65 matches
-
pe patul de spital, prietenilor și chiar unor studenți pentru a avea fiecare dintre aceștia măcar o speranță că norocul va fi de partea lor. În prezent, timișoreanul are 183 de trifoi cu patru foi, 29 de bucăți cu cinci foliole și două cu șase foi, cel cu șapte foliole fiind, de asemenea, dăruit cuiva drag. EMIL CONSTANTIN pompierii informează l În 20 martie, la ora 23,30, a fost înregistrat un incendiu la o casă din Iecea Mare, datorită unui
Agenda2004-13-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282235_a_283564]
-
pentru a avea fiecare dintre aceștia măcar o speranță că norocul va fi de partea lor. În prezent, timișoreanul are 183 de trifoi cu patru foi, 29 de bucăți cu cinci foliole și două cu șase foi, cel cu șapte foliole fiind, de asemenea, dăruit cuiva drag. EMIL CONSTANTIN pompierii informează l În 20 martie, la ora 23,30, a fost înregistrat un incendiu la o casă din Iecea Mare, datorită unui scurtcircuit. A ars acoperișul imobilului pe 65 metri pătrați
Agenda2004-13-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282235_a_283564]
-
în 1964, însă cele mai mari pagube au fost înregistrate în 1981 în Transilvania. Simptome. Virusul prezintă mai multe tulpini a căror simptome variază în funcție de rezistența soiului, de momentul infecției, de condițiile climatice și de asocierea cu alte virusuri. Pe foliole se observă marmorări, îngălbeniri urmate de necroză și căderea frunzelor sau chiar distrugerea plantelor în întregime. Frunzele necrozate cad sau rămân agățate pe tulpinile care pot prezenta dungi necrotice alungite. Talia plantelor este mult redusă iar frunzele sunt puternic încrețite
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de ARN în formă de filamente flexuoase de 684 x 11 nm și formează în celulele epidermice agregate lamelare. Virusul Y prezintă 3 grupe de tulpini ce dau simptome variate: a) grupa tulpinilor comune (Yo) ce dau încrețirea puternică a foliolelor, rugozitate și stric pe tulpini, urmate de căderea frunzelor; b) grupa tulpinilor ce dau necrozarea nervurilor tutunului (YN) dar la cartof dau numai marmorări slabe ale foliolelor; c) grupa tulpinilor “stipple streak” (YAN) ce dau reacții de hipersensibilitate la cartof
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dau simptome variate: a) grupa tulpinilor comune (Yo) ce dau încrețirea puternică a foliolelor, rugozitate și stric pe tulpini, urmate de căderea frunzelor; b) grupa tulpinilor ce dau necrozarea nervurilor tutunului (YN) dar la cartof dau numai marmorări slabe ale foliolelor; c) grupa tulpinilor “stipple streak” (YAN) ce dau reacții de hipersensibilitate la cartof. Temperatura de inactivare a virusului este de +50oC, +60oC iar dacă frunzele sunt menținute la -20oC virusul rezistă 12 luni. Testul ELISA poate fi aplicat cu succes
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fiind descris în 1913 de Quanjer, iar din 1964 descris și în România de N. Cojocaru și I. Pop. În funcție de sensibilitatea soiurilor pagubele pot fi de 10-95 % din recoltă. Simptome. În timpul perioadei de vegetație plantele infectate prezintă frunze cu marginile foliolelor din vârful tulpinii curbate spre fața superioară și ușor răsucite ca un cornet. Soiurile sensibile prezintă pe foliolele răsucite și clorozate, o colorație dată de antociani. Într-o fază mai avansată a bolii se răsucesc toate foliolele, acestea devin rugoase
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Pop. În funcție de sensibilitatea soiurilor pagubele pot fi de 10-95 % din recoltă. Simptome. În timpul perioadei de vegetație plantele infectate prezintă frunze cu marginile foliolelor din vârful tulpinii curbate spre fața superioară și ușor răsucite ca un cornet. Soiurile sensibile prezintă pe foliolele răsucite și clorozate, o colorație dată de antociani. Într-o fază mai avansată a bolii se răsucesc toate foliolele, acestea devin rugoase, rigide, casante și dau un sunet metalic la atingere. Frunzele au necroze în floem ceea ce împiedică migrarea amidonului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
frunze cu marginile foliolelor din vârful tulpinii curbate spre fața superioară și ușor răsucite ca un cornet. Soiurile sensibile prezintă pe foliolele răsucite și clorozate, o colorație dată de antociani. Într-o fază mai avansată a bolii se răsucesc toate foliolele, acestea devin rugoase, rigide, casante și dau un sunet metalic la atingere. Frunzele au necroze în floem ceea ce împiedică migrarea amidonului spre tuberculi, acesta rămânând în frunza ce devine rigidă și casantă. Plantele virotice vor forma în sol tuberculi de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
