22 matches
-
și analfabetismului, aceste reprezentări discursive și artistice ale lumii rurale au oferit o serie de tipologii din rândul cărora chiar țăranii alfabetizați puteau să-și aleagă un model pentru a-și construi sau restructura propria viziune asupra identității țărănești. Duplicitatea folclorizării: discursul esențialist și efectele sale materiale asupra țărănimii Ce se întâmplă cu țăranul dincolo de acest marș entuziast al construirii identității sale și al încorporării sale în panteonul național? În afara unor demersuri menite să-l culturalizeze și să-l integreze în
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor / 118 Întreprindere, muncă și comercializare / 123 O reconstrucție imaginară a dominației / 129 Economie și politică: metamorfoze / 137 Capitolul 4. Economie și colonizare Congo, 1961 (G.
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
context urban sau făcând legătura între orașe și lumea rurală. În lumina acestor inițiative desigur, tardive, dar care datează astăzi de douăzeci și cinci de ani etnologia industrială se prezintă, și acum, ca fiind extrem de puțin dezvoltată și destul de disparată. Alterizare și folclorizare Obiectul foarte general al etnologiei este de a observa și analiza formele actuale, conjuncturale adică, de elaborare a vieții sociale. Maurice Godelier insistă asupra faptul că, spre deosebire de celelalte animale sociale, omul nu se mulțumește să trăiască în societate: el trebuie
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
reflexivității, al bogăției lăuntrice, ceea ce i-a adus lui V. renumele de remarcabil investigator al vârstei copilăriei. Laconic și eliptic, el este un „minimalist”. „Minimalismul” său e dublat însă de o savoare particulară a limbii, care nu vine nici din folclorizare, nici din sfătoșenie diluată. Pregnanța, concentrarea sunt atributele de căpetenie ale unei exprimări originale, care mizează pe efecte de ricoșeu, de acces pieziș la ținta vizată, de întortochere revelatoare. Chintesența interesului pentru valențele artisticește productive ale exprimării migălos calculate e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
autorul ei și, în același timp, ca text definit de circulația sa largă. Ceea ce distinge "geniile" între toți autorii care au intuiții mai mult sau mai puțin complete ale realității naționale e uzajul la scară mare a producției lor literare, "folclorizarea" ei. Biografii marchează de fiecare dată când sunt în prezența unui fenomen neobișnuit de popularitate. "Este oare vrun român inteligent în toate patriele române care să nu cunoască acest nume?", spune Iosif Vulcan retorizând în marginea notorietății lui Bolintineanu. "Este
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și-a ilustrat propria culegere de povestiri istorice (Legendele românilor, Editura Teora, București, 1999), ceea ce i-a permis să reia aceleași teme, dar cu accent declarat pe ilustrație, nu pe text. Astfel a ajuns să contribuie, o dată în plus, la "folclorizarea" povestirilor lui Almaș (Angelo Mitchievici, Povești, legende, utopii. Dumitru Almaș la școala istoriei..., pp. 343-344). Nu și-a abandonat stilul și intenția civic-eroizantă, cultivând o preferință anume pentru figurile emblematice ale istoriei naționale. În martie 2006, Palatul CEC din București
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
imperială” din trecutul Transilvaniei a fost perioada care a marcat cel mai profund nu doar structurile sale de civilizație, ci și memoria istorică a provinciei. Tot ceea ce ni se Înfățișează astăzi ca specific ardelenesc (și nu ca variantă localizată a folclorizării panromânești) datează din această eră, pe care istoricii o numesc „modernă”. Toate clișeele despre civilizația de factură occidentală a Transilvaniei, despre consecvența, măsura și destoinicia ardelenilor se raportează la vremea În care capitala românilor de aici nu era situată la
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
personaj neîntâlnit în celelalte, harapul, a cărui tentativă de a-l ucide pe Irod sporește dramatismul acțiunii. Intervențiile pline de umor ale personajelor laice (ciobanii), precum și numărul mare de colinde pătrunse în repertoriul Irozilor sunt factori care au contribuit la folclorizarea acestei reprezentări teatrale. Vicleimul a constituit, de asemenea, un foarte bun mijloc de răspândire a psalmilor lui Dosoftei. În ținutul Săliștei se joacă Mironosițele, piesă religioasă considerată unicul mystère de la passion din dramaturgia noastră populară. Asemănarea cu misterele apusene de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
