1,316 matches
-
Moldovenesc (1977-2000), unde a editat revista de cultură folclorică „Miorița” (1991-1997) împreună cu un grup de profesori la fel de inimoși ca și domnia sa. Subiectul preferat a fost Eminescu și „Miorița”, adică exact acele două teme de studiu preferate de acest plăcut poet, folclorist și istoric literar. A vorbit cu multă căldură despre numele și viața lui Mihai Eminescu, despre anul nașterii poetului, dar și despre activitatea lui politică și cauzele morții. De altfel, ulterior am aflat că domnul Ion Filipciuc are „contribuții originale
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
antologie cu poezia „Dona Clara”, binecunoscută în special datorită transpunerii sale muzicale de către Tudor Gheorghe (câți știau că textul piesei interpretate de valorosul artist aparține lui H. Lecca?). Urmează aromânul Dumitru Caracostea, „critic literar, istoric și teoretician al limbii române, folclorist, profesor universitar, conducător de reviste literare, fondatoral Institutului de istorie și critică literară, membru al Academiei Române”, care este prezent în antologie cu studiul de istorie literară „O frescă folclorică”. Ion Minulescu este ilustrat în aceeași antologie prin poeziile „Spre soare
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
acea dimineață „deputatul nostru”, după cum a mărturisit dna A. Bojescu, luase calea aerului spre Strasbourg pentru a promova vocația europeană a Ucrainei, ne-am mulțumit cu citirea mesajului său și un „Așa să ne ajute Dumnezeu!”. Dumitru Covalciuc, scriitorul, publicistul, folcloristul și unicul din membrii prezidiului Societății „Mihai Eminescu” care și-a manifestat deschis poziția, s-a grăbit să-și exprime bucuria „că Ionel Popescu și-a amintit de la Strasbourg de noi și ne-a transmis un mesaj”, stârnind hohote de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
află prof. universitari Al. Popescu -Mihăești din Rm. Vâlcea, doctor în filologie; Dinică Ciobotea de la Universitatea din Craiova, prof. dr. în istorie, Ilie Gorjan, general maior(r), conf. dr. în drept, Costea Marinoiu, filolog, profesor, critic și istoric literar, cercetător, folclorist, publicist; Nicolae Mazilu, general de brigadă (rtg), scriitor, publicist; preoții C. Cârstea, Const. Mănescu și I. Marinescu; Marie-Janne Taloș Măluțeanu, prof. filolog, publicist; arhimandritul Veniamin (Valer) Micle de la Mânăstirea Bistrița, teolog, profesor, artist plastic, cercetător istoric, publicist, editor și tipograf
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_mihai_sporis_la_60_ani.html [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
Armenescu „Gânduri de utrenie” și Antoaneta Rădoi „Prigonitorilor mei din Sinod, cu dragoste!!!... (Spovedania unui învins!). Cartea Elenei Armenescu a fost prezentată de Floarea Necșoiu, profesor, Geo Călugăru, scriitor, președintele Cenaclului „Octavian Goga” și moderatorul acestei activități, Silvia Chițimia, scriitor, folclorist, Ion C. Ștefan, profesor, poet, prozator și eseist, Nicolae Năcioiu, cercetător științific. Floarea Necșoiu a menționat că Elena Armenescu a simțit nevoia de a lăsa urmașilor încărcătura acestui timp, reușind totodată să depășească limitele acestuia, deoarece cărțile ca și pietrele
SFÂRŞIT DE AN LA CENACLUL LITERAR OCTAVIAN GOGA , BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1419276747.html [Corola-blog/BlogPost/342453_a_343782]
-
capitală, plimbând cu demnitate și apartinic mâța moartă de aur între Piața Universității și Piața Victoriei, fără griji și fără bani, ca la douăzeci de ani! Lipsiră, he-he! decât cei ce-s fruntea țării: partidele și linge-blidele, analiștii și mogulii, folcloriștii patriotici, liicenii și patapievicenii, maneliștii și romalele, ăștia din urmă de înțeles, că la ei goldeanu e viață, iar viața e goldean! Lipsi și promulgatorul, că tocmai născuse în extazul televiziunilor care se străduiau, din răsputeri, să dea un ecou
ROŞIA SPONTANĂ GOLD CORPRATION de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ilie_chelariu_rosia_spontan_ilie_chelariu_1378205171.html [Corola-blog/BlogPost/347371_a_348700]