spre tuberculi, acesta rămânând în frunza ce devine rigidă și casantă. Plantele virotice vor forma în sol tuberculi de dimensiuni mai mici, din care în anul următor apar plante de talie mică, cu internoduri scurte și cu frunze ce prezintă foliolele puternic răsucite la scurt timp de la răsărire. Agentul patogen Potato leafroll virus face parte din grupa Luteovirus, are particule izometrice de 24 nm în diametru, ce conțin ADN bicatenar după unii autori sau ARN monocatenar după alți autori. Temperatura de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în câmp acestea variază între 1-5 % și 10-15 % în depozite, iar uneori în depozitele prost aerisite pagubele pot ajunge la 70 %. Simptome. În timpul perioadei de vegetație plantele atacate rămân pitice cu tulpini subțiri, internodii scurte și ramuri orientate în sus. Foliolele sunt răsucite spre fața superioară, rigide și la lovire au un sunet metalic datorită acumulărilor de amidon din țesuturi. Aceste simptome apar datorită faptului că baza tulpinilor atacate are țesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauză boala se mai numește
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă apar pete ruginii, alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun-roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpini
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în timpul maturării fructelor. Un prim simptom este decolorarea nervurilor frunzelor, urmat de ofilirea pețiolului și uscarea frunzelor. Simptomele de veștejire pot apărea numai pe 1-2 ramuri ale plantei iar restul sunt sănătoase. La o frunză, pot fi atacate mai întâi foliolele de pe o parte a pețiolului apoi atacul se generalizează . Plantele parțial ofilite sunt debilitate, creșterea este încetinită și în final planta se usucă. În condițiile din seră, evoluția agentului este rapidă, așa încât în câteva zile planta se veștejește în totalitate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
însă dacă există un asolament sau măcar o rotație de 3 ani această sursă de infecție nu trebuie luată în considerare. Din tuberculii mănați apar lăstari brunificați la locul prinderii lor de tuberculi, iar pe lăstari apar primele frunzulițe cu foliole pătate pe care apar spori (infecție primară generalizată). Sporii pot să ajungă la suprafața pamântului prin urcarea apei din pământ și apoi pot produce noi infecții (infecții secundare). Primele infecții se observă la 35 zile de la plantat dacă, precipitațiile sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
menționează la Orăștie în 1939, pentru ca apoi să apară pe cânepa cultivată în zone mai secetoase sau chiar la Cluj (1953). Simptome. În timpul înfloririi cânepii, pe frunzele plantelor virotice apare o îngălbenire progresivă ce se finalizează cu aspectul mozaicat al foliolelor. Frunzele de la vârful plantei prezintă mai întâi dungi scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor și pe margini. Prin unirea petelor se obțin zone clorotice mari, însă pe lângă nervuri rămâne o zonă verde. Frunzele virotice se îngălbenesc, se usucă în vârful
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai secetoase sau chiar la Cluj (1953). Simptome. În timpul înfloririi cânepii, pe frunzele plantelor virotice apare o îngălbenire progresivă ce se finalizează cu aspectul mozaicat al foliolelor. Frunzele de la vârful plantei prezintă mai întâi dungi scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor și pe margini. Prin unirea petelor se obțin zone clorotice mari, însă pe lângă nervuri rămâne o zonă verde. Frunzele virotice se îngălbenesc, se usucă în vârful plantelor, inflorescențele se veștejesc și se curbează. Plantele atacate au înălțime redusă, iar fibrele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cannabina Boala este semnalată în toate țările cultivatoare de cânepă, iar în România a fost studiată în 1930 de Tr. Săvulescu și Tcharna Rayss, fiind găsită în județele Cluj, Dolj și Maramureș, fără însă a produce pagube mari. Simptome. Pe foliolele cânepii apar pete galbene în dreptul cărora pe fața inferioară a limbului se observă o eflorescență cenușie-violacee. Frunzele rămân mici, sunt deformate, au zone brunificate și se usucă (fig. 83). Transmitere-răspândire. Transmiterea agentului patogen de la un an la altul este asigurată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prematură a trifoiului, strângerea și arderea fânului cosit. 