400 matches
-
Sectorului de istorie literară de la Centrul de Lingvistică, Istorie literară și Folclor, transformat din 1990 în Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, instituție al cărei director a fost din 1970 până în 1975. Rezultatele cercetărilor sale, contribuții de istorie literară, de folcloristică sau de literatură comparată, au apărut în „Studii și cercetări științifice” (filologie), revistă în care a debutat în 1955, devenită în 1964 „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista arhivelor”, „Viața românească”, „Iașul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
este relativ bogat în observații, credințe și practici cu semnificație psihologică sau psihiatrică. Studiul acestor elemente de etnopsihiatrie ne ușurează restabilirea imaginii bolnavului mintal din trecutul românesc. Concepută în spiritul amintit, promovat la noi în special de O. Densușeanu 7, folcloristica a condus la mari sinteze retrospective. Este suficient să amintim doar câteva din cele care au amplificat valoarea funcțională a folcloristicii, încă în secolul al XIX-lea. Cercetările lui Adolf Spamer 8, care vedea în formele de expresie folcloristică spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
imaginii bolnavului mintal din trecutul românesc. Concepută în spiritul amintit, promovat la noi în special de O. Densușeanu 7, folcloristica a condus la mari sinteze retrospective. Este suficient să amintim doar câteva din cele care au amplificat valoarea funcțională a folcloristicii, încă în secolul al XIX-lea. Cercetările lui Adolf Spamer 8, care vedea în formele de expresie folcloristică spiritul unui popor ("Ausdrucksformen", "Wort und Idee"), concretizate în opera colectivă "Die deutsche Volkskunde" (1934), au constituit un etalon pentru folcloristica universală
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a folcloristicii, încă în secolul al XIX-lea. Cercetările lui Adolf Spamer 8, care vedea în formele de expresie folcloristică spiritul unui popor ("Ausdrucksformen", "Wort und Idee"), concretizate în opera colectivă "Die deutsche Volkskunde" (1934), au constituit un etalon pentru folcloristica universală 9. Capacitatea de a reconstitui viața socială "prin cercetarea condițiilor complexe, îndeosebi psihice", a fost demonstrată tot atât de pregnant și de valoroasele cercetări ale etnografului și folcloristului francez Arnold van Gennep 10. Aceste lucrări au deschis perspective noi, dar exemplele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1895. 44. Șăineanu Lazăr, Ielele, București, 1886 (cit.). 45.Topa E., Plantele medicinale și veninoase, Cernăuți, 1934. 46. Voiculescu V., Toate leacurile la îndemână, București 1937. 47. Voronca Elena N., Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903. 48. Vrabie Gh., Folcloristica română, București, 1968. 49. Vrabie Gh., Folklorul, obiect, principii, metodă, București 1970. 50. Revista de folclor "Șezătoarea", Fălticeni, 1892-1929. 51. Revista "Tudor Pamfilie", Dorohoi, 1922. 52. Revista de folclor "I. Creangă", Bârlad, 1908-1921. 53. ***, Poezii populare din toate țările, adunate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
După apariția școlii de etnopsihologie a lui Wundt, la sfârșitul secolului al XIX-lea, ideea că din limbă, mit, obiceiuri se pot desprinde trăsăturile sufletești ale unui popor a deschis o nouă perspectivă de valorificare a folclorului. Ideea a influențat folcloristica română care, la rândul ei, a contribuit la expansiunea acestui concept. Psihiatria actuală românească nu a epuizat, încă, numeroase posibile surse. * Informații de la Bănciulescu Ileana, 70 ani, Podul Turcului, Tecuci. 11 S. Fl. Marian, Descântece populare la Români, Cernăuți, 1892
