13 matches
-
tractului respirator, gastrointestinal, simptome neurologice, cutanate și mucoase, anorexia și cașexia, deshidratare 2.3.5.2.3. Comunicarea cu pacientul și familia acestuia. 2.3.6. Reabilitarea. (1 oră) - rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator - rolul terapiei ocupaționale, terapiei fonatorii și de deglutiție. 3. Managementul și tratamentul diferitelor localizări tumorale: La fiecare localizare trebuie cunoscut: epidemiologia, istoria naturală, semnele și simptomele caracteristice, metodele de diagnostic și bilanț preterapeutic, tratamentul și urmărirea postterapeutică. 3.1. Cancerele capului și gâtului: (2 ore
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
tractului respirator, gastrointestinal, simptome neurologice, cutanate și mucoase, anorexia și cașexia, deshidratare 2.3.5.2.3. Comunicarea cu pacientul și familia acestuia. 2.3.6. Reabilitarea. (1 oră) - rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator - rolul terapiei ocupaționale, terapiei fonatorii și de deglutiție. 3. Managementul și tratamentul diferitelor localizări tumorale: La fiecare localizare trebuie cunoscut: epidemiologia, istoria naturală, semnele și simptomele caracteristice, metodele de diagnostic și bilanț preterapeutic, tratamentul și urmărirea postterapeutică. 3.1. Cancerele capului și gâtului: (2 ore
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
tractului respirator, gastrointestinal, simptome neurologice, cutanate și mucoase, anorexia și cașexia, deshidratare 2.3.5.2.3. Comunicarea cu pacientul și familia acestuia. 2.3.6. Reabilitarea. (1 oră) - rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator - rolul terapiei ocupaționale, terapiei fonatorii și de deglutiție. 3. Managementul și tratamentul diferitelor localizări tumorale: La fiecare localizare trebuie cunoscut: epidemiologia, istoria naturală, semnele și simptomele caracteristice, metodele de diagnostic și bilanț preterapeutic, tratamentul și urmărirea postterapeutică. 3.1. Cancerele capului și gâtului: (2 ore
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
tractului respirator, gastrointestinal, simptome neurologice, cutanate și mucoase, anorexia și cașexia, deshidratare 2.3.5.2.3. Comunicarea cu pacientul și familia acestuia. 2.3.6. Reabilitarea. (1 oră) - rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator - rolul terapiei ocupaționale, terapiei fonatorii și de deglutiție. 3. Managementul și tratamentul diferitelor localizări tumorale: La fiecare localizare trebuie cunoscut: epidemiologia, istoria naturală, semnele și simptomele caracteristice, metodele de diagnostic și bilanț preterapeutic, tratamentul și urmărirea postterapeutică. 3.1. Cancerele capului și gâtului: (2 ore
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
tractului respirator, gastrointestinal, simptome neurologice, cutanate și mucoase, anorexia și cașexia, deshidratare 2.3.5.2.3. Comunicarea cu pacientul și familia acestuia. 2.3.6. Reabilitarea. (1 oră) - rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator - rolul terapiei ocupaționale, terapiei fonatorii și de deglutiție. 3. Managementul și tratamentul diferitelor localizări tumorale: La fiecare localizare trebuie cunoscut: epidemiologia, istoria naturală, semnele și simptomele caracteristice, metodele de diagnostic și bilanț preterapeutic, tratamentul și urmărirea postterapeutică. 3.1. Cancerele capului și gâtului: (2 ore
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
fi înțeleși, trebuie să aibă o funcție velo-faringiană adecvată. De asemeni, este necesară o rezolvare a pierderilor de auz, de cele mai multe ori prin protezare auditivă, ca și o rezolvare a defectelor musculare și a unor deficiențe neurologice, implicate în tulburările fonatorii. Terapia de vorbire formală este inițiată la pacienții peste 3-4 ani și începută după ce foniatrul și logopedul stabilesc care dintre aspectele vorbirii pot fi corectate. Cand nu se obțin progrese notabile ale vorbirii, după 6-12 luni de terapie vocală, este
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