7.2.4. Făinarea trifoiului Erysiphe trifolii Făinarea poate fi prezentă pe toate speciile genului Trifolium cultivate sau spontane. La noi în țară este citată de C. Sandu-Ville în 1936. Simptome. Pe foliole se formează o pâslă albă cenușie, foarte fină sub care țesuturile se îngălbenesc. Pâsla devine prăfoasă, apoi spre toamnă în pâslă apar puncte mici negre cleistoteciile (fructificații de rezistență) ciupercii. Frunzele atacate cad, vegetația este încetinită, iar producția de semințe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În România, ciuperca a fost semnalată în 1978 de I. Pop pe tomatele cultivate în seră. Simptome. Plantele atacate se recunosc ușor datorită simptomului de piticire accentuată, reducerea înălțimii mergând până la 50 %. Frunzele au nervura principală normală ca lungime dar, foliolele laterale au suprafața mult redusă, sunt deformate, răsucite și aplecate în jos. Plantele virotice sunt decolorate, fructifică slab și numai în partea bazală. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis prin inocularea sucului de peste 10 specii de afide, care îl iau de la crizanteme
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
față de VMT. Soiurile nou omologate în 2001-Kristy 47 are toleranță la VMT, iar {tefania este rezistent la VMT; cpiticirea tufoasă a tomatelor - (nesemnalat încă în România); d mozaicul lucernei la tomate; e virusul Y al cartofului la tomate; f răsucirea foliolelor tomatelor (fig. 97). Micoplasmoze 8.1.6. Stolburul tomatelor - Stolbur disease mycoplasma Stolburul este considerată ca una din bolile cele mai grave ale plantelor din fam. Solanaceae, în condițiile cultivării lor în zone secetoase. Boala a fost descrisă în 1933
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virus virusul pătării inelare necrotice a cireșului (vezi 9.6.1.). Simptome. Trandafirii virotici prezintă frunze cu pete și inele de decolorare verzui, galbene sau albe. În cazul infecțiilor grave, la soiurile sensibile, apar benzi clorotice în lungul nervurilor, iar foliolele se deformează. Bobocii sunt mai slab dezvoltați, iar florile sunt decolorate (fig. 205). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin altoire și activează la temperaturi cuprinse între 15-25șC. Toate soiurile de trandafir pot fi infectate dar unele manifestă toleranță și nu sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unge cu ea organul frânt. Friguri. Floarea de friguri se fierbe cu vin sau cu lapte dulce și se bea. Lopețică, se pisează mărunt, se sară binișor și se bagă în ciorapi ca să atingă tălpile picioarelor. Se bea ceai din foliolele frunzelor de siminichie, vin fiert cu sare și piper, foi de oleandru pisate, macerate în rachiu, sau ceai de urzici crăiești. Pentru ca acestea să aibă efect, bolnavul trebuie să stea la căldură. Se mai poate folosi zeama de mușețel dreasă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
datorită unei depresiuni centrale corespunzătoare inimii și care o împarte în două bolți secundare: dreaptă și stângă. Din punct de vedere structural diafragma prezintă două porțiuni: centrală sub formă aponevrotică și periferică, musculară. 1. Componenta aponevrotică, centrul tendinos prezintă o foliolă: anterioară, mică una anterioară, mare și una stângă. În porțiunea centrală se descrie orificiul esofagian și orificiul venei cave inferioare. 2. Componenta musculară are originea la nivelul circumferinței interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul tendinos. Marginile tendinoase
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Baza mușchiului diafragm circumscrie apertura toracică inferioară [1] (fig. 8.1, 8.2). Diafragmul este format din două zone: una centrală și superioară, numită centrul tendinos și alta periferică și inferioară, musculară. Centrul tendinos (centrul frenic) este format din trei foliole și realizează o membrană tendinoasă subțire și rezistentă (fig. 8.3). Foliola anterioară reprezintă partea mediană a centrului tendinos. Aceasta prezintă o margine anterioară (convexă și orientată către stern) și una posterioară (cu formă concavă, scobită de incizura vertebrală a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
2). Diafragmul este format din două zone: una centrală și superioară, numită centrul tendinos și alta periferică și inferioară, musculară. Centrul tendinos (centrul frenic) este format din trei foliole și realizează o membrană tendinoasă subțire și rezistentă (fig. 8.3). Foliola anterioară reprezintă partea mediană a centrului tendinos. Aceasta prezintă o margine anterioară (convexă și orientată către stern) și una posterioară (cu formă concavă, scobită de incizura vertebrală a diafragmului și având raporturi cu coloana vertebrală). Fața superioară a acestei foliole
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]