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a medicilor, economiștilor, esteticienilor, folcloriștilor, juriștilor etc. Astfel, o atentă examinare a monografiilor publicate va depista în rapoartele detaliate de cercetare, alcătuite de diferiți specialiști, preocupări inedite pentru reprezentanții respectivelor discipline. De pildă, personalități de frunte ale antropologiei, esteticii și folcloristicii, cum sunt Fr. Rainer, V. Caramelea, T. Vianu, C. Brăiloiu, M. Pop, H. Brauner, au resimțit din plin efectele deschizătoare de orizont ale cooperării cu sociologii; sunt edificatoare, în acest sens, configurarea unui „lăstar viabil: antropologia culturală” (Geană, 1996, 217-221
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
gânditorii greci i le-au atașat, el va călători neschimbat prin secole pentru a fi recuperat la Început de reflecția, religioasă, filosofică și literară a Europei iluministe și, apoi, de investigațiile unor noi discipline științifice - lingvistica, mitologia comparată, istoria religiilor, folcloristica și antropologia culturală: A recurge astăzi sau mâine la ceea ce toată lumea a convenit să numească mit echivalează cu recunoașterea, În mod mai mult sau mai puțin naiv, a unei fidelități desuete față de un model cultural apărut În secolul al XVIII
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
varietate, culturi populare În continuă transformare, sfera industriilor culturale (filmul, televiziunea, presa scrisă, sistemul publicitar, muzica etc.), literatura și artele „Înalte” etc.; c) investigarea acestor forme culturale s-a făcut din perspective teoretice și metodologice variate precum istoria, lingvistica, psihanaliza, folcloristica, filosofia, sociologia, antropologia, științele politice, studiul comparat al religiilor, teoria literară, istoria artelor etc.; frecvent, aceste abordări au folosit definiții ale conceptului de mit și interpretări ale fenomenelor mitice opuse și chiar ireconciliabile. În plus și din nefericire, inserția conceptului
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Vasile Vasilescu. Pentru lucrarea colectivă Arta și literatura în slujba independenței naționale a fost distins, alături de ceilalți autori, cu Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (1977). M. debutează simultan în „Cultura poporului” și în „Albina” (1954) cu folclor și articole de folcloristică. Editorial, este prezent în 1959 cu Folclor din Suceava, prima culegere de după război ce cuprinde versuri populare inedite, provenind de la o singură sursă, mama sa. Dubla formație, de critic literar și folclorist, se relevă în studiile din volumele Cercetări literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
Ist. folc., 554; Ion Taloș, „La Typologie bibliographique des facéties roumaines”, CREL, 1975, 3; Ion H. Ciubotaru, Un prețios instrument de lucru: „Dicționarul folcloriștilor”, CRC, 1979, 36; I. Oprișan, „Dicționarul folcloriștilor”, RL, 1980, 23; Ovidiu Papadima, O lucrare fundamentală de folcloristică, RL, 1981, 35; Virgiliu Florea, „Snoava populară”, I-II, AAF, 1987; Iordan Datcu, Sabina Cornelia Stroescu (1912-1989), AAF, 1993. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
momentul respectiv, ca și, mai ales, concepția lui Ion Mușlea, întors de curând de la École Roumaine en France (1923-1925). Considerat „realizarea cea mai apreciată” (Ion Taloș) a lui Mușlea, A. A. de F. și-a adus o „contribuție substanțială în folcloristica vremii în aproape toate sectoarele mari ale cercetării” (Ovidiu Bârlea). Editată de Academia Română, publicația venea să înlocuiască mai vechea colecție „Din viața poporului român” a aceleiași instituții și avea menirea să instaureze spiritul științific în domeniile etnografiei și folclorului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
de la Universitatea clujeană), „stipendiați” ai Arhivei de Folclor, bine antrenați științific, care vor realiza și tipări câteva culegeri și studii demne de tot interesul. Sumarul include monografii etnofolclorice zonale ori ale unor ținuturi românești, studii de istoria folclorului și a folcloristicii, contribuții teoretice referitoare la categoriile literaturii orale (baladă, poezie lirică, teatru popular), abordări ale literaturii orale din perspectivă comparată, contribuții notabile la cercetarea obiceiurilor ș.a.m.d. În sfârșit, la inițiativa lăudabilă și în realizarea lui Ion Mușlea (cu colaborarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