-
liceul "Dinicu Golescu" din Câmpulung și "Dimitrie Cantemir" din Breaza. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în anul 1967, unde a fost instruit de profesori iluștri, între care renumitul critic, istoric, scriitor și teoretician literar George Călinescu, folcloristul de anvergură europeană Mihai Pop, publicistul și diplomatul George Macovescu, etc. După absolvire a fost profesor, director adjunct și director al liceului "Mihail Sadoveanu" din comuna Borca, județul Neamț (1967-1975), apoi până în toamna anului 1988, inspector școlar de specialitate la
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlv_george_nicolae_podisor_1329289572.html [Corola-blog/BlogPost/346562_a_347891]
-
Cuget Românesc”, 2011, 237 pag., format A5, hârtie și tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 16 lei; Cu ajutorul lui Dumnezeu, încheiem seria celor patru volume din seria Colindelor din Transilvania, la care se adaugă volumul Balade din Transilvania, culese de neobositul folclorist Pavel Rătundeanu-Ferghete de-a lungul ultimei jumătăți de veac. Precizăm, însă, că nu este specie folclorică, din care acest admirabil român să nu fi descoperit măcar câteva piese. Uneori acestea acoperă zeci de pagini, alteori greutatea manuscriselor însumează câteva kilograme
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 180 din 29 iunie 2011 Toate Articolele Autorului (1830-1915) „Unul din cei mai talentați și mai de folos fii ai națiunii române”, după aprecierea cărturarului și dascălului Aron Pumnul, contemporanul său, cel dintâi folclorist însemnat din Transilvania, Atanasie Marian Marienescu, se naște în Lipova, în comitatul Timișoarei de atunci, la 9/21 martie 1830. După cum însuși autorul mărturisește la începutul Dioariului (Jurnalului) intim, aflat în posesia Bibliotecii Județene „A.D.Xenopol” din Arad: „Pesta, luni
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
casă românească, unde românii erau primiți și sprijiniți! În anul următor este ales asesor la Tribunalul din Lugoj, “sedrila ofanală”, anul începerii carierei sale de magistrat. Este asesor apoi la Tribunalul din Oravița, unde se împrietenește cu academicianul, lingvistul și folcloristul Simion Mangiuca, și începând cu anul 1876 la cel din Timișoara. La 4 decembrie 1880 datorită meritelor sale este numit judecător la tabla regească (tribunalul suprem din Budapesta), după cinci ani a fost avansat la gradul de judecător “ordinar”. Este
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
Ardeal, Bănat, Bucovina, etc. Locotenența a denumit pe Andrei Mocioni și Vichentie Babeș pentru Bănat. În locul lui Andrei am fost eu ales, acuma e ca să se aleagă cineva în locul lui Babeș.” Atanasie Marian, Marienescu, nume adoptat, precum Eminescu, de viitorul folclorist, debuta literar la vîrsta de 18 ani. elev fiind la gimnaziul din Arad, cea dintâi încercare poetică a sa, Mila păcii, ieșind în anul 1848 în Amicul Poporului de la Budapesta. “Când Dumnezeu a creat pe om a creat deodată cu
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
Crăciunescu, conf.univ.dr.în drept, Mitică Detot, general de brigadă.Atașat militar al României în Japonia,Pavel Petroman,prof.univ.dr.,Conf.univ.dr.în științe chimice și scriitor Florin Iordache, clujanul Nicolae Pașca,prof.univ.dr.în economie,Decan al facultății de Științe Economice Cluj-Napoca, muzicologul, folcloristul și compozitorul Constantin Brăiloiu,scenograful, pictor Ion Sigmund Ipser, din Germania, clujeanul Teodor Șandor,scriitor secretar general al Societății Avram Iancu,pictorul de mare talent Lazăr Morcan,grafician și poet, din Cluj-Napoca, arădeanul Francisc Baranyai, pictor al sufletului, și Elisei
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_personalitati_si_faptele_lor.html [Corola-blog/BlogPost/369416_a_370745]
-
fiind refăcut în proporție de 50% ), pentru celelalte patru mențiunea privitoare la starea lor, din „Registrul de valori al muzeului”, fiind „mediocră”. „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava” În scrierile sale despre Suceava de altădată, prof. Liviu Marian, fiul folcloristului și etnografului Simeon Florea Marian, remarca faptul că, prin introducerea de către stăpânirea apuseană austriacă a unui ritm mai accelerat de civilizație modernă în Bucovina, au început, pe rând, să dispară din hotarele târgului „vestitele bresle de meseriași odată cu făloșii lor
