65 matches
-
de nuc este cunoscut ca unul dintre cele mai scumpe materiale prime în industria de mobilă și ambarcațiuni de lux, frunzele și coaja fiind și ele folosite în industria vopselurilor. Produsul poartă denumirea de "juglandis folium et pericarpium", și reprezintă foliolele sau pericarpul fructelor mature recoltate de la Juglans regia L. Frunzele si pericarpul fructelor au utilizări terapeutice în medicina umană și veterinară. Principiile active pe care le conțin sunt răspunzătoare de acțiunile bactericidă, bacteriostatică, astringentă, ușor hipotensivă, hipoglicemiantă, calmantă, cicatrizantă, emolientă
Nuc () [Corola-website/Science/302564_a_303893]
-
abrupte, pe solurile argiloase mai adânci din partea sud-vestică a rezervației, ocupând rupturile de pe terenurile golașe, cauzate de alunecările de teren. Este o leguminoasă fragilă, zveltă, de o culoare suriu-verzuie, cu frunze uniform repartizate pe tulpină, formate din 5-7 perechi de foliole păroase. Inflorescența, la început compactă, mai apoi alungită, este formată din flori de tip papilonaceu de culoare gălbuie, ce vor da naștere unor păstăi de 2-3 cm, drepte, acoperite cu o rețea de peri negri și albi. Relict postglaciar, "Astragalus
Astragalus peterfii () [Corola-website/Science/311701_a_313030]
-
Mahonia (Mahonia aquifolium) este un arbust decorativ de mici dimensiuni, până la 1 m, din familia berberidacee, originar din America de Nord, cu frunze imparipenat-compuse, pieloase, persistente și în timpul iernii, cu foliole cu marginile spinos-dințate, pe față verzi întunecate lucitoare, care toamna devin purpurii. Florile sunt galbene grupate în raceme, fiecare cu 9 sepale și 6 petale, iar fructele bace, de culoare albăstruie. Cultivată în România și Republica Moldova ca plantă ornamentală prin
Mahonie () [Corola-website/Science/335247_a_336576]
-
Baza mușchiului diafragm circumscrie apertura toracică inferioară [1] (fig. 8.1, 8.2). Diafragmul este format din două zone: una centrală și superioară, numită centrul tendinos și alta periferică și inferioară, musculară. Centrul tendinos (centrul frenic) este format din trei foliole și realizează o membrană tendinoasă subțire și rezistentă (fig. 8.3). Foliola anterioară reprezintă partea mediană a centrului tendinos. Aceasta prezintă o margine anterioară (convexă și orientată către stern) și una posterioară (cu formă concavă, scobită de incizura vertebrală a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
2). Diafragmul este format din două zone: una centrală și superioară, numită centrul tendinos și alta periferică și inferioară, musculară. Centrul tendinos (centrul frenic) este format din trei foliole și realizează o membrană tendinoasă subțire și rezistentă (fig. 8.3). Foliola anterioară reprezintă partea mediană a centrului tendinos. Aceasta prezintă o margine anterioară (convexă și orientată către stern) și una posterioară (cu formă concavă, scobită de incizura vertebrală a diafragmului și având raporturi cu coloana vertebrală). Fața superioară a acestei foliole
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
Foliola anterioară reprezintă partea mediană a centrului tendinos. Aceasta prezintă o margine anterioară (convexă și orientată către stern) și una posterioară (cu formă concavă, scobită de incizura vertebrală a diafragmului și având raporturi cu coloana vertebrală). Fața superioară a acestei foliole vine în contact cu pericardul. De o parte și de alta a foliolei anterioare se află foliolele laterale, stângă și dreaptă. Acestea au formă convexă și corespund cupolelor diafragmatice, dreaptă și stângă, care vin în raport cu bazele pulmonilor, prin intermediul pleurei diafragmatice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
convexă și orientată către stern) și una posterioară (cu formă concavă, scobită de incizura vertebrală a diafragmului și având raporturi cu coloana vertebrală). Fața superioară a acestei foliole vine în contact cu pericardul. De o parte și de alta a foliolei anterioare se află foliolele laterale, stângă și dreaptă. Acestea au formă convexă și corespund cupolelor diafragmatice, dreaptă și stângă, care vin în raport cu bazele pulmonilor, prin intermediul pleurei diafragmatice. La granița dintre foliola anterioară și cea laterală dreaptă se găsește foramenul ovoidal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
stern) și una posterioară (cu formă concavă, scobită de incizura vertebrală a diafragmului și având raporturi cu coloana vertebrală). Fața superioară a acestei foliole vine în contact cu pericardul. De o parte și de alta a foliolei anterioare se află foliolele laterale, stângă și dreaptă. Acestea au formă convexă și corespund cupolelor diafragmatice, dreaptă și stângă, care vin în raport cu bazele pulmonilor, prin intermediul pleurei diafragmatice. La granița dintre foliola anterioară și cea laterală dreaptă se găsește foramenul ovoidal al venei cave inferioare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