publicată în volumul I, din 1932), care se impune prin bogăția, vechimea și autenticitatea materialului, prin marcarea elementelor de specific zonal, prin tendința de exhaustivitate și, mai cu seamă, prin metoda de cercetare, pertinentă, aflată în acord cu exigențele științei folcloristicii de la acea dată. Vor mai publica asemenea monografii parțiale sau generale, la fel de solid alcătuite (semne diacritice, glosar, ilustrații foto, hărți etc.), P. V. Ștefănucă (Folclor din județul Lăpușna, Cercetări folclorice în valea Nistrului de Jos), Emil Petrovici (Folclor din Valea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
în perioada respectivă (ca de altfel și cea filologică), se regăsește în încercările unor Silviu Dragomir și Ion Mușlea (despre scriitorii raguzani și refrenul colindelor românești, respectiv despre variantele românești ale snoavei referitoare la femeia necredincioasă). Istoria folclorului și a folcloristicii a intrat, de asemenea, în atenția colaboratorilor, aceștia abordând subiecte ca Academia Română și folclorul, Ion Bianu și folclorul nostru, Ovid Densusianu, folclorist (Ion Mușlea), istoricul revistei „Șezătoarea”, activitatea lui M. Gaster (Artur Gorovei). În aceeași categorie ar intra și studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
ș.a., ca și ale unor reputați etnologi și antropologi străini, precum Marianne Mesnil, Cristina Papa sau Harry A. Senn. Rubricile sunt, de regulă, „Studii”, „Note”, „Recenzii”, dar mai apar și alte compartimentări ca, de exemplu, „Sistematica-tipologica”, „Arhiva”, „Contribuții de istoria folcloristicii și a etnografiei”, „Centenarul nașterii lui Béla Bartók” ș.a. Spre deosebire de vechiul anuar, în relație, iarăși, cu specializarea cercetătorilor, sunt publicate contribuții de etnomuzicologie și etnocoreologie, referitoare la folclorul maghiar și la cel săsesc din Transilvania, ori (câteva) privind relațiile cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
iarăși, cu specializarea cercetătorilor, sunt publicate contribuții de etnomuzicologie și etnocoreologie, referitoare la folclorul maghiar și la cel săsesc din Transilvania, ori (câteva) privind relațiile cu folclorul românesc. Studiile și notele, având un spectru tematic foarte larg, reflectă exact statutul folcloristicii românești actuale, ca și tradiția ei (inclusiv pe plan metodologic). Numele mai des întâlnite printre autorii studiilor sunt cele ale lui Traian Mârza, Dumitru Pop, Faragó József, Ion Taloș, István Almási, Gabriela Vöo, Lucia Iștoc, Zamfir Dejeu, Maria Hlinca-Drăgan, Ilona
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
a lui Ares), tatăl gemenilor Romulus și Remus. În cinstea Florei se organizau, primăvara, serbări în care aveau loc jocuri sportive și cortegii florale. Serbările numite floralii erau celebrate și noaptea, la lumina făcliilor, de curtezane dezbrăcate, cu dansuri lascive. Folcloristica română remarcă practicarea procesiunii ielelor. Unele influențe s-au transmis și în sărbătoririle populare prepascale ale Floriilor. Acca Larentia este o zeitate arhaică a câmpiei, a sexualității și ocrotitoarea fecundității feminine. Unele mituri o identifică cu mama zeilor Lari, ocrotitorii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ale metodelor moderne, însă respinge diletantismul, absolutizarea anumitor metode, „formalizarea” cercetării, investigațiile hibride, experimentele gratuite, ermetismul, „limbajele secrete”. SCRIERI: Stereotipia basmului, București, 1973; Tradiționnâe formulî skazki, Moscova, 1974; Folclor literar rus, București, 1979; Eseuri despre folclor, București, 1984; Folclor și folcloristică, București, 1996; Model și variantă în folclor, București, 1996; Poetică folclorică, București, 1997; Il linguaggio degli inizi: letteratura, cinema, folklore, Torino, 1998. Antologii: Maxime și cugetări din folclorul și literatura rusă și sovietică, tr. și introd. edit., București, 1974; Maxima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