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
comuna Runcu), economistul și politicianul Iulian Comănescu (născut la 19 iulie 1939 în comuna Vaideeni), interpreta cântecului popular românesc Nineta Popa (născută la 19 iulie 1959 în comuna Boișoara), academicianul Mugur Constantin Isărescu (născut la 1 august 1949 la Drăgășani), folcloristul și etnologul Gheorghe Deaconu (născut la 22 august 1944 în comuna Ciofrângeni, județul Argeș), profesorul, dirijorul și compozitorul Gelu Stratulat (născut la 27 septembrie 1949 în comuna Nămoloasa, județul Galați), criticul literar și de teatru Ion Parhon (născut la 7
VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1456521384.html [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
-
nr. 2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului Acesta este titlul cărții lansate săptămâna trecută la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, în cadrul Sărbătorilor Argeșului și Muscelului. Autoarea, Elena-Camelia Sighiartău, este argeșeancă din satul Arefu, profesoară de română, membru al Asociației folcloriștilor argeșeni „Constantin Rădulescu-Codin”, stabilită temporar în Germania, de unde duce dorul locurilor natale, dor căruia i se datorează în bună parte povestioarele. Camelia a învățat limba germană și acum o redă refugiaților. Poartă cu mândrie costumul popular din localitate, costum moștenit
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
salarii de la cei pe care-i înjură și lucrul nu e prea moral». Asta chiar e culmea: a ajuns și bietul meu salariu (1600 lei pe lună, de... «mînuitor de carte»!) la limita răbdării Tovarășilor?“ Antologând „bășini legendare”, profesorul și folcloristul D. L. Ashliman cataloga pățania lui Abu Hasan drept „bășina istorică”. Mainstream-ul presei românești de azi s-a născut în istorica noapte în care cineva „tras-o”. Avicola Găești a născut prima bulină roșie. Restul sunt puii ei. Născuți vii, spre
O noapte cât o eternitate by https://republica.ro/o-noapte-cat-o-eternitate [Corola-blog/BlogPost/338763_a_340092]
-
în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Articol de Emil Istocescu In memoriam Costea Marinoiu (1937-2011) S-a stins din viată în acest sfârșit de decembrie 2011 profesorul Costea Marinoiu, personalitate de marcă a culturii vâlcene, folclorist, critic și istoric literar, scriitor prolific, membru și fondator de cenacluri literare și al Socității Culturale “Anton Pann” precum și cel mai vechi director din rețeaua Centrelor de Librării din țară.. Emil Istocescu Născut la 16 iulie 1937, la Valea Răii
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
își dă seama și suferă că lista respectivă e țâța politică la care sug servanții și parveniții neînțărcați! Întorcându-ne atenția mai sus și mai la vestul României pline de umor cu lacrimi, ne trece pragul conștiinței o pleiadă de folcloriști (etnomuzicologi, cercetători, creatori, interpreți...) pe care nu veacul ce-a trecut, nu veacul acesta, nici cel următor, ci timpul fără unități posibil de evaluat va identifica în ea coloana de rezistență, armonie și estetică a ființei culturale naționale, una cu
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412148667.html [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
logodna ludică, care, de multe ori, era finalizată cu logodna adevărată. De aici a rămas zicala: Dragobetele sărută fetele! În lucrarea Jocul Dragobetelui cu măști sa „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele și unele tradiții legate de ele”, inimosul folclorist român Constantin Rodulescu-Codin (1875-1926) consemna: Dragobetele e flăcău iubieț și umblă prin păduri după fetele și femeile care au lucrat în ziua de ragobete. Le prinde și le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după lemne, flori, bureți
