400 matches
-
două degete de dosul mâinii și mișcând șirul mâinilor în sus și în jos rostesc: și în continuare, focul l-a stins ploaia, ploaia a băut-o boul, boul a fost mâncat de lup, iar pe lup De la începuturile sale, folcloristica noastră a acordat atenția cuvenită epicii populare. E. Hodos își îndreaptă atenția înspre acest gen de creație populară și publică la Sibiu, în 1906, "Poezii poporale din Bănat", vol. 2, cu 25 de balade. Una dintre balade este "Mârza", în
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
studiază problemele complexe ale politicii, conducerii și deciziei politice, punând la dispoziția istoricului o serie de concluzii importante privind modelele de analiză politică, informații politice sau diverse modele politice din trecut. Filosofia urmărește manifestările gândirii și simțirii umane din trecut. Folcloristica e o sursă istorică din categoria celor nescrise, transmisă pe cale orală, contribuind prin creația populară la reconstituirea unor aspecte din trecut, reținute de memoria colectivă prin mijloace artistice. Statistică, cu ramură să, statistică istorică, este o știință auxiliara majoră a
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
au fost extrase și prelucrate. Demografia (demos-popor graphein-descriere) este știința care se ocupă de studiul populațiilor, fiind în strânsă legătură cu societatea, economia, mediul înconjurător și habitatul, explicând tendințele de lungă durată și făcând apel la istorie, antropologie, etnografie sau folcloristica. Rolul demografiei are rolul de a descrie și analiza populația, familiile, structura de vârstă, dinamica, fluxurile migratorii, urbanizarea și fenomenele demografice că natalitatea, fertilitatea, nupțialitatea, divorțialitatea și mortalitatea și cel de a căuta cauzele unor fenoneme demografice. Studiile de demografie
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
chestionare și specialiști trimiși pe teren, precum și publicarea unui „Anuar al Arhivei de folclor”. În cele șapte volume ale Anuarului - apărute în perioada 1932-1945 - au putut fi tipărite atât monografii folclorice cât și studii legate de istoria folclorului și a folcloristicii românești. Mușlea publică astfel lucrările Academia Română și folclorul, Ion Bianu și folclorul, Ovid Densusianu, folclorist precum și monografia Cercetări folclorice în Țara Oașului. După 1930 a fost numit director al Bibliotecii Universității din Cluj, însă continuă munca începută la Arhiva de
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
poporane din Maramureș”, DR, 1924-1926, 1927; A. G. [Artur Gorovei], Cronica, „Șezătoarea”, 1925, 3-4; Ovidiu Papadima, Ion Bârlea, „Literatură populară din Maramureș”, RITL, 1969, 2; Ion Taloș, Ion Bârlea, „Literatură populară din Maramureș”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Freiburg), 1970, 196-197; Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1971, 87-96, 269-297; Păcurariu, Dicț. teolog., 42. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
un panaceu. Nici folclorul nu scapă de sita ideologică. Sînt amendați Alecsandri, C. Dem. Teodorescu, care ar fi cules doar balade și doine în consens cu interesele claselor exploatatoare. În realitate ar fi fost refuzat acel folclor cu miez revoluționar. Folcloristica cu amprentă marxistă reselectează textele în grilă maniheistă. Mihai Beniuc, partinic în Despre poezie (ESPLA, 1953), susține fără argumente sau exemple reale: "Poezia noastră populară, mai ales cea epică, are un pronunțat caracter de clasă, de luptă de clasă. Ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ultimii ani s-a concentrat pe activitatea didactică. Era profesor universitar și conducea catedra de muzicologie a Universității Naționale de Muzică din București. A scris numeroase cărți care tratează probleme cu grad diferit de generalitate, din domeniul de interes al folcloristicii.
