17 matches
-
în locuri și zone necreștine, iar la sfintele slujbe participă aceeași credincioși cunoscuți, cu conștiința curată și respect față de Biserică.[9] Spre exemplu, Crăciunul, care este o sărbătoare a nașterii și vieții, cu toate că de-a lungul timpului a fost profund folclorizat, acum au apărut pe micile ecrane și „crăciunițele”[10], personaje pe cât de roșu, pe atât de sumar îmbrăcate, care îmbogățesc decorul desacralizării prin împărțirea de cadouri, cu iz și cu scop pur comercial. În acest chip se fac tot felul
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
duhul prin desișuri... BALADA PARLAMENTARULUI M-ați condamnat la Parlament cu votul vostru-n bășcălie și vă simțiți cam ofensați de lozul din democrație. Nu-i cazul, zic, să fiți frustrați și firul să-l crăpați în patru - suntem popor folclorizat, unde istețu-i musai hâtru. Ce vă rămâne de făcut de mă-ntrebați, vă spun îndată: Mult haz să faceți de necaz, c-atunci îi lesne viața toată!... N-am datorii la nimenea, nici angajări primejdioase, deci liber sunt și-ndependent să
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389176608.html [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
în întreg județul, la masa mare a nunții. De foarte multe ori, în discursurile oficiale despre folclor, s-a afirmat că doina este genul muzical-poetic reprezentativ pentru cultura populară din Gorj. Aici doina nu s-a lăsat influențată de versiunile folclorizate ale comuniștilor prin imensele ansambluri folclorice, ea a rămas vie, purtată de lăutari și de rapsozi. Aceștia o execută în timpul oricăror petreceri populare în care participanții sunt adunați în jurul unei mese. Textele doinelor vechi din Gorj ilustrează mai alese teme
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
adolescenței petrecuți la Tecuci. Aici s-a căsătorit fără știrea părinților la vârsta de 19 ani cu o tecuceancă „de o frumusețe răpitoare”. Viitoarea soacră nu s-a împotrivit mariajului, când a aflat că el este compozitorul unor romanțe deja folclorizate: „Flori de nufăr”, „Mi-e dor”, „Frumoasa mea cu ochii verzi”. Pe textul „Poema ochilor” al lui Cincinat Pavelescu, Oardă a compus o romanță nemuritoare. Se stinge din viață la 10 septembrie 1979, tot în București. „Flori de nufăr” - (1924
Ionel Băjescu-Oardă () [Corola-website/Science/313906_a_315235]
-
I a fost neglijată imediat și după 1990 pentru că tema independenței și a nașterii statului român nu coincidea cu teoriile vehiculate. Aniversările legate de fondarea regatului erau unilaterale, nu beneficiau de o participare publică masivă, iar discursurile erau adeseori patetice, folclorizate, unidirecționate către prezent, ajungându-se imediat la un discurs Împotriva puterii. Leadership-ul lui Carol I era rareori remarcat, iar conflictele din epocă, marile dispute privind monarhia și mecanismele sale interne erau evitate de către adepții dinastiei. Serbările de la 10 mai aveau
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
De aici încolo începe o poveste de-a dreptul incredibilă: peste câțiva ani, bustul, cu tot cu soclu, a... dispărut!! Întrucât, explicații cât de cât logice n-au cum exista, suntem nevoiți să acordăm ceva credit variantelor mai mult sau mai puțin folclorizate vehiculate în lumea universitară suceveană. Se spune, de pildă, că mai marii instituției, prin tradiție specializați în angrenaje și roți dințate, nu-s dispuși să-l considere pe Traian Chelariu suficient de reprezentativ (!) pentru Universitate. Se mai zice că soclul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
înnobilată de desenele lui Sorin Dumitrescu, se spune doar că "a fost tipărită la Bacău, în 1978", de parcă numai tipografia ar conta, nu și (în primul rând!) editura! Iașul i-a prilejuit lui Nichita Stănescu raportări la Eminescu de acum folclorizate: "Aici, Miorița a devenit Odă în metru antic" (la Casa Pogor), "Eminescu ne-ar lua limba înapoi" (la Editura "Junimea" reacție la o întrebare nepotrivită a unui june afumat). Ori de câte ori ajungea în Dulcele Târg trecea, obligatoriu, pe la Teiul lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
apărut în această etapă istorică. Originea mult mai îndepărtată în timp a eposului este probată de existența b. mitico-fantastice (cum ar fi Soarele și luna). Cât privește probabila apariție la curțile feudale, de unde ar fi fost preluată de lăutari și folclorizată, ideea poate fi acceptată numai în cazul textelor cu subiecte din viața de Curte: Dobrișan, Vartici, Radu Calomfirescu. B. românească nu poate fi doar rod al unei influențe străine, fie ea balcanică sau apuseană, deși există, desigur, interferențe, chiar un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
cu un tovarăș de suferință, ș.a.m.d.: găsim fantezie, miraculos, lirism, patetism; stranietatea unei limbi arhaice a făcut ca această literatură de proveniență biblico-coranică (iudeo-arabică) să repună în circulație variantele euro-asiatice ale unor episoade biblice prelucrate de Coran, apoi folclorizate, însă de circulație restrînsă. Realitate și fantezie romantică În istorie nu există miracole, doar în legende. Dacă ne distanțăm de una din "ideile primite" referitoare la organizarea, într-un foarte scurt timp, a arabilor, la unirea unor triburi prin credință
