11 matches
-
Milano găzduiește încă dinaintea Crăciunului nenumărate târguri printre care, în Piazza Castello, Darsena, Îl Bosco delle Fiabe, La Cassa di Babbo Natale, în Piazza Duomo, dar și la Corneliano Bertario, cât și la Sân Giovanni. De Crăciun, la Fonderia Napoleonica Eugenia, bijuterie a arhitecturii industriale din inimă vechiului cartier Isola, a fost inaugurată a cincea ediție a Green Christmas, Târgul care propune piese de îmbrăcăminte eco-fashion, obiecte de design bioecologic și produse biocosmetice. Idei și sfaturi pentru o filosofie
Călătoriți cu stil de Anul Nou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105885_a_107177]
-
el o carieră militară și s-a evidențiat de timpuriu, fiind trimis în 1871 la Berlin, ca atașat pe lângă regimentul de artilerie al gărzii imperiale. Aflat în capitala germană, urmează cursurile Școlii de tragere din Berlin și un stagiu la fonderia din Spandau. Terminate studiile militare în Germania, în 1874 este înaintat la gradul de locotenent. Din această calitate avea să participe la Războiul de Independență din 1877. Detașat la Calafat, a făcut parte mai întâi din bateria Independența I, apoi
Ștefan Stoika () [Corola-website/Science/335463_a_336792]
-
toate fortificațiile PFL I. Spre deosebire de celelalte forturi ale căror arme principale erau plasate în turele, tunurile de la Eben-Emael erau montate în turele și cazemate. Tunurile de 60 mm, 75 mm și 120 mm erau de producție belgiană, fiind fabricate de Fonderie Royale des Canons de Belgique (F.R.C.) din Liege. Tunurile erau plasate astfel: Galeriile subterane se întindeau pe mai mult de 4 km sub deal, făcând legătura între blocurile combatante, uzina de energie electrică, magaziile de muniție, spitalul și spațiile pentru
Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333743_a_335072]
-
în planul structurii ei productive, în partea a doua accentul se mută asupra angajaților, o categorie socială ce cunoaște o evoluție parcă mai interesantă decât fabrica însăși. Mai mult decât istoria atelierului și a tehnologiilor de reparat locomotive sau a fonderiei de tuci, lucrarea este povestea „oamenilor muncii”, destine individuale decisiv marcate de factorul politic. Dezvoltarea unităților industriale și introducerea de noi tehnologii în perioada interbelică (când fabrica ajunsese la vreo 2 000 de angajați) aduce cu sine și întărirea mișcării
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
imediata vecinătate, suficient de aproape de atelierele de reparat vagoane și de ajustaj, se afla Forja sau Atelierul de Fierărie. Ceva mai departe și oarecum izolată de restul fabricii - din cauza riscurilor de incendiu crescute - a fost construită o turnătorie de fontă („fonderia de tuci”), a cărei finalizare s-a realizat târziu și cu costuri considerabile. Atelierele de căldărărie (cazangerie) se numărau printre cele impunătoare construcții deorece erau destinate reparării cazanelor de locomotivă, prevăzute cu mașini hidraulice fixe și mobile pentru nituit. Puteau
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
vieței religioase se țeseau în tot organismul social: în familie, în școală, în relațiile economice chiar. Mănăstirile cele mari erau ateliere de industrie: se tornau litere, se țeseau materii de lână, se lucra lemnărie de toată mâna, ba erau și fonderii de turnat metale. Pe când egumenul și cei cărturari ai soborului traduceau literatura teologică în limba română, în același timp călugării necărturari se îndeletniceau cu cele mai deosebite industrii, începînd cu cele agricole, sfârșind cu manufactura de lux: adevărate comunități și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
școală militară de cavalerie, de dreptul administrativ; canalul mahmudie; arsenale, cazarme, șosele; școală de medicină; spitaluri; un colegiu la Paris pentru junii egipteni, fabrică de hârtie, de filaturi și manufacturi de tot felul de mătase; atelire pentru facerea roadelor chimice; fonderii; vapore; o flotă pe apă; o armie mare și disciplinată etc. Sub următorii lui, toate acestea au degenerat” (Opere, vol. VI, ed. cit., pp.235-236). 68. Mărturie deseori confirmată de alte surse. Mefiența turcilor față de vaccinarea după modelul Jenner a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
physique et ethnographique, Imprimerie de l' Independence Roumaine, București, 1903. Dănescu, Grigore, Dicționarul geografic, statistic și istoric al județului Tulcea, Atelierele Grafice I. V. Socecu, București, 1896. Dănescu, Grigore, Dicționarul geografic, statistic, economic și istoric al județului Constanța, Tipografia și Fonderia de litere Thoma Basilescu, București, 1897. Dumitrașcu, Gheorghe, Localități, biserici și mănăstiri în Dobrogea până la 1878, Editura Fundației "Andrei Șaguna", Constanța, 1996. Dumitriu-Serea, G., Dumitriu-Serea, Elsa, Dobrogea românească, Tipografia Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1940. Ekrem, Ali, Mehmet, Din istoria turcilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
N., Miletitch, L., Škorpil, C., Romansky, S., Arnaoudov, M., Tchilinguirov, S., Michaicov, D., Mollov, V., La Dobroudja. Géographie, histoire, ethnographie, importance économique et politique, Imprimerie de la Cour, Sofia, 1918. Ionescu-Dobrogeanu, Mihai, Cercetări asupra orașului Constanța: geografie și istorie, Tipografia și Fonderia de Litere Thoma Basilescu, București, 1897. Ionescu-Dobrogeanu, Mihai, Tomi-Constanța, Tipografia "Lucrătorii Asociați", Constanța, 1931. Ionescu-Dobrogeanu, Mihai, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea: geografie matematică, fisică, politică, economică și militară, Atelierele Grafice I. V. Socecu, București, 1904. Ionescu, Luca, Județul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1918; Atanasescu, Lt.-Col., Dobrogea. Schiță geografică istorică, Tipografia F. Göbl, București, 1913; Mihail Măldărescu, Din istoricul orașului Constanța, ediția I-a, Tipografia Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1935. 7 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, Cercetări asupra orașului Constanța: geografie și istorie, Tipografia și Fonderia de Litere Thoma Basilescu, București, 1897; Idem, Tomi-Constanța, Tipografia "Lucrătorii Asociați", Constanța, 1935; Idem, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea: geografie matematică, fisică, politică, economică și militară, Atelierele Grafice I. V. Socecu, București, 1904. 8 Constantin Sarry, Regele Carol
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
3-4; Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947), vol. I (1878-1916), Constanța, 1999, doc. nr. 19, pp. 102-106. 536 România liberă din 29 mai 1880. 537 Mihai Ionescu Dobrogeanu, Cercetări asupra orașului Constanța: geografie și istorie, Tipografia și Fonderia de Litere Thoma Basilescu, București, 1897, p. 27. 538 Ibidem. 539 Ibidem. 540 Constantin N. Sarry, Regele Carol I, Dobrogea și dobrogenii, Institutul de Arte Grafice "Speranța", București, 1915, p. 16. 541 Ibidem, p. 17. 542 ***, Istoria Românilor, vol. VII
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]