A murit un mare muzicolog român by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40319_a_41644]
-
programul de editare a tuturor traducerilor semnificative realizate de poet". Ar fi un progres pentru o ediție sistematică, chiar dacă nu este nici o ediție integrală, nici o ediție critică. B. P. Hasdeu, Opere. I. Poezii. Proză, LXXXVIII+1758 p., Opere II. Dramaturgie. Folcloristică, 1436 p., ediție îngrijită de Stancu Ilin și I. Oprișan, introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă și Editura Univers enciclopedic, București, 2006. Tipografic, o ediție de Opere Hasdeu începe a nu știu câta oară. Două volume
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
la Editura Floarea Darurilor în 2003. Alte volume din ediția critică Hasdeu, îngrijite de I. Oprișan și Stancu Ilin, au apărut la edituri particulare în anii 2001-2003: trei volume de publicistică politică, două de economie politică, altele de folclor și folcloristică. Dar nu avem o ediție critică unitară, apărută într-un segment de timp rezonabil, la aceeași editură, deși I. Oprișan și Stancu Ilin au rezolvat problema pentru partea literară a operei hasdeene. Istoria, lingvistica, spiritismul și corespondența au rămas în
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
ca o „cheie” a vieții culturale a unui popor, cuvintele - considerate „oglinzi ale spiritului”. Conexiunea între limba și psihologia unui popor s-ar releva mai cu seamă prin intermediul folclorului. Ș. utiliza în lucrările lui orientările mai noi ale lingvisticii și folcloristicii europene (H. Steinthal, A. H. Sayce, W. Wundt), era interesat de etnologie și etnopsihologie. Credea că faptul de limbă solicită un studiu complet, circular, din perspectivă istorică, psihologică, religioasă, literară (la nivel popular și cult), ceea ce presupune individualizare, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
popular se găsesc în monografia Influența orientală asupra limbei și culturei române. Cercetările speciale asupra basmelor (Basmele române...) ori cele asupra datinilor, credințelor, obiceiurilor, legendelor, teatrului popular, adunate în Studii folclorice, sunt monografii istorico-comparative. Ș. aderă la acea orientare a folcloristicii europene care interpreta creația populară prin recursul la etnopsihologie, curent care avusese ecou și în lucrările lui Hasdeu. Considera folclorul generat de un fond psihologic în esență comun. Prin evoluție istorică, dar și datorită imaginației și expresivității limbii, se marchează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
VR, 1934, 10-12; Constantin Șăineanu, Lazăr Șăineanu (1859-1934), București, 1935; E. Lovinescu, Memorii, III, București, 1937, 252-256; Constantin Șăineanu, Celui à qui on n’a pas rendu justice. Lazare Sainéan, le grand philologue, Craiova-București, 1946; Perpessicius, Mențiuni ist., 348-385; Vrabie, Folcloristica, 238-240; Seche, Schiță, II, 81-93; Bucur, Istoriografia, 64-65; Bârlea, Ist. folc., 316-324; D. Macrea, Contribuții la istoria lingvisticii și filologiei românești, București, 1978, 162-183; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 234-236; [„Basmele române...”], TR, 1979, 12 (semnează Constantin Noica, Ruxandra Niculescu, Dumitru Pop, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
și introd. Iordan Datcu, București, Minerva, 1976, 142-149; Gr. G. Tocilescu, RIAF, 1910, 7-16; N. I. Apostolescu, Hasdeu și Tocilescu, RIAF, 1912, 24-25; Ovidiu Papadima, Folclorul în periodicele lui Hasdeu („Traian” și „Columna lui Traian”), SIL, 292-296; Chițimia, Folcloriști, 193-216; Vrabie, Folcloristica, 228-235; Maria Frunză, Grigore Tocilescu și integrarea sa în evoluția preocupărilor folcloristice naționale din veacul al XIX-lea, AUI, literatură, t. XVI, 1970; Ist. lit., III, 896-904; Bârlea, Ist. folc., 310-313; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 120-129; Dicț. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