și inspiră numeroase creații folclorice (cântece lirice, balade, povești). Așa se explică și succesul deosebit al piesei Jianul căpitan de hoți de Matei Millo și Ion Anestin, jucată în Moldova în jurul anului 1859. Pătrunderea acestei creații culte în mediile sătești, folclorizarea ei au dus la simplificarea piesei, păstrându-i-se însă, aproape intactă, structura. Asemenea altor reprezentări dramatice populare, teatrul de haiduci este o formă de artă sincretică, la realizarea căreia contribuie și gesturile, mimica sau costumația. Caracterul de vodevil al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
aceleași evenimente, dar independentă de spectacolul transilvănean. Vasta răspândire a dramaturgiei folclorice a dus la apariția și a altor forme teatrale. Se cunosc, astfel, piese populare cum ar fi Barbu Lăutaru, Movila lui Burcel, Făt-Frumos, Stejarul din Borzești, rezultate din folclorizarea unor creații culte. La acest proces au contribuit în mare măsură și elevii, realizatorii de predilecție ai spectacolelor. Relațiile ce se stabilesc între t.p. și alte specii folclorice se rezumă, de regulă, la includerea unor doine, cântece propriu-zise, strigături
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
apel la o „tradiție reconstituită” din bucăți, ca agent continuator al societății de consum, în perpetua sa schimbare (Hervieu-Léger, Champion, 1986 : 227). Cu un „risc” pe care mediul monastic și noi trebuie să ni-l asumăm, și anume acela de „folclorizare”, de aruncare în derizoriu a acestei valorizări ecologice a frugalității, simplicității și a lucrului chibzuit, făcut cu răbdare. Post-scriptum : în ziua de 16 februarie 2014, am fost împreună cu familia mea la Mănăstirea Cernica pentru a participa la slujba duminicală. Mi-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cel care ajută este suprimat de către însuși autorul cvasidivinizării sale. După ce se culcase cu Inara, Hupașiya nu mai avea dreptul să-și recâștige familia, adică societatea umană, deoarece, câștigând condiția divină, el putea să o transmită altor oameni. În ciuda acestei "folclorizări" parțiale, mitul lui Illuyanka juca un rol central; el era recitat ritualic de Anul Nou. Anumite texte citează o luptă rituală între două grupuri opuse 12 comparabilă ceremonialului babilonian akitu. Semnificația "cosmogonică" a mitului, evidentă în lupta lui Marduk împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
grupuri opuse 12 comparabilă ceremonialului babilonian akitu. Semnificația "cosmogonică" a mitului, evidentă în lupta lui Marduk împotriva lui Tiamat, este înlocuită cu lupta pentru suveranitatea lumii (cf. Zeus-Typhon). Victoria zeului asigură stabilitatea și prosperitatea țării. Se poate presupune că, înainte de "folclorizarea" sa, mitul prezenta "domnia dragonului" drept o perioadă "haotică", punând în pericol sursele înseși ale vieții (Dragonul simbolizează atât "virtualitatea" și obscuritatea, cât și seceta, suprimarea normelor și moartea). L 46. Kumarbi și suveranitatea De un interes excepțional este ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de cele anterioare este p. lipsit complet de episodul epic ori redus ca întindere, adesea cântat, întâlnit în special în Muntenia. Se pare că acest tip se află numai în repertoriul copiilor și nu ar fi exclus să fie o folclorizare a p. scris de G. Sion. În evoluția tipului tradițional nu poate fi ignorat nici rolul variantei publicate de V. Alecsandri. O situație specială are p. pe teritoriul Transilvaniei, unde ia forma de epilog al colindei propriu-zise și se numește urarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
și doba (toate întrebuințate în spectacol). După 1989, s-a simțit liber să-și pună în operă un proiect propriu: acela de a experimenta formule de prezentare scenică a muzicii tradiționale din regiunea sa, formule care să excludă mutilarea prin folclorizare, dar și depersonalizarea prin creolizări de tot felul (ambele fiind monedă curentă în România de azi). Pop este de asemeni capabil să-și remodeleze discursul muzical dependent de intențiile altui artist, apartenent unei culturi diferite - cu condiția ca aceste intenții
