16 matches
-
orașului Amiens, abordați din punctul de vedere al habitatului 57. În paralel, etnografia franceză realizează în mediul urban, ca și în mediul rural studiul meseriilor surghiunite la periferia industrializării: negustorii ambulanți, fierarii satului, tocilarii, luntrașii fac obiectul unor abordări esențialmente folcloriste, axate pe rămășițele unei lumi dispărute, persistența acestor tehnici și a structurilor sale simbolice. Un alt curent, etnologia culturală a populațiilor muncitoare, inspirat la început de Chombard de Lauwe, va conota cu și mai multă precizie întreprinderea, determinând ulterior degajarea
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la dominație a muncitorilor în întreprindere și, pentru aceasta, alege drept cale de acces multiplele rituri, mari și mici, care punctează viața acestei firme și care se desfășoară în spațiul muncii. Ea rămâne astfel într-o anumită continuitate cu etnologia folcloristă, pe care o importă pur și simplu în întreprindere. Ea căuta prin aceasta să arate vivacitatea unei producții culturale proprii categoriilor de muncitori. Un moment privilegiat în anchetele sale este reprezentat de acele sărbători care se situează sub egida unui
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Îl stimăm și-l iubimă”. A fost cea mai frumoasăă decorație pentru mine. Acum cu „șezătoarea”!470 D-na Prof. Maria-Luiza Ungureanu, directoare de liceu În București, scriitoare, are multe și valoroase legături În București În lumea intelectuală. E Însăși folcloristă. E gata să ne-ajute la reapariția șezătoarei. I-am scris. Iată ce vrea dânsa: Să pornească ceva oficial din Flt., fie de la Comitetul Județean pentru cultură din Suceava, fie de la Cercul literar din Flt. - de oriunde, ca dânsa să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
el și A. Gorovei. Mi-ar fi de mare folos să știu dacă În Muzeul Fălticenilor există ceva În acest sens. Mi-au adus multă bucurie aprecierile Dstră și faptul că urmăriți să cunoașteți modesta mea activitate. Sunt prea puțin folcloristă, deoarece lucrările mele sunt mai mult din domeniul istoriei literare și a folcloristicii. Mă pasionează cercetarea documentelor. Munca mea didactică și de directoare, ca și problemele diferite ale vieții, dar poate și o exigență exagerată față de propriile mele lucrări, au
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mine și i-am scris mai mult În această privință. Cunoscând importanța care se acordă memorialisticii, mam gândit că mai mulți condeieri fălticeneni ar putea colabora. Aveți bunăoară acolo, afară de urmașii Gorovei, câțiva entuziaști (dnii prof. Popa (Ă) dna Apetroaei - folcloristă); l-am invitat și a primit cu plăcere Dl. Tempeanu, mă gândeam să l invităm și pe H. Lovinescu. 710 Muzeul Fălticenilor - complex, era condus de altcineva. Eu am fost adus acolo pentru a da viață „Galeriei oamenilor de seamă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
tot materialul, am până acum de la D nii prof. Popa (despre poetul Labiș) și Gorovei (Diverse). Aș dori să se mai Înscrie și alți colaboratori fălticeneni. Mă gândesc la Dl. prof. V. Ciurea (Ă). Aveți acolo pe D-na Apetroaiei, folcloristă mult apreciată de regretatul I. Mușlea de la Cluj. Cred că și din culegerea de folclor a D-lui Popa vom include ceva material - tot ca o mărturie folticeneană. Ar fi bine, dacă D-na Stino va consimți, să publicăm cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
NIȘCOV, Viorica (3.II.1936, Bohumin, Cehia), istoric literar, comparatistă și folcloristă. Este fiica Mariei (n. Bulsup) și a lui Traian Ionescu-Nișcov, slavist. Urmează școala primară și liceul la București, luându-și examenul de absolvire în 1954. Este licențiată a Facultății de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura germană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
cu diavolul roșu adus de ocupația sovietică (ajurat cu bentițe tricolore apoi, precum cravatele pionierilor). El intuise înaintea lui Claude Karnoouh că folclorul fusese castrat. Astfel, faimosul Călușar (un dans local devenit "emblematic și paradigmatic al folclorului național" datorită mașinăriei folcloriste de partid) fusese epurat de semnificația arhaică, manifestă doar în cadrul unui "ritual prematrimonial de fertilitate și vindecare care îi preocupa, după Rusalii, pe tinerii din Muntenia"128. Abuz în două trepte: transformarea în spectacol pentru marile scene a ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