al Academiei Române. Face parte din Société Internationale d’Ethnographie et Folklore (Paris), Kommission für Volksdichtung (Freiburg - Edinburgh), Deutsche Gesellschaft für Volkskunde (Göttingen) și International Society for Folk Narrative Research (SUA). Cele dintâi studii publicate de T. sunt de istorie a folcloristicii și, probabil, au fost scrise la îndemnul lui Ion Mușlea. Arthur Schott și culegerile lui de povești românești, Începuturile interesului pentru folclorul românesc în Banat, Activitatea folcloristică și etnografică a lui Simion Mangiuca, Vuk Karadzić în folcloristica românească din secolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
de istorie a folcloristicii și, probabil, au fost scrise la îndemnul lui Ion Mușlea. Arthur Schott și culegerile lui de povești românești, Începuturile interesului pentru folclorul românesc în Banat, Activitatea folcloristică și etnografică a lui Simion Mangiuca, Vuk Karadzić în folcloristica românească din secolul al XIX-lea reprezintă câteva tentative izbutite de a urmări modul în care a prins contur, etapă cu etapă, interesul pentru folclor, ca parte a procesului de edificare culturală a românilor. Evantaiul subiectelor se va lărgi simțitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
Țepelea, V. Copilu-Cheatră, Octav Șuluțiu și Vasile Netea. Este vorba mai mult de o „caldă interpretare” a unei literaturi căreia i se desprind drept caracteristici principale „sănătatea artistică rară”, dinamismul și vigoarea. P. va stărui însă în poezie și în folcloristică. Versurile pe care le scrie sunt ale unui poet egal cu sine în celebrarea bucuriilor calme, a roadelor toamnei, a cuplului familial, „inspirația sa majoră fiind de ordinul ginecolatriei” (Șerban Cioculescu). Monografia Ion Pop-Reteganul (1965), „cea mai valoroasă și cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
omagiu artei de la Nicula, SXX, 1970, 2; I. Oprișan, „Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula”, RITL, 1970, 4; Serafim Duicu, „Studii de folclor și artă populară”, F, 1970, 10; Ion Buzași, Creații de nuntă someșene, T, 1980, 1; Șerban Cioculescu, Folcloristica, RL, 1980, 50; Teodor Mihadaș, Ion Apostol Popescu, ST, 1984, 2; Emil Lazăr, Ion Apostol Popescu, ST, 1995, 3; Datcu, Dicț. etnolog., II, 169-170; Dicț. scriit. rom., III, 829-830. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
din afara țării: „Acta Ethnographica”, „Ethnographia”, „Jahrbuch für Volksliedforschung”, „Makedonski folklor”, „Nerodopisné actuality”, „Népi Kultúra - Népi Társadalom”, „Néprajzi Látóhatár”. Începându-și activitatea încă în anii studenției, F. și-a consacrat viața cercetării tezaurului folcloric maghiar din România. Culegător, exeget, istoric al folcloristicii, editor de folclor, el publică un număr mare de cărți, studii și articole, preocupându-se constant de baladă, basm, cântec liric și de interferențele folclorice româno-maghiare. Creația populară românească intră, de asemenea, în sfera preocupărilor sale, prin publicarea de culegeri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
Stilul este al unui erudit sobru, dar nu suficient de critic. Contactul cu literatura franceză i-a prilejuit o lucrare despre viața și opera lui André Chénier și traduceri din Alphonse de Lamartine, Alfred de Musset și André Chénier. În folcloristică T. se face cunoscut prin studii referitoare la credințe, datini, colinde, descântece și proverbe, publicate în „Ateneul român”, „Binele public”, „Columna lui Traian”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Foaia Societății «Românismul»”, „Literatură și artă română”, „Revista literară”, „Revista pentru istorie, arheologie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
