23 matches
-
completează pagina mea personală pe facebook. Mi-aș dori în schimb, să aud muzica atunci când se cântă undeva în Australia sau prin America. Ori, chiar în vecinătate pe undeva la oficierea unei căsătorii, sau în căști la vreun spital ca fondal psihoterapeutic. https://www.facebook.com/DogaEugen?fref=nf Mie mi-este frică ca nu cumva să mă părăsească Muzica... Sufăr în momentele cănd nu am posibilitatea să scriu sau compun muzică, fiind în deplasări. Pe mine mereu mă însoțește setea
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1409177999.html [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
conotații a situației cutare ori a sensului abia cifrat. https://www.youtube.com/watch?v=tNVWgV-lCl0 Impresionant! Poate fi explicabil pentru un om de factura dvs., atât de preocupat de muzică. Dacă ne-ați înfățișa tabloul comparativ aproximativ complet al fondalului afectiv, cam cum s-ar înfățișa asemănările și diferențele dintre afectivitatea ce o aveți legată de momentele în care scrieți cu acelea în care compuneți? Maestro Eugen Doga: Afectivul crește progresiv odată cu măsura de realizare a proiectului, a dezvăluirii ideilor
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1413132144.html [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
din 7 tunuri, care semnifică statutul de municipiu pe care-l avea orașul Bălți . În epoca sovietică stema orașului Bălți a fost dată uitării în mod conștient. În anii 70 ai secolului XX a fost elaborată o nouă stemă: pe fondalul întreprinderilor industriale era reprezentat eroul din povestea Strâmbă Lemne. Stema reprezenta forța și progresul comunismului în dezvoltarea orașului. Odată cu renașterea națională din anii ’90, urba a reluat uzul stemei din perioada interbelică, dar din 1996, autoritățile au decis folosirea stemei
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
Fost-au vis sau nu, asta-i întrebarea. Nu cumva îndărătul culiselor vieței e un regisor a cărui esistență n-o putem esplica? Nu cumva suntem asemenea acelor figuranți cari, voind a reprezenta o armată mare, trec pe scenă, încunjură fondalul și reapar iarăși? [...] Nu sunt aceiași actori, deși piesele sunt altele? E drept că după fondal nu suntem în stare a vedea. Și nu s-ar putea ca cineva, trăind, să aibă momente de-o luciditate retrospectivă cari să ni
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a cărui esistență n-o putem esplica? Nu cumva suntem asemenea acelor figuranți cari, voind a reprezenta o armată mare, trec pe scenă, încunjură fondalul și reapar iarăși? [...] Nu sunt aceiași actori, deși piesele sunt altele? E drept că după fondal nu suntem în stare a vedea. Și nu s-ar putea ca cineva, trăind, să aibă momente de-o luciditate retrospectivă cari să ni se pară ca reminiscențele 50 unui om ce demult nu mai este? (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Fost-au vis sau nu, asta-i întrebarea. Nu cumva îndărătul culiselor vieței e un regisor a cărui esistență n-o putem esplica? Nu cumva suntem asemenea acelor figuranți cari, voind a reprezenta o armată mare, trec pe scenă, încunjură fondalul și reapar iarăși? Nu este oare omenirea istoriei asemenea unei astfel de armate ce dispare într-o companie veche spre a reapărea în una nouă, armată mare pentru individul constituit în spectator, dar același număr mărginit pentru regisor. Nu sunt
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
astfel de armate ce dispare într-o companie veche spre a reapărea în una nouă, armată mare pentru individul constituit în spectator, dar același număr mărginit pentru regisor. Nu sunt aceiași actori, deși piesele sunt altele? E drept că după fondal nu suntem în stare a vedea. - Și nu s-ar putea ca cineva, trăind, să aibă momente de-o luciditate retrospectivă cari să ni se pară ca reminiscențele unui om ce demult nu mai este? Nu ezităm de-a cita
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și ochii lui albaștri străluceau pare că de putere și energie. Brațu-i se întindea spre caos... aripele lungi și albe păreau a se ajunge într-o elipsă deasupra umerilor lui și deasupra frunții se-ncovoia un cerc de stele albastre. Fondalul era caos, în sus străbătut pe ici pe colea de câte - o stea murind, jos întunecos și rece. Dar în dreptul spadei îngerului era lăsată o dungă cenușie de loc gol pentru figura demonului urmărit. Ea auzi pași în tindă. Un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