, Antoaneta (22.I.1968, București), folcloristă și istoric literar. Este fiica Georgetei Olteanu (n. Buzea), funcționară, și a lui Radu Olteanu, ofițer. A absolvit Liceul „Gheorghe Șincai” din București (1986) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția rusă-română, a Universității bucureștene (1990), devenind în 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
elevilor: „Îl stimăm și-l iubim...”. A fost cea mai frumoasă... decorație pentru mine. Acum cu „Șezătoarea”! D na Prof. Maria-Luiza Ungureanu, directoare de liceu În București, scriitoare, are multe și valoroase legături În București În lumea intelectuală. E Însăși folcloristă. E gata să ne-ajute la reapariția Șezătoarei. I-am scris. Iată ce vrea dânsa: Să pornească ceva oficial din Flt., fie de la Comitetul Județean pentru cultură din Suceava, fie de la Cercul literar din Flt. - de oriunde, ca dânsa să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
el și A. Gorovei. Mi-ar fi de mare folos să știu dacă În Muzeul Fălticenilor există ceva În acest sens. Mi-au adus multă bucurie aprecierile Dstră și faptul că urmăriți să cunoașteți modesta mea activitate. Sunt prea puțin folcloristă, deoarece lucrările mele sunt mai mult din domeniul istoriei literare și a folcloristicii. Mă pasionează cercetarea documentelor. Munca mea didactică și de directoare, ca și problemele diferite ale vieții, dar poate și o exigență exagerată față de propriile mele lucrări, au
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu mine și i-am scris mai mult În această privință. Cunoscând importanța care se acordă memorialisticii, mam gândit că mai mulți condeieri fălticeneni ar putea colabora. Aveți bunăoară acolo, afară de urmașii Gorovei, câțiva entuziaști (dnii prof. Popa (...) dna Apetroaei - folcloristă); l-am invitat și a primit cu plăcere Dl. Tempeanu, mă gândeam să l invităm și pe H. Lovinescu. Mai sunt D-nii Mihail Șerban și G. G. Ursu. Dl. Gafița, redactor-șef al „Cărții românești” ar putea ajuta publicarea unui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
strâng tot materialul, am până acum de la D nii prof. Popa (despre poetul Labiș) și Gorovei (Diverse). Aș dori să se mai Înscrie și alți colaboratori fălticeneni. Mă gândesc la Dl. prof. V. Ciurea (...). Aveți acolo pe D-na Apetroaiei, folcloristă mult apreciată de regretatul I. Mușlea de la Cluj. Cred că și din culegerea de folclor a D-lui Popa vom include ceva material - tot ca o mărturie folticeneană. Ar fi bine, dacă D-na Stino va consimți, să publicăm cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
E demn de respectat și lăudat nu numai pentru diplomele și meritele obținute de-a lungul anilor, dar mai presus de toate, lui i se datorează formarea și revitalizarea orchestrelor populare din Banat. A fost primul dirijor al unei formații folcloriste de aici, alături de o altă flacără artistică, Luță Ioviță. Văzut «din culise» e un om onest care, în ciuda problemelor personale, a pus mai presus aproapele. Orice tânăr care i-a cerut ajutor l-a primit din plin, fără pretenții materiale
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
viața unei școli normale, Săhăstria Sihlei, legendă, Vâltorile vieții, nuvelă, Vulpea-n stărostie, culegere de povești populare în manuscris, Geografia județului Botoșani scrisă pentru școlarii din clasa a II-A. 8. Elena Cuparencu (1887-?), născută în Bacău, institutoare la Dorohoi, folcloristă, este autoare de lucrări didactice și colaboratoare la revistele Cuvântul nostru, Tudor Pamfile, Lupta noastră, Clopotul. 9. Ludovic Dauș (1875-1954), scriitor, magistrat, a copilărit la Botoșani unde a frecventat câțiva ani Liceul Laurian. Debutează în acest oraș cu versuri în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de localități, pune în valoare patrimoniul cultural al conaționalilor săi. 57. Mihai Niculăiasa (1907-1999), învățător, publicist, colecționează mărturii și fapte istorice despre zona Fălticenilor. Lasă în manuscris 22 de lucrări. Publică volumele Monografia satului Lămășeni, 1937. 58. Elena Niculiță-Voronca (1862-1939), folcloristă, poetă, stabilită la Siret. Publică culegeri de folclor în diferite reviste și volume. Amintim broșura etnografică Industria casnică în Bucovina, 1922, Poezii, 1935. În manuscris a rămas studiul Animalele în povești, respins de la publicare de Academia Română, în 1930. 59. Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]