33 matches
-
plastice, în stilul consacrat al punerii în realitate. Cartea cuprinde 46 de tablete și o Postfață ce cuprinde un mic interviu acordat de autoare ,în 1980, ziaristului Valer Ghioreanu. Despre autoare regretatul Petru Poantă scria:”Prof.Doina Mărghitaș este o folcloristă pasionată. Trebuie să remarcăm, mai întâi valoarea cântecelor( ... ) și includerea, în volum, a câtorva creații de autor, care dincolo de ritmica aparte, reprezintă același tezaur popular,“ iar Ion Arcaș preciza:”Scrisul documentat și frumos al Profesoarei Doina Mărghitaș se împlinește, întru
REPORTAJUL LITERAR, FRESCĂ SENTIMENTALĂ A ŢĂRII VLĂDESEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Reportajul_literar_fresca_se_al_florin_tene_1378793229.html [Corola-blog/BlogPost/372866_a_374195]
-
fi fost în tinerețe însăși Marilyn Monroe sau chiar Sara Montiel. Bune de șters nepoții la fund, posibilele bunicuțe se închipuie niște grații care au învins timpul. Nu așa se învinge timpul! Atunci de ce să ne mire că o tânără folcloristă s-a sculptat din cap până în picioare --- adică s-a reinventat, folosesc cu titlu de împrumut, cu ”subiect și predicat”, toate tâmpeniile care se scriu acum despre femeia modernă devenită o simplă marfă --- ca să placă masculului său. Trist este că
TEXTE FĂRĂ NUME – DRAGOSTEA, KILOGRAMELE ŞI FANDACSIA de FLORICA BUD în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 by http://confluente.ro/Florica_bud_texte_fara_num_florica_bud_1374841078.html [Corola-blog/BlogPost/341658_a_342987]
-
dimineața lui 22, l-am întrebat de ce le copiază. Mi-a raspuns că este scriitor și că intenționează să facă o carte despre ce se întîmplă sub ochii noștri. Domnule dragă, i-am spus, voi copia și eu, doar sînt folclorista, uite telefonul meu, dă-mi-l pe al dumitale, cînd se termină toate astea facem un fond comun. În relaxarea care m-a cuprins n-am observat hoțul care mi-a furat portofelul și s-a dus pe apă sîmbetei
Dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82892_a_84217]
-
scenograf, lect. univ., București; 5. Bentoiu Annie, scriitor, București; 6. Bogardo Florin, compozitor, București; 7. Bogdan Laszlo, scriitor; 8. Borcea Corneliu Dan; 9. Carneci Magda, scriitor, București; 10. Chiriac Constantin; 11. Cofas Eleonora, directorul Muzeului Național "Cotroceni"; 12. Comișel Emilia, folclorista, București; 13. Fabini Armeni-Hermann, arhitect, Sibiu; 14. Fantanaru Suzana, grafician, Timișoara; 15. Gregorian Alexandru Ion Eustatiu, pictor scenograf, Craiova; 16. Greuceanu Eugenia; 17. Hatmanu Dan, prof. univ., pictor, Iași; 18. Halaucescu Iulia, pictor, Bacău; 19. Hoinarescu Călin, arhitect, Ploiești; 20
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131625_a_132954]
-
Chișinău Anatol Sîrghi, savantul imunolog Andrei Olinescu, laureatul premiului european pentru știință "Scientia Europaea" Sergiu Palii, regizorul de teatru Andrei Băleanu, scriitorii Constantin Stere, Ariel Koprov și Nicolae Vieru, redactorul șef al revistei "Femeia Moldovei" Maria Bulat-Saharneanu, publicistul Vlad Pohilă, folclorista Tatiana Gălușcă.
Raionul Florești () [Corola-website/Science/297498_a_298827]
-
martie 1966, Paris) a fost un pictor și poet suprarealist evreu, originar din România. a fost fiu al unui fabricant de cherestea din Piatra Neamț și frate al etnomuzicologului Harry Brauner și al fotografului Théodore (Teddy) Brauner, respectiv cumnat (târziu) al folcloristei și artistei plastice Lena Constante. Victor Brauner urmează școala primară la Viena, unde familia se stabilește pentru câțiva ani. După revenirea familiei sale în țară, în 1914, Victor își continuă studiile la Școala evanghelică din Brăila; în această perioadă începe
Victor Brauner () [Corola-website/Science/297585_a_298914]
-
(n. 18 ianuarie 1941, București) este o folcloristă română, membră titulară a Academiei Române (din 2009). Între 1955-1959 a urmat liceul „Gheorghe Lazăr” din București. A început studiile superioare la Facultatea de Limba și Literatura Română, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași (1961-1962) pe care le-a continuat (1962-1966) și
Sabina Ispas () [Corola-website/Science/299738_a_301067]
-
(născută la 18 iunie 1909 - d. noiembrie 2005), a fost o artistă plastică și o folcloristă din România. Tatăl Lenei Constante, Constantin Constante, a fost aromân emigrat din Macedonia (s-a născut lângă lacul Ohrida, dar casa lui, a familiei, era la Skopje). Fiind intelectual, câștiga din cărți și din gazetărie. A publicat un roman, "Haiducii
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
informare și cunoaștere, deschiderea de noi orizonturi, încurajarea reflexiei, antrenarea copiilor și a tinerilor pe drumul explorării intelectuale. Favorizarea dobandarii de cunoștințe prin prezentarea de materiale educative și captivante. Profesor : COSMIN SOARE Noțiuni de folclor și tradiții românești : ANUCA DRAGAN (folclorista și interpreta de muzică populară din zona Bistriței), OFELIA ARMASU (pictor de icoane), MARINĂ NEGRUȚA (folclorista și interpreta de muzică populară din zona Moldovei) Curs de inițiere la muzicaLectii de muzică folosind instrumente de percuție: xilofon, maracas, clopoței, tam-tam, etc.
