1,316 matches
-
de elaborare a unor tratate de istorie, filologie și lingvistică și alta, tipic iluministă de luminare a maselor. Atanasie Marian Marienescu (1830-1915) este un pașoptist ardelean care ilustrează acest adevăr de istorie literară. Este, după aprecierea lui Ovidiu Bârlea, "primul folclorist însemnat din Ardeal". Ca folclorist a publicat mai multe lucrări, printre care: Poezia poporală (1859), Cultul păgân și creștin... (1884), Novăceștii (1886), Arghir și Ileana Cosânzeana, toate reeditate după 1970 la Editura Minerva, de către Eugen Blăjan, originar din Mica Romă
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
de istorie, filologie și lingvistică și alta, tipic iluministă de luminare a maselor. Atanasie Marian Marienescu (1830-1915) este un pașoptist ardelean care ilustrează acest adevăr de istorie literară. Este, după aprecierea lui Ovidiu Bârlea, "primul folclorist însemnat din Ardeal". Ca folclorist a publicat mai multe lucrări, printre care: Poezia poporală (1859), Cultul păgân și creștin... (1884), Novăceștii (1886), Arghir și Ileana Cosânzeana, toate reeditate după 1970 la Editura Minerva, de către Eugen Blăjan, originar din Mica Romă a Școlii Ardelene precum și numele
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
poporală (1859), Cultul păgân și creștin... (1884), Novăceștii (1886), Arghir și Ileana Cosânzeana, toate reeditate după 1970 la Editura Minerva, de către Eugen Blăjan, originar din Mica Romă a Școlii Ardelene precum și numele-l arată. Mai ales pentru meritele sale de folclorist, a fost primit Atanasie Marian Marienescu în Academia Română, căci în răspunsul său la discursul de recepție, V.A. Urechia îl întâmpina cu aceste cuvinte: "Recolta d-tale este cunoscută, ea face titlurile d-tale de prima mână la onorurile zilei
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
francez numit javanais (cu va, av), Pentru română, fenomenul a fost descris de lingviști (a se vedea, de exemplu, articolul Mioarei Avram, în Enciclopedia limbii române, 2001, unde se semnalează prezența procedeului în aromână și meglenoromână). Unele date apar la folcloriști mai vechi și mai noi, mai ales în măsura în care aceștia s-au ocupat de folclorul ludic. Tudor Pamfile, în Jocuri de copii, I, 1906, descrie introducerea silabei ver înainte de fiecare segment (de obicei silabic) al cuvintelor. în volumul îngrijit de Gh.
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
pe cînd cele închise sînt analizate în elementele lor: în e scindat (î-n-), -resc se separă în re-, s-, -c. într-un articol din 1932 ("Contribuții la studiul limbilor speciale din Cornova: păsăreasca"; reprodus în Folclor românesc, II, București, 1998), folcloristul Mihai Pop descrie cazul unui tînăr care, într-un sat basarabean, "a creat, printr-un sistem împrumutat, o nouă manieră de a vorbi pe care o numește "păsărească"". Era vorba de două sisteme: unul bazat pe anagramă, de tipul francezului
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
lucrările ce i-au fost dedicate în perioada interbelică și în anii pe care Dumitru Furtună a mai avut răgazul să-i studieze, în ciuda arhivei risipite și a greutăților întâmpinate. Dumitru Furtună ( 26 februarie 1890-15 ianuarie 1965) a fost teolog, folclorist, pedagog. Activitatea lui a fost pusă, cu o frenezie aproape exhaustivă, în slujba cultului autorului Amintirilor din copilărie. Semnatarul scrisorii motivează reeditarea din 2002 a aceleași cărți "modestă azi", apărute în 1990, cu toate omisiunile unui context de referiri care
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
constipație - răsplata unei vieți sedentare. Oare este de mirare că mi-am trimis inima sus, în mesteceni? E de mirare că un bătrân cărturar ce nu a câștigat niciodată prea bine vrea să intre în ilustrata ta color? Sunt un folclorist binecunoscut, o autoritate în A...., un trib pe care nu am de gând să îl discreditez prin interesul meu. Mai există probabil zece A...i curați, dintre care patru adolescente. Nu mai trebuie decât să adaug că F. a profitat
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
I. Cuceu, V. Florea, I. Taloș. Ovidiu Bîrlea continuă categorisirea instrumentelor de lucru în bibliografiile folclorice, simpla citare a numelor și a operelor solicitînd un spațiu neconform cu cît i se acordă unei cronici, și în al treilea rînd, dicționarelor folcloriștilor români. Și pînă a ajunge la titlul lucrării de față, Ovidiu Bîrlea, în conformitate cu formația sa istorică, consemnează contribuțiile, autorii și cuprinderea lor ca de amplu evantai între granițele țării și dincolo de acestea. Este pus aici accentul pe importanța instrumentelor de
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
structura logică a datelor, se construiește pe solida cunoaștere și apreciere a faptelor istoriei, se desfășoară ca un montaj erudit și dezvoltă o rețea densă de analize și teorii, deduse din concretul detaliului. Textele cuprind studii despre marii etnografi și folcloriști, despre marii scriitori, preocupați de folclor, despre personalități, cu specializare în alte domenii, interesați și contribuind cu ceva la progresul științei etnografiei și folclorului. Ceea ce nu înseamnă că tratarea nu se bucură de aceeași rigurozitate, cînd în cauză este un