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
mai puține pentru albastru: „albastru, vînăt, mieriu sînt practic inexistente în comparație” (p. 157). Constatarea ar părea să fie contrazisă de unele exemple („avea ochii ca cicoarea...”), dar e posibil ca tocmai acestea să urmeze modele culte și să reprezinte folclorizări târzii. Comparațiile populare intră, așadar, în opoziție cu analogiile serioase și banale din literatura cultă, în formele ei mai originale sau mai clișeizate, în care ochii albaștri sunt ca marea, cerul etc., iar cei verzi ca smaraldul, jadul, iarba - sau
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
spre cel care-l plagiază, acțiunea acestuia din urmă putând fi interpretată ca un act de admirație față de cel dintâi. Nici "dispariția autorului", nici "întoarcerea autorului" nu intervin aici, ci un transfer al acestuia sau, dacă vreți, o multiplicare, o "folclorizare" a sa. Specialiștii în intertextualitate pot găsi în acest fenomen un câmp vast de speculație. Iată ce mi s-a întâmplat chiar zilele trecute. Răsfoiam un număr recent al "Gazetei matematice" seria A. La un moment dat, recunosc fraze care
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
în acest “lirism adolescentin”. Tot în această plachetă de versuri descoperim o “prelucrare” a folclorului sau mai bine zis o “traducere” într-o viziune personală a folclorului perceput în copilărie. Putem descifra la Ica Grasu acea incifrare a mesajului până la folclorizare în sensul pozitiv, redând dimensiunile fenomenelor, stărilor sau sensul stric al mesajului către un cititor avizat dar și către un cititor mai puțin avizat. Distinsa poetă, poate oricând concura cu textierii de muzică populară prin cantabilitatea și metrica versului exprimat
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
Ceea ce mă intrigă este altceva, și anume apariția unor inși care-mi "pun poemele pe muzică" fără acceptul meu, fără să respecte în nici un fel legea drepturilor de autor, și pe deasupra îmi mai și pocesc versurile. Cu acest gen de "folclorizare" nu sunt de acord și-i voi acționa în justiție, prin Fondul Literar, deocamdată pe Tudor Gheorghe, Nicu Alifantis, Mircea Rusu, Adrian Ivanițchi, ei vor forma primul lot... Fenomenul, oricum, ia proporții din moment ce până și dumneata, dragă Adrian Alui Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să distrugă originalitățile culturale a declanșat contra-curentul ce tinde să le salvgardeze. Nu putem ști dacă aceste culturi amenințate vor fi asimilate de noul curs sau dacă vor ști să asimileze ingredientele acestuia. Salvarea nu stă nici în muzeificarea și folclorizarea acestor culturi în holydaylands pentru turiști, nici în respingerea a tot ceea ce oferă tehnicile. Ea stă într-un contra-proces simbiotic care să îi păstreze componentele. Viitorul este nesigur. Culturile cele mai rezistente sînt cele care au străbătut veacurile menținînd schimburile
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
E bocetul lui Conachi, mai puțin partea eroică. Să nu scăpăm din vedere că poeții noștri se foloseau de intermediari (lăutari), lăutarii, care transmiteau și uneori modificau și dădeau o anumită culoare acestor poeme supuse, astfel, unui rapid proces de folclorizare. La 1852 versurile lui Conachi și ale Văcăreștilor deveniseră cîntece de mahala. Pann este el Însuși un intermediar, un popularizator, mai aproape de gustul publicului de jos decît autorii dinaintea lui. Corectările aduse de el poemelor merg În acest sens. Luniță
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care, esteticește, Îl Întemeiază. Speță deformată de canso În medii periferice orășenești: cîntec de petrecere și de iubire petrarchistă din care sensul idealității a dispărut. Multe din aceste cîntece sînt, la origine, producții culte trecute printr-un proces rapid de folclorizare (În mediul periferiei urbane). Publicîndu-le În Poezii deosebite (1831) și Spitalul amorului (1850), Pann le-a fixat formula și le-a reintrodus În literatură. Ele vor circula și vor influența, de aici Înainte, poezia română, purtînd marca stilului său: spectaculos
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]