235 matches
-
privește pe copiii/elevii cu deficiențe grave, profunde sau asociate. Rolul determinant al acestei discipline este că vine în sprijinul formării copilului care întâmpină dificultăți în realizarea actului vorbirii, perfecționării și dezvoltării comunicării, dezvoltării proceselor de cunoaștere și a auzului fonematic. În însușirea, învățarea limbajului și recurgerea la oralitate a copilului cu deficiențe grave, profunde sau asociate, pot apărea, o sferă largă de dificultăți de învățare, consecințe ale deficiențelor, cum ar fi: precaritatea limbajului, comunicare săracă, crispare, dificultăți gramaticale în general
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205169_a_206498]
-
mobilitatea degetelor, se contribuie la dezvoltarea limbajului și a gândirii. În cadrul acestui tip de activități, mișcarea degetelor este însoțită de versuri sau cântece care sugerează mișcarea respectivă. Cu ajutorul jocului de degete se fac diferite exerciții și jocuri pentru dezvoltarea auzului fonematic, pentru dezvoltarea abilităților de comunicare, dar pot însă reflecta și alte conținuturi. Jocurile de degete pot fi executate de către cadrul didactic cu întreaga grupă de copii, cu grupuri mici, individual sau de copii între ei. OBIECTIVE CADRU 1. Formarea abilităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206959_a_208288]
-
mobilitatea degetelor, se contribuie la dezvoltarea limbajului și a gândirii. În cadrul acestui tip de activități, mișcarea degetelor este însoțită de versuri sau cântece care sugerează mișcarea respectivă. Cu ajutorul jocului de degete se fac diferite exerciții și jocuri pentru dezvoltarea auzului fonematic, pentru dezvoltarea abilităților de comunicare, dar pot însă reflecta și alte conținuturi. Jocurile de degete pot fi executate de către cadrul didactic cu întreaga grupă de copii, cu grupuri mici, individual sau de copii între ei. OBIECTIVE CADRU 1. Formarea abilităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205168_a_206497]
-
limbajului copilului mic, în diferite situații de comunicare ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ Competențe specifice Unități de conținut Unități de conținut a. aspectele metodice în educarea limbajului și a comunicării la copilul mic: - rolul metodicii educării limbajului; - funcțiile educării limbajului; - obiectivele educării limbajului (dezvoltarea auzului fonematic, dezvoltarea vocabularului, formarea deprinderii de a-și exprima gândurile într-o comunicare coerentă și corectă, verbală și nonverbală); - dezvoltarea limbajului și a gândirii-premise ale vorbirii; - rolul limbajului în dezvoltarea generală a copilului mic; - particularitățile procesului de cunoaștere și ale dezvoltării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
de caz, în scopul formării competențelor elevului. Acestea îi vor fi necesare viitorului educator-puericutor în comunicarea cu copilul mic sau în observarea și remedierea dificultăților de comunicare cu care copilul se poate confrunta (de exemplu, nivelul de dezvoltare a auzului fonematic, prezența vreunei deficiențe de auz, de văz, mintală etc., diferite modificări sau malformații ale aparatului fono-articulator). Elevii vor învăța să organizeze activități diverse cu copiii mici, cum ar fi crearea situațiilor de jocuri de comunicare, jocuri și exerciții de pronunție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
Prin analiza valorii funcționale a diferitelor aspecte fonetice se ajunge la concluzia că limba română standard folosește următoarele unități segmentale: și următoarele unități suprasegmentale: fiecare dintre acestea putîndu-se realiza fonetic în mai multe moduri echivalente fonologic. Lipsesc așadar din inventarul fonematic al limbii române numeroase vocale și consoane, clicuri, croneme, tonuri etc. Astfel de aspecte fonetice pot apărea totuși de exemplu în interjecții, pronunții idiolectice, regionale sau arhaice, ori în împrumuturi neadaptate. Unitățile segmentale sînt sunetele simple (vocale și consoane) din
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
Manolescu și C.Otobîcu, Buc., 1979]. în: LL, nr. 1, 1979, p. 118-121. [185] UNGUREANU, DOINA, Ponderea exercițiilor pentru sinonimie, antonimie și omonimie în programa de limba română pentru străini, PredLRSS, 3, 79-88. [186] VASILIU-NEDELEANU, ADRIANA, Câteva remarci asupra creșterii fonematice și fonetice cu frecvența mare la vorbitorii de idiomuri arabe în momentul dobândirii limbii române, PredLRSS, [1], 55-59. [187] VĂCARU, CORNELIA, Clasificarea morfologică a verbelor. Aspecte ale predării ei la studenții străini, PredLRSS, 2, 145-152. [188] VĂRZARU GH., Resursele stilistice
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în: LRȘ, p. 128-131. [reluare din LLR, 5, nr. 4, 1976, p. 24-27]. [108] MÎNDRESCU, ENACHE, Permanent în atenție - exprimarea corectă a elevilor, în “Tribuna școlii”, an 13(34), nr. 285 (1371), 1986, p. 11. [109] MOCUȚA, AURICA, Exersarea auzului fonematic, Tribșc, 13, tir. 286, 1986, 9.. [110] MUNTEANU, ȘTEFAN, Stilurile funcționale ale limbii literare, în: LRȘ, p. 41-43. [reluarea art. Stilistica funcțională, LLR, 5, nr. 1, 1979, p. 13-16]. [111] MUREȘANU, ILEANA, Un dicționar practic pentru străini - abordare statistică, LLD