alb ca marmura și ochii lui albaștri străluceau parecă de putere și energie. Brațu-i se întindea spre chaos... aripele lungi și albe păreau a se ajunge într-o elipsă deasupra umerilor și deasupra frunții se-ncovoia un cerc de stele. Fondalul era chaos, în sus străbătut pe ici pe colea de câte - o stea murind, în jos întuneric. Dar în dreptul spadei îngerului era lăsată o dungă cenușie de loc gol pentru figura demonului urmărit. Ea auzi pași în tindă. Un paravan
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
boltite și ochii lui albaștri străluceau pare-că de putere și energie. Brațu-i se întindea spre chaos... aripele lungi și albe păreau a se ajunge într-o elipsă deasupra umerilor lui și deasupra frunții se-ncovoia un cerc de stele albastre. Fondalul era chaos, în sus străbătut pe ici pe colea de câte - o stea murind, [în] jos întunecos și rece. [întuneric]. Dar în dreptul spadei îngerului era lăsată o dungă cenușie de loc gol pentru figura demonului urmărit. Ea auzi pași în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bine zis, pădurice. Pe-o ușă la capăt puteai privi pe scenă, cu toată crasa ei dezordine naintea reprezintărei, cu boschetele a căror verde e amestecat cu pete roșii, roze adică, cu bănci ce stau încă trântite pe scenă, cu fondaluri ce spânzură pe la jumătatea scenei, cu fundul în care vezi încă stând mobilele grămădite una peste alta, candelabre peste scaune, mese culcate cu picioarele-n sus pe canapele, oglinzi întoarse cu sticla spre perete, scoarțe învălătucite, rechizite aruncate una peste
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ce le face într-ascuns și pe sub bancă. Dar luîndu-mi inima-n dinți, pentru că, în fine, trebuia... - D-ta! zic. - Eu? Glumești, zise ea... și albul dat pe față nu putu opri ca fața ei să se înflăcăreze ca focul. Fondalul se lăsă cu desăvârșire la pământ, și noi rămaserăm după el. - De când te-am văzut, urmai, apucîndu-i mâna, ochii mei au orbit de lumina ta și inima mea s-a-nchis pentru toată lumea din cauza amorului pentru tine. Poesis, am uitat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dinaintea mea acolo unde - o chema replica ei, astfel încît auzii vocea ei, de-un timbru umed și copilăresc, pătrunzând scena, și publicul ce aplauda entuziasmat la aparința acestui înger pământesc. Eu rămăsesem în genunchi și cu mînile unite după fondal si sorbeam cu tot sufletul meu notele de argint a vocei sale ce veneau până la mine. Eram zdrobit de fericirea mea. Pe când stăteam estaziat, cu capul plecat în pământ, răpit ca de-o suvenire și setos să mai ascult vocea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fetele se-mprăștiară, afară de Angela, care-l duse iar la sofa, i se puse în brațe, i-nconjură gâtul cu brațul ei gol, fin, marmoreu, își apropie buzele de gura lui și-cepu să-i vorbească, gură-n gură, într-astfel....... ....................................................................................... ["Fondalul acestei scenerii sălbatece"] 2255 Fondalul acestei scenerii sălbatece încărcate de codri și ponoară o forma ruinele unui castel înăsprit în arătare-i de lumina palidă a cornului lunei. Chipuri înfășurate în măntale lungi și negre se furișau pe lângă ziduri și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care-l duse iar la sofa, i se puse în brațe, i-nconjură gâtul cu brațul ei gol, fin, marmoreu, își apropie buzele de gura lui și-cepu să-i vorbească, gură-n gură, într-astfel....... ....................................................................................... ["Fondalul acestei scenerii sălbatece"] 2255 Fondalul acestei scenerii sălbatece încărcate de codri și ponoară o forma ruinele unui castel înăsprit în arătare-i de lumina palidă a cornului lunei. Chipuri înfășurate în măntale lungi și negre se furișau pe lângă ziduri și se adunau în grupe. Fețele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dramă? Îți dau un rol în ea... - Primesc. Un părete din fund își ridică zapada sa înflorită cu roze de jăratic și se văzu o scenă a cărei culise reprezentau arbori și tufișe de-o tânără și mustoasă verdeață, iar fondalul reprezenta un deal îmbrăcat în pădure de mesteacăn, un râu curgea alene pin salcii plângătoare și în vârful dealului se-nalța un castel vechi acoperit cu *** fier a cărui muri colțuroși erau înseninați de lună... Pe scena ce reprezenta grădina acelui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