cu pericardul. De o parte și de alta a foliolei anterioare se află foliolele laterale, stângă și dreaptă. Acestea au formă convexă și corespund cupolelor diafragmatice, dreaptă și stângă, care vin în raport cu bazele pulmonilor, prin intermediul pleurei diafragmatice. La granița dintre foliola anterioară și cea laterală dreaptă se găsește foramenul ovoidal al venei cave inferioare, mărginit de fibre tendinoase, cu dispoziție circulară și radiară, care solidarizează vena cu marginea orificiului [4]. Zona musculară a diafragmului este formată din trei părți, a căror
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
pe marginea posterioară a centrului tendinos. Stâlpul diafragmatic drept (crus dextrum), mai lat și mai gros decât cel stâng, are originea pe fețele anterioară și laterală și pe discurile intervertebrale ale vertebrelor L1-L4 și se inseră pe marginea posterioară a foliolei anterioare la nivelul incizurii vertebrale (fig. 8.4 a,b). Stâlpul diafragmatic stâng (crus sinistrum) își are originea pe fețele anterioară și laterală, cât și de pe discurile intervertebrale L1 - L3 și se inseră pe marginea posterioară a foliolei anterioare, în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
posterioară a foliolei anterioare la nivelul incizurii vertebrale (fig. 8.4 a,b). Stâlpul diafragmatic stâng (crus sinistrum) își are originea pe fețele anterioară și laterală, cât și de pe discurile intervertebrale L1 - L3 și se inseră pe marginea posterioară a foliolei anterioare, în jumătatea stângă a incizurii vertebrale (fig. 8.5 a, b). Marginile mediale ale pilierilor diafragmatici, împreună cu coloana vertebrală posterior și ligamentul arcuat median, anterior, delimitează orificiul aortic, prin care trec aorta descendentă și posterior de aceasta canalul toracic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
trunchiurile simpatice, iar în sens invers (din cavitatea abdominală în cea toracică) venele lombare ascendente, stângă și dreaptă. Ligamentul arcuat median, constituit din fibre tendinoase care solidarizează preaortic cei doi stâlpi diafragmatici, dă naștere la tracturi fibroase, care radiind înspre foliolele centrului tendinos, formează aspectul caracteristic al bolții diafragmatice. Ligamentul arcuat medial, o altă bandă fibrotendinoasă, trece peste fața endoabdominală a mușchiului psoas și se inseră medial pe corpul primei vertebre lombare și pe discul intervertebral L1-L2, iar lateral pe vârful
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
sternală are cea mai mică suprafață și este formată din fascicule de fibre musculare cu originea pe fața posterioară a procesului xifoid, de o parte și de alta a liniei mediane și inserțiile pe porțiunea mediană a marginii anterioare a foliolei anterioare. Median, între fasciculele părții sternale poate exista un spațiu fără fibre musculare. De asemenea, pot fi identificate spații între fasciculele părții sternale și cele ale părților costale (trigonuri sterno-costale), prin care spațiul retrosternal comunică direct cu spațiu properitoneal. Aceste
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
are un traiect prin spațiul dintre artera și vena subclavie, pe fața externă a trunchiului brahiocefalic și a venei cave superioare, apoi anterior de pediculul pulmonar, pe fața laterală a pericardului, ajungând la marginea orificiului venei cave inferioare, la unirea foliolei anterioare cu foliola dreaptă. Nervul frenic stâng are un traseu descendent printre artera subclavie și originea trunchiului venos brahiocefalic, trece anterior de arcul aortic și de pediculul pulmonar, pe fața laterală a pericardului, atingând diafragmul în segmentul muscular al porțiunii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
prin spațiul dintre artera și vena subclavie, pe fața externă a trunchiului brahiocefalic și a venei cave superioare, apoi anterior de pediculul pulmonar, pe fața laterală a pericardului, ajungând la marginea orificiului venei cave inferioare, la unirea foliolei anterioare cu foliola dreaptă. Nervul frenic stâng are un traseu descendent printre artera subclavie și originea trunchiului venos brahiocefalic, trece anterior de arcul aortic și de pediculul pulmonar, pe fața laterală a pericardului, atingând diafragmul în segmentul muscular al porțiunii costale. În drumul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
în 1964, însă cele mai mari pagube au fost înregistrate în 1981 în Transilvania. Simptome. Virusul prezintă mai multe tulpini a căror simptome variază în funcție de rezistența soiului, de momentul infecției, de condițiile climatice și de asocierea cu alte virusuri. Pe foliole se observă marmorări, îngălbeniri urmate de necroză și căderea frunzelor sau chiar distrugerea plantelor în întregime. Frunzele necrozate cad sau rămân agățate pe tulpinile care pot prezenta dungi necrotice alungite. Talia plantelor este mult redusă iar frunzele sunt puternic încrețite