3. Gânguritul apare și la copiii cu tulburări de auz, dar dispare foarte foarte repede, deoarece copiilor le lipsește motivația care să întrețină jocul cu sunetele. 4. Dezvoltarea normală a aparatului respirator. 4. Respirația biologică se dezvoltă normal, dar cea fonatoare nu. 5. Reflexul de apărare și orientare poate fi declanșat de stimuli sonori. 5. Reflexul de orientare pe bază de auz este diminuat sau chiar inexistent. 6. Dezvoltare motrică normală. 6. Dezvoltarea motrică o ușoară întârziere deoarece nu există stimulare
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
normală -Dezvoltarea normală a aparatului respirator Copilul deficient auditiv -Dezvoltarea fizică generală normală în condiții de hrană și îngrijire corespunzătoare. -Dezvoltarea motrica (mersul) prezintă o ușoară întârziere datorită stimulului emoțional - afectiv. - Dezvoltarea normală a respirației biologice și minimă a respirației fonatoare (până la demutizare) STAREA FUNCȚIONALĂ A ANALIZATORILOR COPILUL AUZITOR La intrarea în scoală în cazul copilului normal toți analizatorii funcționează ca aparate anatomofiziologice unitare de analiză și sinteză a diferitelor tipuri de stimuli care vin din mediul intern si extern. Astfel
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
devenind cucurigu, în română, quiquiriquí, în spaniolă, cocorico, în franceză, cock-a-doodle do, în engleză etc. Prin urmare, semnificantul este întotdeauna modelat de sistemul lingvistic căruia îi aparține și, în mod deosebit, de organizarea sistemului fonologic. Pornind de la faptul că organele fonatoare sînt simbolul întregului organism și că activitatea fonică simbolizează activitatea omului în lume, praxematica atribuie funcției iconice o prezență generalizată în limbă, chiar dacă ea nu reprezintă practica esențială a limbii. În această viziune, a n a l i z a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de a stabili rolul rhinolaliei în tulburarea procesului de organizare și dezvoltare a limbajului la copil, din care să decurgă logic o conduită terapeutică adecvată și eficientă. Văzută din perspectivă foniatrică, rhinolalia este considerată în aspectele sale, limitată la mecanismele fonatorii. Desigur, orice disciplină are latitudinea și datoria să secționeze realitatea în scopul studierii ei didactice. Pentru un psiholog al limbajului, această extragere a aparatului, de care se folosește limbajul, din contextul general al personalității, ar constitui o eroare științifică pe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
specificul disciplinei - chirurgie, foniatrie (39; p.38-39; 92; p.45-62; 202; p.1-15), fie numai pe date didactico-pedagogice - logopedie, defectologie (21; p.135-158; 88; p.123-128; 92; p.321326), neluându-se în considerație „variabilele” individuale care intervin în dinamica funcției fonatorii și articulării. Muriel și Morley fac clasificări ale tulburărilor de vorbire pe criteriul organic neglijând acțiunea diferită a particularităților individuale cu variabilele de adaptare a funcției la situația anatomică deficitară (118; p.145-162). Molles și Vallancien (1966), Lebourg Cl.(1958
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dentală, laterală și face parte din grupa consoanelor sonore și rezonante. Dezocluzia articulatorie se face fin prin desprinderea marginilor laterale ale limbii de pe arcada dentară superioară, încât suflul de aer la emitere să se scurgă liber asemenea unui râu. Vibrațiile fonatorii laringiene dau sonoritate sunetului și sunt însoțite de rezonanța cavității orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului l Buzele sunt deschise, relaxate și cu comisurile bucale puțin îndepărtate pentru a se da vizibilitate articulării. Limba se plasează inițial în totalitate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
1% școlari între 11-18 ani, din totalul celor examinați, ceea ce se apropie de procentajul stabilit de majoritatea cercetătorilor pe țară. Spre deosebire de alte tulburări ale vorbirii, bâlbâiala are puternice implicații nervoase, reactive. Ea reprezintă o manifestare convulsivă localizată la nivelul musculaturii fonatorii și se manifestă sub două forme: clonică (primară) și tonică (secundară). Bâlbâiala clonică este caracteristică prin întreruperea fluenței vorbirii de repetări de sunete sau silabe, în timp ce bâlbâiala tonică se manifestă printr-un blocaj tonic, efort deosebit spre a spune primul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]