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1147 din 20 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Cele mai multe date despre „Dragobete” le avem de la marele folclorist și etnolog Simeon Florea Marian (1847-1907), în prețiosul studiu etnografic „Sărbătorile la români”, în volumul al II-lea, intitulat „Păresimile”, apărut la 1899. Pe parcursul volumului întâlnim trei tipuri de informații cu privire la Dragobete, și anume: date despre o sărbătoare numită Dragobete
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
să galopeze năpraznic într-u vârtej de lumi interioare ale eului.Astfel își realizează Eminescu partea sa de magie.Cătălina visa la Luceafărul”Lângă fereastră, unde-n colț / Luceafărul așteaptă “. Acest poem eminescian este inspirit de un basm publicat de folcloristul R.Kunish, al cărui fond de idei se bazează pe antagonismul dintre superioritatea creatorului de geniu și lumea mărginită. Coborârea la realitatea pământeană se face sincopat, de la înălțimea Geniuluila la iubirea pământeană dintre Cătălin și Cătălina.Și dacă, magic, Eminescu
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marele_noroc_al_literaturii_romane_eminescu_al_florin_tene_1326384410.html [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
de cercetări științifice, de cultivarea limbii și stimularea creației literare, de îmbunătățirea calității învățământului în limba română, iar în activitățile acesteia s-au inclus marea majoritate a oamenilor de știință și cultură de la noi, a cadrelor didactice, scriitorilor, criticilor literari, folcloriștilor... de la noi. Societatea de Limba Română este și astăzi o necesitate vitală nu numai a românilor din Voivodina, ci și a celor din întreaga Serbia. Chiar dacă astăzi activează mai multe instituții și asociații în multe domenii, S.L.R. mereu se impune
Munca de jurnalist este o revelaţie by http://uzp.org.ro/munca-de-jurnalist-este-o-revelatie/ [Corola-blog/BlogPost/94187_a_95479]
-
armatele române la Plevna, savantul Constantin LEVADITI, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei moderne, Paul BUJOR, creator de școală în fiziologia animală românească, Costache NEGRI, fost pârcălab al Galațiului, scriitorul Jean BART, romanciera Hortensia PAPADAT - BENGESCU, sciitorii Iordan CHIMET sau Nicolae DUNĂREANU, folcloristul Tudor PAMFILE, Iosif IVANOVICI, comandantul fanfarei din Galați, autorul valsului ''Valurile Dunării'', pictorul Nicolae MANTU, Paul și Ecaterina PAȘA, fondatorii primei colecții muzeistice din Galați, actorii Ion și Alexandru VLĂDICESCU, matematicianul Victor VÂLCOVICI, matematicianul Dan HULUBEI, muzicologul Dimitrie CUCLIN, pictorul
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Despre_brand_urile_galatiului_pompiliu_comsa_1342964242.html [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
s-au adunat pentru a celebra o activitate de o viață închinată culturii populare românești, cu o personalizare specială și punere în valoare a aripii aparținătoare comunității din Bucium ca civilizație de milenii aservită exploatării zăcămintelor aurifere. Evenimentul închinat memoriei folcloristului Ovidiu Bârlea a primit deci tenta aurie a cercetărilor de teren din zona Munților Apuseni, primind numele de „Ovidiu Bârlea și buciumanii”. „Vinovați” de organizarea întâlnirii cu istoria și cultura prin prisma operelor semnate de Ovidiu Bârlea s-au făcut
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
nu merită nici depopularea și nici dezintegrarea, comuna Bucium, leagănul aurarilor din Munții Apuseni. Auditoriul a fost răsfățat de către dl. prof.univ.dr.Ioan Cuceu, director al Institutului Arhivă de Folclor al Academiei Române cu o frumoasă dizertație despre Ovidiu Bârlea - etnograful și folcloristul, dizertație care a făcut o trecere ușoară de la repere bio-biblografice la specificul activității desfășurate în slujba inovațieie metodologico-tehnice a liricii populare-românești de către Ovidiu Bârlea și finalizând cu concluzia că acesta a reprezentat în peisajul întemeierii solide a structurii spirituale culturale
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]