puterea aceea parșivă", alienantă și corupătoare a vieții ca moft, "viață prin ziar" funciar falsificată sub incidența iradiațiilor tembelizante ale discursului public (...)", este mesajul de fond al eseului foșnind de alerte, șfichiuitoare aluzii și somptuoase ironii pe un foarte serios fondal de citate și Note, însuflețite de aceeași plăcere a textului. Suprasensul eseului este nesuferința autorului față de trecutul, prezentul și viitorul politicianism, ca și intenția de a supralicita polemica antiliberală a ziaristului Caragiale, revoltat mai ales de "farsa națională a liberalismului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Fost-au vis sau nu, ăsta-i întrebarea. Nu cumva îndărătul culiselor vieței e un regisor a cărui esistență n-o putem esplica ? Nu cumva suntem asemenea acelor figuranți câri, voind a reprezenta o armată mare, trec pe scenă, încunjura fondalul și reapar iarăși ?”. Alte exemple provin din texte politice: „ziua în care poporul ar vedea limpede ce se petrece după culise” (1880, Opere, vol. 10); „Se naște acum întrebarea dacă aceste jocuri de culise sunt constituționale” (1881, Opere, vol. 12
În spatele culiselor... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5384_a_6709]
-
sau legume, naturale sau mulaje), compusă pe contraste valorice, - tehnică la alegerea candidatului: creion sau cărbune *Dacă în fundal se folosește o draperie, aceasta nu va avea falduri* Se interzice compunerea naturii statice în exclusivitate din obiecte albe (gips), pe fondal alb. Criterii de apreciere: Compunerea spațiului plastic (încadrarea în pagina) Raportul dintre obiecte (proporții) Formă, caracterul obiectelor Redarea spațiului și a volumului Raport valoric B. PROBA DE CREATIVITATE O compoziție pe o temă dată, executată în culoare sau volum (la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
pictorilor redau în lucrările lor o componentă a TIMPULUI. Acestea sunt peisajele, vietățile, imobilele (case, cetăți, poduri etc.), portretele unor persoane sau chiar personalități însoțite de alte componente, tot ale TIMPULUI, dar de o amplitudine mai mică și care prezintă fondalul. Toate sunt creațiile timpului și există în spațiu. La general, în termeni adecvați acestui studiu, reprezintă pulsații de o anumită amplitudine. Dacă pulsația are o amplitudine suficient de mare, atrage atenția specialistului (pictorului, fotografului etc.) și este dispus s-o
Revela?ia Eminescu ?ienigma "DA VINCI - CIURLIONIS" by Zaharia Don?u () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83666_a_84991]
-
apare rezultanta, care de asemenea are amplitudine și în dependență de mărime acționează asupra spectatorului, - se vede maturitatea și talentul pictorului, care include mai mulți factori, cum ar fi: alegerea unghiului de vedere, culorilor, luminii, tehnicii de redare a tabloului, fondalului și a altor detalii care accentuează ceea ce se cuvine să fie în centrul atenției. Concluzie: în majoritatea lucrărilor contemporanilor este redată rezultanta interacțiunii a două forțe, - cea a timpului și cea a gândului. Cum apare rezultanta de la acest tandem ne
Revela?ia Eminescu ?ienigma "DA VINCI - CIURLIONIS" by Zaharia Don?u () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83666_a_84991]
-
aceea ce influințează asupra noastră este intuițiunea unui ce care în aparința sa nu se prezintă ca estrem. Fiecare estrem trebuie așadar în arte cel puțin să avizeze încă afară de sine, astfel încît pentru simțământ ca estremissim rămâne suspins. Acest fondal mistic îl pretindem așadar și la întrebuințarea nălțimei și profundității tonului. Cicero zice în această privință: Fiecare voce are un ton de mijloc oarecare care-i e propriu. Că vocea încet-încet se ridică de la acest ton mijlociu nu numai că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca prin urmare versul să se apropie mai mult de conversațiune. Dacă însă coprinsul p-ici, pe colea se ridică asupra tonului vesel și ușor al vieței familiare prin măreția descrierei sale or, ca-n Hermann și Dorothea, printr-un fondal istoric, atuncea, în asemenea momente de ridicare, declamațiunea are de-a reproduce această antiteză prin o mai mare greutate în ritm și printr-un ton mai purtat. Se vede din cele zise cât de fructifere pot a se face aceste
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]