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_473]
-
explorării intelectuale. Favorizarea dobandarii de cunoștințe prin prezentarea de materiale educative și captivante. Profesor : COSMIN SOARE Noțiuni de folclor și tradiții românești : ANUCA DRAGAN (folclorista și interpreta de muzică populară din zona Bistriței), OFELIA ARMASU (pictor de icoane), MARINĂ NEGRUȚA (folclorista și interpreta de muzică populară din zona Moldovei) Curs de inițiere la muzicaLectii de muzică folosind instrumente de percuție: xilofon, maracas, clopoței, tam-tam, etc. Interpretare de cântece românești din repertorii diverse (de Crăciun, etc). Grup de varsta : Începând de la 5
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_473]
-
(n. 24 februarie 1908, Piatra Neamț — d. 11 martie 1988, București) a fost un folclorist și etnomuzicolog român, de origine evreu, fratele pictorului suprarealist Victor Brauner și al fotografului Théodore (Teddy) Brauner. A fost căsătorit cu artista plastică și folclorista Lena Constante. A fost unul din cei care au descoperit-o pe cântăreața de muzică populară Maria Tănase, la mijlocul anilor 1930. S-a născut la data de 24 februarie 1908, în Piatra Neamț, județul Neamț. Tatăl său, un evreu care lucra
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
SEVASTOS, Mihail (8.VIII.1892, Botoșani - 24.IX.1967, București), prozator, memorialist, poet, traducător și gazetar. Este fiul natural (cu prenumele la naștere Ionel Mihai) al folcloristei Elena Didia Odorica Sevastos și al poetului Artur Stavri. Își face studiile în Iași, la Liceul Internat, apoi la Facultatea de Drept (1910-1913) și devine avocat. Debutează cu Cântecul ciobănașului Nacu în 1908, la „Buciumul”. Din 1911 este corector, ulterior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
BRĂTULESCU, Monica (13.VII.1930, Craiova), folcloristă și prozatoare. Este fiica lui Netty (n. Silbermann) și a lui Iacob Rahmil, proprietar al unei case de efecte și lombard. A absolvit Facultatea de Filologie, secția limba și literatura engleză, a Universității din București (1953), devenind cercetător la Institutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
multe derivate: etnogenia, etnografia, etnográfico, etnógrafo, etnologia, etnólogo, etnonímia. Adjectivul etnico a fost însă împrumutat din greacă, unde are forma ethnikós. Elementul germanic se regăsește în portugheză în împrumutul folclore < engl. folklore și în derivatele de la el: folclórico [fol΄kloricu], folclorista [folklo΄ri(t(]. O comparație între română și portugheză relevă o similitudine accentuată între ele, întrucît ambele au moștenit cuvîntul latinesc populus și au realizat de la el derivate, receptînd în epoca modernă, prin împrumut, alte cuvinte din familie. O importantă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
preceptele mosaice” provoacă ei neliniște, „ci ca un popor străin În atingere zilnică cu alt popor, fără a se contopi vreodată cu el, nici a se apropia măcar, având alte moravuri, altă limbă, alte haine...” <endnote id="(743, p. 48)"/>. Folclorista Elena Sevastos a Încercat, În 1889, să sintetizeze modul de a gândi al țăranului român În această privință : „Nu cumva să fie [nevasta] de altă lege, că necinstește neamul și pânea fiilor o dau cânelui. Feciorul de român să ia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era așa-zisa „esență de oțet”, adică acid acetic concentrat, obținut probabil pe cale chimică. Țăranii români din Bucovina preparau un fel de rachiu din „esență de oțet”. Plângându-se de „băuturele [nesănătoase] ce Încep a se Întrebuința În timpul din urmă”, folclorista Elena Niculiță-Voronca a publicat În 1903 următoarea rețetă populară : „Jură oamenii să nu bea rachiu, dar la nunți, hramuri etc. tot le trebuie băutură. Pentru acest scop, iau esență de oțet, pe care o amestecă cu câteva cofe de apă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Napoleon : „Căutând În interiorul jidovului vei găsi un tătar”. De asemenea, el pare să repete - chiar fără să-l cunoască - un vechi proverb german : Jud’ und Tatar ist einerlei Waar’ („Evreul și tătarul sunt același lucru”) <endnote id="(3, p. 71)"/>. Folclorista Elena Niculiță-Voronca este convinsă că teoria lui Șăineanu este o „rătăcire”, preluată „după autorii ce se orientează numai din cărți”, dar propune În locul ei o altă soluție livrescă, mult mai confuză și mai artificială : „jidanii despre care Își amintește poporul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
