65 matches
-
ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
însă dacă există un asolament sau măcar o rotație de 3 ani această sursă de infecție nu trebuie luată în considerare. Din tuberculii mănați apar lăstari brunificați la locul prinderii lor de tuberculi, iar pe lăstari apar primele frunzulițe cu foliole pătate pe care apar spori (infecție primară generalizată). Sporii pot să ajungă la suprafața pamântului prin urcarea apei din pământ și apoi pot produce noi infecții (infecții secundare). Primele infecții se observă la 35 zile de la plantat dacă, precipitațiile sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
menționează la Orăștie în 1939, pentru ca apoi să apară pe cânepa cultivată în zone mai secetoase sau chiar la Cluj (1953). Simptome. În timpul înfloririi cânepii, pe frunzele plantelor virotice apare o îngălbenire progresivă ce se finalizează cu aspectul mozaicat al foliolelor. Frunzele de la vârful plantei prezintă mai întâi dungi scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor și pe margini. Prin unirea petelor se obțin zone clorotice mari, însă pe lângă nervuri rămâne o zonă verde. Frunzele virotice se îngălbenesc, se usucă în vârful
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai secetoase sau chiar la Cluj (1953). Simptome. În timpul înfloririi cânepii, pe frunzele plantelor virotice apare o îngălbenire progresivă ce se finalizează cu aspectul mozaicat al foliolelor. Frunzele de la vârful plantei prezintă mai întâi dungi scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor și pe margini. Prin unirea petelor se obțin zone clorotice mari, însă pe lângă nervuri rămâne o zonă verde. Frunzele virotice se îngălbenesc, se usucă în vârful plantelor, inflorescențele se veștejesc și se curbează. Plantele atacate au înălțime redusă, iar fibrele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cannabina Boala este semnalată în toate țările cultivatoare de cânepă, iar în România a fost studiată în 1930 de Tr. Săvulescu și Tcharna Rayss, fiind găsită în județele Cluj, Dolj și Maramureș, fără însă a produce pagube mari. Simptome. Pe foliolele cânepii apar pete galbene în dreptul cărora pe fața inferioară a limbului se observă o eflorescență cenușie-violacee. Frunzele rămân mici, sunt deformate, au zone brunificate și se usucă (fig. 83). Transmitere-răspândire. Transmiterea agentului patogen de la un an la altul este asigurată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prematură a trifoiului, strângerea și arderea fânului cosit. 7.2.4. Făinarea trifoiului Erysiphe trifolii Făinarea poate fi prezentă pe toate speciile genului Trifolium cultivate sau spontane. La noi în țară este citată de C. Sandu-Ville în 1936. Simptome. Pe foliole se formează o pâslă albă cenușie, foarte fină sub care țesuturile se îngălbenesc. Pâsla devine prăfoasă, apoi spre toamnă în pâslă apar puncte mici negre cleistoteciile (fructificații de rezistență) ciupercii. Frunzele atacate cad, vegetația este încetinită, iar producția de semințe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În România, ciuperca a fost semnalată în 1978 de I. Pop pe tomatele cultivate în seră. Simptome. Plantele atacate se recunosc ușor datorită simptomului de piticire accentuată, reducerea înălțimii mergând până la 50 %. Frunzele au nervura principală normală ca lungime dar, foliolele laterale au suprafața mult redusă, sunt deformate, răsucite și aplecate în jos. Plantele virotice sunt decolorate, fructifică slab și numai în partea bazală. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis prin inocularea sucului de peste 10 specii de afide, care îl iau de la crizanteme
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
față de VMT. Soiurile nou omologate în 2001-Kristy 47 are toleranță la VMT, iar {tefania este rezistent la VMT; cpiticirea tufoasă a tomatelor - (nesemnalat încă în România); d mozaicul lucernei la tomate; e virusul Y al cartofului la tomate; f răsucirea foliolelor tomatelor (fig. 97). Micoplasmoze 8.1.6. Stolburul tomatelor - Stolbur disease mycoplasma Stolburul este considerată ca una din bolile cele mai grave ale plantelor din fam. Solanaceae, în condițiile cultivării lor în zone secetoase. Boala a fost descrisă în 1933