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
Mazilescu a fost un personaj fascinant al boemei bucureștene în anii '60'-70, despre care congenerii și mai tinerii săi admiratori de atunci își aduc aminte cu nostalgie și melancolie, și ca urmare a morții lui premature. Intrat în legendă, folclorizat, chiar cu bune intenții, Mazilescu a încetat să mai fie un autor citit. Pus deseori în legătură cu generația '80, care, în cîteva direcții ale sale, l-a asimilat și l-a revendicat ca model, creatorul lui Guillaume poetul și administratorul n-
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
Alex Goldiș Nicolae Mecu, G. Călinescu față cu totalitarismul, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 236 p. Dacă stăm să ne gândim bine, G. Călinescu e una dintre cele mai mistificate și folclorizate figuri ale literaturii române de secol XX. Sigur că, pe lângă personalitatea proteică și neverosimila forță creatoare, contextele politice au jucat un rol decisiv. O simplă retrospectivă a dezbaterilor de idei din ultima jumătate de secol poate sta mărturie în acest
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
Goldiș reface aproape în filigran țesătura și nodurile întregii saga critice, pornind de la punctul «zero» al realismului socialist și de la «modelul» critic al acestuia. E o cercetare de scrupul, atentă la toate nuanțele de atitudine și care scoate din aproximațiile folclorizate întreg episodul «realist socialist », restituindu-i toată epica de idee și atitudine, cu o acuitate interpretativă ce bate în vervă, dar rămâne în rigoare.” Și alți comentatori remarcă absența inflamării, semn că focurile de artificii nu prea mai sunt gustate
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
un campion al luptei cu duhurile rele - adoarme la apariția demonului, permițându-i acestuia să fure copilul Melintiei. Este semnificativ faptul că anume acest episod nu apare în legendele apocrife relative la Sf. Sisoe, ci doar în forma lor pregnant folclorizată (70). Motivul „somnul eroului” apare și în alt tip de basme, cel în care voinicul răpune „balaurul de la fântână”, salvând astfel fata de împărat oferită monstrului ca jertfă (75, a, b, c, d). Eroul adoarme aproape întotdeauna înaintea luptei - constată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au îndemnat Alecsandru-vodă de săhastru de au făcut mănăstirea Slatina întru acel loc, unde au fost paltinul (O samă de cuvinte, XV). S-ar putea ca în aceste cazuri să nu avem de a face cu un eveni ment istoric folclorizat, ci cu un motiv mitic, istoricizat. Cu alte cuvinte, substratul legendei este unul mitic, și nu istoric. Un substrat care a supraviețuit chiar și în numele pe care le poartă unele lăcașuri de cult : „Biserica de brazi” (97, pp. 31-32), „Mănăs-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tip direct : Zeul Furtunii = Solomonar. Relația poate fi și indirectă, prin intermediul preoților zeului furtunii (eventual, controversații „călă tori prin nori”), și anume : Zeul Furtunii = preotul Zeului Furtunii = Solomonar. într-adevăr, acesta din urmă pare a fi mai degrabă imaginea degradată, folclorizată a unui preot arhaic decât cea a unui zeu arhaic. Pentru mentalitatea populară, solomonarul este o apariție concretă, pământeană, o ființă reală deci, și nu una „divină”. Și cu atât mai puțin o imagine onirică, generată de subconștientul colectiv, cum
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de dependență față de zeul cosmogon sau, mai exact, de interdependență. Apelativul solomonar a apărut (voi încerca să arăt cum și când) relativ recent în lexicul limbii române, pentru a desemna vrăjitorul popular cu puteri meteorologice, care era, probabil, o imagine folclorizată a unui tip de preot arhaic. La rândul său, acesta din urmă era o proiecție la scară umană a zeului uranian suprem care, în „momentul zero” al Universului, a învins/îmblânzit balaurul și a organizat Haosul. O legendă cosmogonică românească
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al lui Nastratin Hogea și Anton Pann, căruia Barbu îi apreciază impersonalitatea („geniul impersonal și fermecător al înțelepciunii tîrgovețe”) și anistoricitatea („helenism neistoric”), din aceeași dorință de a recupera arheologic, prin epurare, abstractizare și esențializare poetică, „geniul” prestigios, universalizabil, dar folclorizat al tradiției locale, conjurînd astfel sentimentul precarității Istoriei și al apartenenței la o cultură periferică „minoră”. Pînă la un punct, neo-păgînismul bizantinizant - în cheie expresionist-folclorică - al lui Lucian Blaga indică aceeași nevoie de recuperare sau de inventare a unei tradiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]