Umanitate și progres, F, 1898, 9; Ion Achimescu, În memoria lui D. Stăncescu, „Carmen”, 1899, 10; Lys [Al. Antemireanul], Dumitru Stăncescu, „Epoca”, 1899, 1140; [Șt. Tuțescu], Dumitru Stăncescu, „Ovidiu”, 1899, 19-21; Chițimia, Folcloriști, 371-387; Tomescu, Ist. cărții rom., 156-157; Vrabie, Folcloristica, 277-278; Ist. lit., III, 910-917; Bârlea, Ist. folc., 295-296; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 151-155; Dicț. lit. 1900, 809-810; Virgiliu Florea, „Cerbul de aur. Basme culese din popor”, AAF, 1987, 464-465; Iordan Datcu, Un volum necunoscut al lui Dumitru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
devenind în 1990 profesor și decan. În ultimii ani de viață este senator PNȚCD în Parlamentul României. Colaborează la „Ramuri”, „Arhivele Olteniei”, „Analele Universității din Craiova”, „Gazeta Gorjului”, „Coloana” (Târgu Jiu), „Philologica” ș.a. Principala contribuție a lui P. în domeniul folcloristicii este culegerea Cântece bătrânești din Oltenia (1970), care conține aproape o sută de balade (fantastice, vitejești, istorice, păstorești, haiducești, familiale etc.) din partea mijlocie a județului Dolj, zonă mai puțin cercetată. Colecția este alcătuită mai mult pe principiul reprezentării decât pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
pentru a o accepta fără Îndreptățita reticență (cuvinte „dace” desemnând unele plante sedative, unele părți ale trupului și alte câteva, ipotetice). Folclorul medical al românilor este relativ bogat În observații, credințe și practici cu semnificație psihologică sau psihiatrică. Recunoscând În folcloristică, pe lângă valoarea istorică, și o capacitate de creație sociologică și medicală, studiul acestor elemente de etnopsihiatrie ne ușurează restabilirea imaginii bolnavului mintal din trecutul românesc. Concepută În spiritul amintit, promovat la noi În special de O. Densușianu (Ovid Densușianu, Folclorul
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
capacitate de creație sociologică și medicală, studiul acestor elemente de etnopsihiatrie ne ușurează restabilirea imaginii bolnavului mintal din trecutul românesc. Concepută În spiritul amintit, promovat la noi În special de O. Densușianu (Ovid Densușianu, Folclorul - cum trebuie Înțeles, București, 1937) folcloristica a condus la mari sinteze retrospective. Este suficient să amintim doar câteva din cele care au amplificat valoarea cunoașterii În acest domeniu, cum au fost cele ale lui Adolf Spamer: Die Volkskunde als Gegeneartwissenschaft, Berlin, 1932; Ausdrucksformen, Wort und Idee
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
redacțional, condus de istoricul Ion Pătroiu, menționează că revista reprezintă „un liant peste timp” propunându-și să continue profilul enciclopedic stabilit de revista înființată în 1922 de Ch. Laugier și C. D. Fortunescu, prin publicarea unor materiale de istorie, arheologie, folcloristică, științele naturii, cultură. A.O. a fost apreciată ca „una din acele publicații fundamentale pentru emanciparea culturală a marilor regiuni istorice ale țării” (Mihnea Gheorghiu), subliniindu-se mereu necesitatea și rolul unei publicații științifice într-un peisaj dominat de reviste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
de clasificare a materialului. Anul acesta se împlinește un sfert de veac de când sunteți invitată la diferite manifestări internaționale, de când urmăriți îndeaproape grupurile artistice românești, atât cele din țară, cât și cele din afara granițelor ei. Cum este privită de străini folcloristica românească și, în genere, folclorul nostru? Ce lucruri deosebite ați descoperit în toți acești ani? Pentru specialiști, folclorul nostru este o străveche ramură a culturii indo-europene și țin foarte mult la el tocmai pentru că sesizează acest substrat, asta în afara faptului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]