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de ARN în formă de filamente flexuoase de 684 x 11 nm și formează în celulele epidermice agregate lamelare. Virusul Y prezintă 3 grupe de tulpini ce dau simptome variate: a) grupa tulpinilor comune (Yo) ce dau încrețirea puternică a foliolelor, rugozitate și stric pe tulpini, urmate de căderea frunzelor; b) grupa tulpinilor ce dau necrozarea nervurilor tutunului (YN) dar la cartof dau numai marmorări slabe ale foliolelor; c) grupa tulpinilor “stipple streak” (YAN) ce dau reacții de hipersensibilitate la cartof
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dau simptome variate: a) grupa tulpinilor comune (Yo) ce dau încrețirea puternică a foliolelor, rugozitate și stric pe tulpini, urmate de căderea frunzelor; b) grupa tulpinilor ce dau necrozarea nervurilor tutunului (YN) dar la cartof dau numai marmorări slabe ale foliolelor; c) grupa tulpinilor “stipple streak” (YAN) ce dau reacții de hipersensibilitate la cartof. Temperatura de inactivare a virusului este de +50oC, +60oC iar dacă frunzele sunt menținute la -20oC virusul rezistă 12 luni. Testul ELISA poate fi aplicat cu succes
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fiind descris în 1913 de Quanjer, iar din 1964 descris și în România de N. Cojocaru și I. Pop. În funcție de sensibilitatea soiurilor pagubele pot fi de 10-95 % din recoltă. Simptome. În timpul perioadei de vegetație plantele infectate prezintă frunze cu marginile foliolelor din vârful tulpinii curbate spre fața superioară și ușor răsucite ca un cornet. Soiurile sensibile prezintă pe foliolele răsucite și clorozate, o colorație dată de antociani. Într-o fază mai avansată a bolii se răsucesc toate foliolele, acestea devin rugoase
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Pop. În funcție de sensibilitatea soiurilor pagubele pot fi de 10-95 % din recoltă. Simptome. În timpul perioadei de vegetație plantele infectate prezintă frunze cu marginile foliolelor din vârful tulpinii curbate spre fața superioară și ușor răsucite ca un cornet. Soiurile sensibile prezintă pe foliolele răsucite și clorozate, o colorație dată de antociani. Într-o fază mai avansată a bolii se răsucesc toate foliolele, acestea devin rugoase, rigide, casante și dau un sunet metalic la atingere. Frunzele au necroze în floem ceea ce împiedică migrarea amidonului
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
frunze cu marginile foliolelor din vârful tulpinii curbate spre fața superioară și ușor răsucite ca un cornet. Soiurile sensibile prezintă pe foliolele răsucite și clorozate, o colorație dată de antociani. Într-o fază mai avansată a bolii se răsucesc toate foliolele, acestea devin rugoase, rigide, casante și dau un sunet metalic la atingere. Frunzele au necroze în floem ceea ce împiedică migrarea amidonului spre tuberculi, acesta rămânând în frunza ce devine rigidă și casantă. Plantele virotice vor forma în sol tuberculi de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
spre tuberculi, acesta rămânând în frunza ce devine rigidă și casantă. Plantele virotice vor forma în sol tuberculi de dimensiuni mai mici, din care în anul următor apar plante de talie mică, cu internoduri scurte și cu frunze ce prezintă foliolele puternic răsucite la scurt timp de la răsărire. Agentul patogen Potato leafroll virus face parte din grupa Luteovirus, are particule izometrice de 24 nm în diametru, ce conțin ADN bicatenar după unii autori sau ARN monocatenar după alți autori. Temperatura de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în câmp acestea variază între 1-5 % și 10-15 % în depozite, iar uneori în depozitele prost aerisite pagubele pot ajunge la 70 %. Simptome. În timpul perioadei de vegetație plantele atacate rămân pitice cu tulpini subțiri, internodii scurte și ramuri orientate în sus. Foliolele sunt răsucite spre fața superioară, rigide și la lovire au un sunet metalic datorită acumulărilor de amidon din țesuturi. Aceste simptome apar datorită faptului că baza tulpinilor atacate are țesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauză boala se mai numește
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă apar pete ruginii, alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun-roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpini
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în timpul maturării fructelor. Un prim simptom este decolorarea nervurilor frunzelor, urmat de ofilirea pețiolului și uscarea frunzelor. Simptomele de veștejire pot apărea numai pe 1-2 ramuri ale plantei iar restul sunt sănătoase. La o frunză, pot fi atacate mai întâi foliolele de pe o parte a pețiolului apoi atacul se generalizează . Plantele parțial ofilite sunt debilitate, creșterea este încetinită și în final planta se usucă. În condițiile din seră, evoluția agentului este rapidă, așa încât în câteva zile planta se veștejește în totalitate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]