creștin ; un copil pe care-l fură, Îl pun Într-un poloboc, ale cărui doage sunt bătute cu piroane, și-l dau tăval(ă) ca să moară copilul, după ce i s-a scurs sângele prin Înțepături” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Folclorista Elena Niculiță-Voronca Își aduce aminte că, În copilăria ei (deci pe la 1865), astfel de credințe populare erau Încă foarte active În nordul Moldovei : „Când eram copilă și vedeam vreun jidan cu sacaua cărând apă, mă ascundeam, căci auzisem de polobocul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tîrziu În seria Academia Română. Din vieața poporului român. Culegere și studii. Pusă la index după 1944, din cauza conținutului ei, lucrarea a rămas nereeditată pînă după 1990. Irina Nicolau (1946- 2002), descendentă dintr-o familie de aromâni și greci, a fost folcloristă din întâmplare, etnolog de profesie, asumat scriitoare (cu mult har) și un om de muzeu original. A fost cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor (1970-1989). După 1990, intră în echipa cu care pictorul Horia Bernea va ctitori Muzeul Țăranului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
, Sabina (18.I.1941, București), folcloristă. Este fiica Ioanei (n. Cernaef) și a lui Teodor Rădulescu, preot. A absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” din București (1959), făcând studii de limba și literatura română la Universitatea din Iași și apoi la cea din București (1961-1966). Lucrează în calitate de cercetător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
, Elena Didia Odorica (16.V.1864, Cucorăni, j. Botoșani - 18.III.1929, Chișinău), folcloristă și prozatoare. Strănepoată a lui Sevastos Kimenitul (cel puțin așa se considera), S. era singurul copil al Xeniei și al lui Alecu Sevastos, mic proprietar de pământ. Învață un an în particular, după care, în 1876, dă examene pentru trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
Aștept părerea Dv., pentru a ști dacă pot începe dactilografierea. În cel mai scurt timp voi căuta s-o întâlnesc pe D-na Apetroaie, căreia îi voi solicita colaborarea. Cred că ar avea de spus lucruri interesante despre activitatea de folcloristă a D sale. Cât despre D-nii G. G. Ursu, M. Șerban și M. Gafița, sunt sigur că ne vor da concursul. Primul, are amintiri prea frumoase despre Fălticeni. Ceilalți sunt de prin aceste locuri, încât volumul va beneficia de niște
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
rămîn dator. Am locuit cîndva în același cartier, dar n-am devenit „prieteni de familie”. Plină de contradicții, evoluția sa e un subiect care aproape nu m-a interesat. Nici viața sa sentimentală (bogată, încurcată, de „roman”), în afară de episodul cu folclorista S.M. Ionescu, pentru care într-un fel mă simt vinovat. (Doamna a părăsit orașul și postul de lector și s-a „călugărit”, acceptînd să lucreze la Muzeul Mînăstirii Neamț și la Casa Sadoveanu.) Pînă dăunăzi nu știam, de pildă, că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
itinerante de artă populară românească, a organizat la Bristol un Centru de propagandă culturală românească. Volumul editat și bogat adnotat de Virgiliu Florea aduce noi informații, de interes major, despre M. Gaster, și conturează profilul unei distinse româniste în persoana folcloristei și publicistei Agnes Kelly. Cercetătorul clujean ne rămâne dator cu un volum în care să cuprindă cele mai semnificative studii ale românistei.
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
are de înfrânt, mutatis mutandis, opoziția unui terț (în scrisori, această opoziție ia forma celor 275 - alteori 277 - de „tipi”, competitorii la grațiile fetelor rămase în București). Scrisorile mi-au fost încredințate de doamna Viorica Nișcov, admirabila germanistă, traducătoare și folcloristă, spre a le valorifica, în... călinescolog. Îi mulțumesc și aici pentru încredere, deși sunt sigur că - dotată, așa cum este, cu acută pătrundere psihologică și cu o la fel de certă aplicație hermeneutică - le-ar fi putut, însăși, comenta. 1 13. XI. 1924
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]