II, 406-408; Petre V. Haneș, Gh. Dem. Teodorescu, PL, 1942, 1; Ovidiu Papadima, G. Dem. Teodorescu, RFR, 1944, 5; Maria Frunză, G. Dem. Teodorescu, folclorist, ALIL, t. XI, 1960, fasc. 2; Ovidiu Papadima, G. Dem Teodorescu, REF, 1961, 3-4; Vrabie, Folcloristica, 219-228; Adrian Fochi, Recherches de folklore comparé sud-est européen en Roumanie (XIX-e siècle), RSE, 1968,1; Gheorghe Vlăduțescu, G. Dem. Teodorescu sau Nostalgia Antichității grecești, TMS, 1969, 3; Ist. lit., III, 889-896; Bârlea, Ist. folc., 250-259; Virgiliu Ene, Folcloriști români
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
și un fragment dintr-o comedie într-un act de Dan Tărchilă. Publicistică semnează Lucia Demetrius, I.Th.Ilea, Emil Manu. Edgar Papu consacră o cronică traducerii la Șah-namé de Firdousi realizată de George Dan. Nu lipsesc contribuțiile de folclor și folcloristică, printre care o cercetare asupra preluării motivului Mioriței în spiritualitatea populară maghiară. Compartimentul forte al publicației îl reprezintă însă traducerile din Omar Khayyam (catrene în tălmăcirea lui George Dan), lirica hindusă (versiuni de Iv. Martinovici), poetul tibetan Milarepa, Shakespeare (sonetele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286016_a_287345]
-
REVISTA NOASTRĂ, publicație apărută la Cluj, bilunar, între 20 februarie și 5 iunie 1925, ca organ al Societății Culturale „Luceafărul” a Liceului „Gh. Barițiu”. Găzduiește în paginile sale versuri, studii literare, folcloristica, informații culturale, cronici. Colaborează cu poezie I. Oprișiu, Ovidiu Vassu, N. Massim (un poem în proza), Aurelian Borișanu. Ovidiu Vassu semnează și o proza scurtă, precum și un eseu despre Renaștere. Se acordă un spațiu amplu comentariilor critice: Radu Paul (Concepția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289237_a_290566]
-
Pesimismul metafizic al lui Eminescu), Albert Willner (cu trei eseuri, despre Dostoievski, Molière și I. Al. Brătescu-Voinești), Ștefan Iorga (Ideea națională în dramă românească), Al. Roșca și Salvator Cupcea, autori ai unui studiu caracterologic despre dramaturgia lui H. Ibsen. „Pagina folcloristica” cuprinde folclor și studii de dialectologie, sub îngrijirea lui Mircea Enătescu, Aurelian Borșianu și Salvator Cupcea, acesta din urmă semnatar, împreună cu N. Massim, și al cronicii literare. Alți colaboratori: Radu Pușcariu, Octavian Mureșanu. C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289237_a_290566]
-
Ungaria, Istria și Macedonia”, AAR, partea administrativă, t. XXVII, 1904-1905, fasc. 2; Ibrăileanu, Opere, IV, 235-237; I. C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Vasile Netea, Primele colecții de proverbe românești publicate, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 401-403; Vrabie, Folcloristica, 240-243; Scrisori către Artur Gorovei, îngr și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, 369-373; Bârlea, Ist. folc., 324-327; Dicț. lit. 1900, 933-934; Datcu, Dicț. etnolog., II, 293-294; Dicț. analitic, III, 427-428. L. Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
amănunte ce privesc viața oieritului, nu trebuie nesocotite; ba sunt necesare pînă la un anume punct. Dar Miorița este un „text deschis”, cum s-a mai spus. Ea se pretează la o serie de abordări din perspective diverse și specializate: folcloristică, etnografică, literară. Pe lîngă acestea, se cuvine să se acorde atenția necesară înțelesurilor mitologice, estetice, filosofice, care dau individualitate acestui corpus de documente provenite dintr-o arhaitate foarte îndepărtată. Așadar, dincolo de aspectele, să le spunem „vizualizate”, concret identificabile prin cuvînt
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]