompate de folclorismul, lipsa de evlavie și rutina unor slujitori nevrednici. 2. Secularismul postmodern se caracterizează prin negarea violentă a oricăror forme de religie insituționalizată, în favoarea făuririi unei religii proprii, descătușate de apartenența la vreo confesiune (celebra sintagmă: believing without belonging ). Tuturor Bisericilor
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
întoarcerea la soluțiile vieții spirituale, la valorile perene ale sfințeniei, dorită a se cultiva încă din viața aceasta. Ortodoxia are resurse inestimabile în acest sens; din păcate, ele nu sunt puse în valoare așa cum ar trebui, fiind adeseori estompate de folclorismul, lipsa de evlavie și rutina unor slujitori nevrednici. 2. Secularismul postmodern se caracterizează prin negarea violentă a oricăror forme de religie insituționalizată, în favoarea făuririi unei religii proprii, descătușate de apartenența la vreo confesiune (celebra sintagmă: believing without belonging ). Tuturor Bisericilor
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_bisericii_in_postmodernitate_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
de expert național la proiectul: „Activități culturale transfrontaliere - premisă a coordonării multilaterale durabile între România și RepublicaMoldova”, 2008-2009. În aceeași enumerare se cuprinde și colaborarea în cadrul Proiectului științific „Procese de modernizare a patrimoniului cultural imaterial din România și Republica Moldova. Fenomenul folclorismului și creația tradițională muzicală și literară”, încheiat între Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, Institutul de Filologie și Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei. În impresionabila biografie a artistei Maria Mocanu se mai situează
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_mocanu_nascuta_intr_aurel_v_zgheran_1388607250.html [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
Gh. Vrabie (1966): „Nu putem crede că Miorița cu orice preț a creat-o ciobanul Udrea de pe Ceahlău, de la care a cules-o Alecsandri”. Pe aceeași listă mai figurează chiar și „bardul de la Mircești” și nu fără temei. În perioada folclorismului romantic, după 1850 și până pe la 1880 - când „școala lui Hasdeu” a impus criterii științifice de culegere a folclorului - , se considerau firești și chiar necesare anumite retușuri ale textelor, pentru a le reda strălucirea dintâi, pentru a le descoji de
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
în orchestra Filarmonicii "George Enescu" din București (1945-1953). În 1953, a fost pensionat. Din 1953 până în 1963 a fost conducător al Biroului pentru muzică simfonică și de cameră al Uniunii Compozitorilor. În această perioadă, s-a "convertit" stilistic de la un folclorism neoclasic la dodecafonism, la neoexpresionism. Dintre lucrările sale cele mai importante se pot aminti: Poem tragic; Șase schițe simfonice; Cinci piese pentru orchestră; In memoriam Anne Frank; Variațiuni simfonice; Poem simfonic; Cvartet de coarde; Cvintetul nr. 2; Improvizație; Simfonia concertantă
Ludovic Feldman () [Corola-website/Science/322577_a_323906]
-
În greaca veche: genos pentru națiunea biologică și genetică, ethnos pentru națiunea culturală și populară, demos pentru națiunea politică și civică. Fiecare tip are patologia sa. Patologia etnică: diferite forme de rasism și de persecuții. Patologia culturală: Închidere mentală, etnocentrism, folclorism. Patologia politică: politică de putere, tiranii de masă, adică asupra maselor, uneori prin intermediul lor, dar nu În beneficiul maselor oprimate, decât sub forma de satisfacții simbolice sau de exaltări fanatice. Recapitularea celor trei dimensiuni se face Într-un destin comun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
din afară cu caracter modelator, resimțite ca dăunătoare, autorul le opune influențele catalitice, influențe care stimulează căutarea și găsirea individualității, a specificității înscrise în matricea stilistică a unei comunități. Caracterizând influența spiritualității germane drept una predominant catalitică, Blaga menționează și „folclorismul lui Herder”. (Vezi Spațiul mioritic, Editura Humanitas, București, 1994, p. 200.) 8. Wilhelm von Humboldt, Gesammelte Schriften, Berlin, 1903, Bd. IV, p. 27. 9. Vezi Hans Fiebig, Eigentümliche Weltansichten. Über den Historismums in Wilhelm von Humboldts Denken, în H. Lenk
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
exploatează situații pe cât de simple, pe atât de hazlii, adoptând un stil oral adecvat personajelor „recrutate” din rândurile țăranilor mucaliți, botezați prin supranume ce îi definesc caracterologic. Tentativa autorului de a aprofunda mesajul etic și de a evada din sfera folclorismului superficial, vădită în culegerile de nuvele Traverse (1966) și Creioane colorate (1980), nu s-a soldat cu rezultate apreciabile. Îndemânarea de a prezenta personaje caracterizate prin pitoresc și de a închipui dialoguri firești și-a găsit o mai bună întrebuințare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288860_a_290189]