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
cărților, a deosebirilor și apropierilor, a stabilirii precursorilor sau a apartenenței la o generație anume. Interesant mi s-a părut faptul că Iordan Datcu este atent și la ceea ce a introdus scriitorul în romanele sau poeziile sale, din preocupările de folclorist: Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei, Ion Budai-Deleanu în Țiganiada, Emanoil Bucuța în romanul Fuga lui Sefki, Marin Bucur în romanul La apa Vavilonului, Domițian Cesereanu în studiul asupra "Cuvintelor potrivite" din Arghezi și folclorul. Desigur, Iordan Datcu se bucură de
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
în Metoda structurală în etnologie. Poate părea greu de crezut că o asemenea cercetare densă să fie și provocatoare, să trăiască prin chiar dorința cititorului de a participa la viața sa. Un exemplu. Am descoperit o informație incompletă privind un folclorist bănățean, Aurel Iana, culegător de folclor din secolul al XIX-lea, la sfîrșit. Urmașii doar au auzit despre el, alt interes nu mai prezintă pe această linie omul care a fost preot, iar din stirpea lui s-au ridicat numai
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
casei, cu vatra, focul, pirosteile, ceaunul, apa din el, mălaiul și făcălețul”. Aceste mecanisme ale comunicării ritualizate au fost deja descrise în lucrările mai vechi. În prefața studiului lui G. Pascu, de exemplu, este citată pe larg mărturia unui amic folclorist din județul Botoșani: acesta constată că în performarea ghicitorilor chiar fetele “nu încunjură deloc vorbele prea deochiate la spus și gura vorbește tot, fără nici o teahnă (...), fără să se rușineze un pic măcar, fără să bage-n samă că e
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
să fie o operă de erudiție, dar e o încercare originală de a prezenta poporului englez o icoană sinceră a vieții noastre. Și credem că scopul a fost deplin atins. Nu numai oamenii de societate, dar și literații, oamenii politici, folcloriștii... vor putea lua informații prețioase asupra neamului românesc. Englezii preocupați de valorile culturii populare românești cunoscuseră deja, prin două traduceri, făcute de englezi, câte ceva din acest domeniu, în Doine or the National Songs and Legends of Roumania, 1854, E. C. Grenville
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
E. C. Grenville Murray, Londra; Lord Stanley, Rouman Anthology Collection of the National Ballads of Moldavia and Vallachia, Hertfort, 1856; E. B. Mawer, Proverbele românilor, English Proverbs, Proverbes français, Deutsche Sprichtowörter, London, Bucarest, 1882. Revenind la opinia lui S. Mehedinți, că folcloriștii vor găsi în cartea Terezei Stratilescu informații prețioase, avem, din spațiul englez, un singur exemplu, și anume Helen Beveridge Murgoci, care în studii ale sale despre spiritualitatea populară românească, tipărite în celebra publicație engleză Folklore, a folosit informații din cartea
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
decât atâta, i-a impulsionat și pe alții să se alăture nobilei cauze românești. Volumul la care ne referim prezintă tocmai un asemenea caz, de emul al lui Gaster, Agnes Kelly. Până la apariția unui articol al lui Mircea Anghelescu, Un folclorist necunoscut. Agnes Kelly Murgoci (în „Transilvania”, 1984, nr. 4), s-a mai semnalat un singur articol despre aceasta, acela al lui Iuliu Moisil, Doamna Agnes Murgoci (în „Natura”, 1930, nr. 6). Originară din Scoția, însă născută în Adelaide (Australia), Agnes
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
esențiale în opera și în structura psihologică a unor artiști greu de citit în profunzime și pentru oameni de specialitate cu multă experiență. Despre percepția falsă a lui Brâncuși, de pildă, în extrem de puține cuvinte, Sorescu spune următoarele: ,, Victimă a folcloriștilor și a literaților! La intrarea în opera lui Brâncuși ar trebui o răzătoare, să te ștergi pe picioare de toate legendele pe care le-ai auzit despre el”, pentru ca, doar cîteva fraze mai încolo, să identifice impecabil Rugăciunea brâncușiană din
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
Seară de seară, după fiecare jurnal de televiziune, se iveau istorioare cu tîlc ce dădeau alt sens, mult mai plin de miez, evenimentelor fierbinți din Capitală sau măruntelor întîmplări de peste zi. Era o experiență cu totul inedită pe care, ca folclorist, o trăiam cu o imensă satisfacție, descoperind, cu fiecare înregistrare sau notă, un povestitor de excepție.“ De la el, cititorul află istorioare cu poantă, pe care doar localizarea precisă le oprește să nu fie snoave, și ascultă amintirile unei vieți mult
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