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virus virusul pătării inelare necrotice a cireșului (vezi 9.6.1.). Simptome. Trandafirii virotici prezintă frunze cu pete și inele de decolorare verzui, galbene sau albe. În cazul infecțiilor grave, la soiurile sensibile, apar benzi clorotice în lungul nervurilor, iar foliolele se deformează. Bobocii sunt mai slab dezvoltați, iar florile sunt decolorate (fig. 205). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin altoire și activează la temperaturi cuprinse între 15-25șC. Toate soiurile de trandafir pot fi infectate dar unele manifestă toleranță și nu sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
comestibil, plăcut la gust, hrănitor și sățios, bogat în grăsimi (52 - 77 la sută), proteine (12 - 25 la sută) și o serie de vitamine. Tulpina sa atinge o înălțime de 18 - 20 metri , avînd frunze penat - compuse, cu 5 - 9 foliole late eliptice. Lemnul său e foarte apreciat în construcția de mobilă masivă, înobilând mai ales apartamentele de protocol. Le-a mai vorbit domnul învățtor elevilor săi atunci despre o floră spontană a pădurilor din munții noștri Bâlea, Laita, Doamnei și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unge cu ea organul frânt. Friguri. Floarea de friguri se fierbe cu vin sau cu lapte dulce și se bea. Lopețică, se pisează mărunt, se sară binișor și se bagă în ciorapi ca să atingă tălpile picioarelor. Se bea ceai din foliolele frunzelor de siminichie, vin fiert cu sare și piper, foi de oleandru pisate, macerate în rachiu, sau ceai de urzici crăiești. Pentru ca acestea să aibă efect, bolnavul trebuie să stea la căldură. Se mai poate folosi zeama de mușețel dreasă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pe patul de spital, prietenilor și chiar unor studenți pentru a avea fiecare dintre aceștia măcar o speranță că norocul va fi de partea lor. În prezent, timișoreanul are 183 de trifoi cu patru foi, 29 de bucăți cu cinci foliole și două cu șase foi, cel cu șapte foliole fiind, de asemenea, dăruit cuiva drag. EMIL CONSTANTIN pompierii informează l În 20 martie, la ora 23,30, a fost înregistrat un incendiu la o casă din Iecea Mare, datorită unui
Agenda2004-13-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282235_a_283564]
-
pentru a avea fiecare dintre aceștia măcar o speranță că norocul va fi de partea lor. În prezent, timișoreanul are 183 de trifoi cu patru foi, 29 de bucăți cu cinci foliole și două cu șase foi, cel cu șapte foliole fiind, de asemenea, dăruit cuiva drag. EMIL CONSTANTIN pompierii informează l În 20 martie, la ora 23,30, a fost înregistrat un incendiu la o casă din Iecea Mare, datorită unui scurtcircuit. A ars acoperișul imobilului pe 65 metri pătrați
Agenda2004-13-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282235_a_283564]
-
datorită unei depresiuni centrale corespunzătoare inimii și care o împarte în două bolți secundare: dreaptă și stângă. Din punct de vedere structural diafragma prezintă două porțiuni: centrală sub formă aponevrotică și periferică, musculară. 1. Componenta aponevrotică, centrul tendinos prezintă o foliolă: anterioară, mică una anterioară, mare și una stângă. În porțiunea centrală se descrie orificiul esofagian și orificiul venei cave inferioare. 2. Componenta musculară are originea la nivelul circumferinței interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul tendinos. Marginile tendinoase
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
datorită unei depresiuni centrale corespunzătoare inimii și care o împarte în două bolși secundare: dreaptă și stângă. Din punct de vedere structural diafragma prezintă două porțiuni: centrală sub formă aponevrotică și periferică, musculară. 1. Componenta aponevrotică, centrul tendinos prezintă o foliolă: anterioară, mică una anterioară, mare și una stângă. în porțiunea centrală se descrie orificiul esofagian și orificiul venei cave inferioare. 2. Componenta musculară are originea la nivelul circumferinței interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul tendinos. Fibrele se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]