-
de modernitate asumată și glorifica cuvântul în sine, A. se atașează filonului tradiționalist. Treptat, acest filon va fi tot mai apreciat de oficialitatea literară, pe măsura apropierii de sfârșitul anilor ’80. Tradiționalismul poetului se reliefează nu doar în preferințele tematice (folclorism explicit, aluzii retorice cu trimiteri la dacism, rescrieri de balade - precum Legenda Mănăstirii Argeșului), cât mai ales în prozodie. A. cultivă versul și strofa clasice, rima rară, combinațiile lexicale inedite. De aici o serie de poezii cu pretexte „ancestrale”, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
camaradul, dl. prof. Liviu Rusu. (Formatul 24x32 cm). * 398 „... o vorbire încâlcită, pestriță, o goană după neologisme, pe de o parte, și după arhaisme, pe de altă parte, o gândire abtrusă, o sentimentalitate tulbure, un misticism bizar, un amestec de folclorism și modernism, ducând nu rareori la grotesc. Nicăieri ce e mai rău din Blaga, din Barbu, din Arghezi, din poezia modernă, în general, n-a rodit mai viguros.” ( G. Călinescu, Poeți tineri bucovineni, în Viața românească, XXX, nr.5, mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1965), după care, între 1965 și 1974, a lucrat în cadrul Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei, unde și-a susținut doctoratul în filologie (1973) cu tema Folclorismul nuveliștilor moldoveni, apoi la editurile Cartea Moldovenească, Lumina și Literatura Artistică (aici în calitate de redactor-șef), în fine, la ziarul „Moldova suverană”, ca redactor-șef (1994-1997). Este autorul mai multor cărți de critică: Evoluția prozei contemporane (1978), Revelația slovei artistice (1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287462_a_288791]
-
revistele culturale de la noi sau cei care obișnuiesc să citească Contrafortul știu foarte bine că în Basarabia se scrie acum altfel și că această generație are toate șansele să schimbe, în sensul bun, fața unei literaturi prea mult timp tributară folclorismului și substratului naționalist explicabil, de altfel, și de înțeles în bună parte. Pătruns masiv în poezia ultimelor două decenii, livrescul este perceput ca un foarte bun indiciu că paradigma literară își configurează un nou chip. Lucia Țurcanu încearcă în Ultima
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
al treilea număr al "Revistei Cercului Literar" (martie 1945) și, de asemenea, reluat în volumul Scriitori moderni. Soluțiile lui I. Negoițescu de înnoire a literaturii române nu au aproape nimic lovinescian. Specificul literaturii române nu trebuie limitat și absolutizat în folclorism, ci merită căutat și exploatat în alte direcții: imaginarul eminescian rezonant cu romantismul german, vicleniile de ispitire a divinității din psalmii arghezieni, "jalea metafizică" petrarchistă din poezia lui Timotei Cipariu, mirajele macedonskiene, bogatul filon balcanic, concretizat estetic de Arghezi, Ion
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
Blaga, Eminescu, Minulescu. Niegoș, Ducici, Șantici, Rachici. Poetologii. Mondiale și autohtone. Să nu se facă de rușine în fața erudiției lui a învățat chiar și tâmpenii. Ea a studiat sentimentalismul romantic, impresionismul, neoromantismul, neosimbolismul, primitivismul contemporan, neobarbarismul, zenitismul, dadaismul, suprarealismul, etnologia, folclorismul și curentele mitico- religioase. Transcendențele lirice. Paleografia. A plâns o Dunăre de la izvoare la vărsare. Și a început-o pe a doua. A curățat aerul din jurul său. A pus sub control anomaliile timpului. Murea de dorul lui. Ca niciun alt
Orfan de Dumnezeu by Ljubica Raichici () [Corola-journal/Imaginative/4818_a_6143]
-
la un scriitor ce "reprezintă, anume, tradiția națională, conservatorismul istoric, dragostea pentru poezia, limba, legendele populare și, totodată, cultura germană"90. Dar dacă "prin temele lirismului său, prin forma compoziției sale retorice, prin filosofie, prin atitudine socială, prin naționalism și folclorism, caracteristica lui Eminescu este esențial romantică..."91 (înțelege: anacronică, supusă procesului de eroziune, al mutației de valori), atunci cum se mai justifică, oare, perenitatea operei cu pricina, capabilă, am văzut, să miște sufletul omului modern, și încă într-o măsură
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Consiliul Regiunilor Europene (devenit mai târziu „Adunare”) cuprindea deja 107 de regiuni membre, la care aveau să se adauge multe altele. Un anumit model de Europă unită Începea, Într-adevăr, să capete contur. Regionalismul, sinonim odinioară cu recidiva lingvistică sau folclorismul nostalgic, devenise o identitate alternativă, la nivel „subnațional”, care lua locul națiunii și era cu atât mai legitimă cu cât purta pecetea aprobării oficiale de la Bruxelles și chiar (evident, cu mai puțin entuziasm) pe cea a capitalelor naționale. Locuitorii acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]