numai în clișee, sunt plați și fără personalitate, în fine, nu au pasiune pentru sport și nici minima conștiință etică din moment ce ne servesc zilnic același ghiveci ațos, imoral de necomestibil, mestecând emisiuni în șir cu Becali "Oierul-din-Maybach", Meme "Mardeiașul", Pinalti "Folcloristul", Dinel "Nostalgicul Comunist", Borcea "Butelistul" și alți dubioși din mahalaua sportului care insultă zilnic limba română și finețea costumelor pe care le poartă și al căror exclusiv atribut e banul. Câștigat la fel de dubios. Radu Paraschivescu este un scriitor față de care
9 istorii exemplare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11693_a_13018]
-
care s-a scufundat într-un nemeritat anonimat în pragul veacului nostru, atunci desigur că pe primul loc trebuie menționat, Dimitrie Cuclin (1885 - 1978). Figura de enciclopedist autentic de statură renascentistă (compozitor, filosof, muzicolog, profesor, literat, bizantinolog, instrumentist, critic muzical, folclorist, eseist, traducător etc.), ocolit și neglijat de proprii săi colegi de breaslă, înlăturat cu bună știință de Academia Română atât în viață, cât și în posteritate, Dimitrie Cuclin face parte din „marii” Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor care la venerabila vârstă de
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
cercetări complexe Bicaz, C. S. Nicolaescu-Plopșor, în vederea publicării de către Academia R.P.R. (adresa nr. 193 din 3 septembrie 1962), a Monografiei Bicaz. Intitulată Jocurile populare din zona Bicaz, având 881 de pagini, exegeza cercetătorului Gh. Popescu-Județ i-a oferit compozitorului și folcloristului, dar mai ales istoricului Cuclin, veritabil savant al lumii geto-dacice, posibilitatea să lanseze o teorie proprie asupra vechimii culturii noastre populare prin melodiile și dansurile țărănești. Manuscrisul autograf (55 file) al prietenului C. S. NicolaescuPlopșor se află în posesia mea
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de la Sinaia: Manuscrisul nr. 54 - nr. inventar 2505 „Album musical - Flaut” de Dimitrie Vulpian, cuprinzând, în cele 435 file, „Romanze, Jocuri, Adio, Balade și Pastorale”, Manuscrisul nr. 58 - nr. inv. 2508, adunând în cele 86 file 400 Hore ale aceluiași folclorist și Manuscrisul nr. 61 - considerat volumul B al Horelor noastre și grupând în cele 178 file alte 500 melodii, acesta din urmă neavând un număr de inventar. Pe fila I a Manuscrisului nr. 61 am găsit explicația prezenței la Sinaia
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Varlaam Barancescu Sinaitul și al lui Anton Pann caligraf și traducător din limba greacă a unui important fond de cântări de cult, considerat deopotrivă de muzicologi și bizantinologi „psalt cu ca mai mare autoritate în Transilvania secolului XIX (...) profesor eminent, folclorist, compozitor, copist caligraf, pictor și miniaturist”<footnote onescu, Gheorghe C. Muzica bisericească în România Dicționar cronologic, București, Editura Sagitarius, 2003, p. 178; footnote> și cel prin intermediul căruia vechiul cântec de lume Din sânul maicii mele..., pe versurile lui Grigore Alexandrescu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
este titlul de lucru al cărții, pentru că la început în aceasta am intenționat să-i includ doar pe soliștii vocali și instrumentiști. Însă, dacă analizăm faptele mai atent, înregistrarea unui cântec implică mai mulți protagoniști: culegătorul, aranjorul, compozitorul, dirijorul, etnomuzicologul, folcloristul, producătorul muzical, redactorul muzical, maestrul de sunet etc., astfel că având aceste elemente în vedere, cărții îi corespundea mai mult titlul Lexiconul creatorilor muzicii populare românești la Radio Novi Sad Publicația oferă cititorilor informații prețioase despre creatorii muzicii de pe meleagurile
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
de adorațiune, ci la o caldă și firească reducere a dumnezeiescului la omenesc și pe deasupra - ceea ce este într-adevăr specific misticii noastre populare - la o localizare la orizonturi românești a vieții sfinte.” Cartea lui Marian a interesat nu numai pe folcloriști, critici literari și istorici ai religiilor (cu deosebire pe Mircea Eliade, care o mai cercetează și când scrie textul conferinței “Mistica primăverii”, din 1938), ci și pe distinși poeți, ca Ion Pillat, care în amplul său poem, “Maica Domnului”, s-
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
441. - Ceea ce e controversabil, totuși, de vreme ce o seamă de onomasticieni consideră că numele de Carol ar proveni dintr-un germanic "charal", "karl"/"kerl", i. e. "bărbat". 4 Porecla căruia,-n folclorul (sub)urban, va fi fost "fratele Scarlat". (Cf. Virgiliu Ene, Folcloriști români, Ed. Facla, Timișoara, 1977, p. 98.) 5 Cf. Jean Orieux, Talleyrand, Ed. Politică, București, 1970, p. 408. - Aceluiași ilustru personaj, Mateiu îi datorează, poate, pe lângă un "sublime commandement": "Et surtout pas de zčle!" (cf. "Manuscriptum", 2, 1975, p. 115
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]