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
corespondent al Academiei R.S.România, Președintele SȘF; prof. dr. doc. I.C.Chițimia, vicepreședinte al SȘF; prof. dr. I. Hangiu, secretarul SȘF, redactor șef; prof. univ.dr. G. Mihăilă, vicepreședinte al SȘF. București, [f.e.], 1987, 192 p. [37] CADĂ, ELENA, Perfecționarea auzului fonematic și îmbogățirea vocabularului, RBed;. 36, nr. 2, 1987, 27 [v.t.c. nr. 1593]. [38] CARLTON, CHARLES M., Teaching Romanian: Theory and Practice, RRL, 32, nr. l, 1987, 53-62. [39] CATAROȘ, ANGELA; DUȚIANU, DANA; STAICU, TATIANA, Text, intertext. Tehnici de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și fiecare semn este precedat de un semn format din punctele 3, 4, 5, 6. 2) Educația auditivă urmărește formarea capacității de a diferenția sunetul de zgomot și de a deosebi anumite sunete, precum și diferențierea sunetelor muzicale și educarea auzului fonematic, valorificarea auzului pentru facilitarea orientării și locomoției, utilizarea auzului pentru compensarea deficiențelor de vedere (recunoașterea și localizarea unui obiect după sunetul emis, a unei persoane după voce etc.). Tipuri de exerciții în acest scop ar fi următoarele: - identificarea zgomotelor întâlnite
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
receptoare) și motorie (efectoare): - tulburarea proceselor de excitație și inhibiție la nivelul cortexului; - insuficiențe funcționale ale sistemului nervos central; - insuficiențe motorii la nivelul aparatului fonoarticulator (spasticitate sau tonus scăzut al musculaturii, afecțiuni pe traiectul nervului motor etc.); - deficiențe ale auzului fonematic (hipoacuzii, discriminare senzorială redusă etc.); c) cauze neuropsihologice - determină în special tulburări de ritm și fluență a vorbirii: - deficiențe mintale; - tulburări ale memoriei, atenției, reprezentărilor vizuale și acustice; - tulburări în sfera personalității (neîncredere în sine, timiditate, supraaprecierea imaginii de sine
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unei oglinzi, alternativ, cu nasul și cu gura, umflarea unui balon, formarea de valuri într‑un vas cu apă, suflarea în diferite instrumente muzicale etc.); în cadrul acestor activități se va acorda o mare atenție expirației lungi, relaxate; d) educarea auzului fonematic (rol fundamental în dezvoltarea autocontrolului auditiv) - prin stimularea percepției fonematice (legătura dintre sunet și imaginea modului de articulare corectă a sunetului respectiv), utilizând modelul motric‑kinestezic oferit de logoped și valorificând activități diverse cu caracter ludic; e) educarea personalității - urmărește
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
balon, formarea de valuri într‑un vas cu apă, suflarea în diferite instrumente muzicale etc.); în cadrul acestor activități se va acorda o mare atenție expirației lungi, relaxate; d) educarea auzului fonematic (rol fundamental în dezvoltarea autocontrolului auditiv) - prin stimularea percepției fonematice (legătura dintre sunet și imaginea modului de articulare corectă a sunetului respectiv), utilizând modelul motric‑kinestezic oferit de logoped și valorificând activități diverse cu caracter ludic; e) educarea personalității - urmărește valorificarea unor strategii și procedee psihoterapeutice în scopul înlăturării la
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pronunției sunetelor: - în etapa emiterii sunetelor se recurge în mod curent la metoda demonstrației articulatorii în fața oglinzii logopedice, la exerciții (articulatorii și fonatorii), la comparație, precum și la metoda derivării sunetului nou din sunete corect emise anterior prin analiza și sinteza fonematică (metoda fonetică analitico‑sintetică); - în etapa consolidării sunetelor se recurge la metoda exercițiului și a comparației, prin efectuarea repetată a unor serii de exerciții, cât mai variate, destinate dezvoltării deprinderilor de pronunție corectă; - în etapa diferențierii sunetelor se urmărește dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fonetică analitico‑sintetică); - în etapa consolidării sunetelor se recurge la metoda exercițiului și a comparației, prin efectuarea repetată a unor serii de exerciții, cât mai variate, destinate dezvoltării deprinderilor de pronunție corectă; - în etapa diferențierii sunetelor se urmărește dezvoltarea auzului fonematic și a capacității de diferențiere fonematică mai ales în cazul sunetelor foarte apropiate din punctul de vedere al locului și modului de articulare; cele mai utilizate metode sunt, și în acest caz, exercițiul și comparația; - în etapa automatizării se face
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sunetelor se recurge la metoda exercițiului și a comparației, prin efectuarea repetată a unor serii de exerciții, cât mai variate, destinate dezvoltării deprinderilor de pronunție corectă; - în etapa diferențierii sunetelor se urmărește dezvoltarea auzului fonematic și a capacității de diferențiere fonematică mai ales în cazul sunetelor foarte apropiate din punctul de vedere al locului și modului de articulare; cele mai utilizate metode sunt, și în acest caz, exercițiul și comparația; - în etapa automatizării se face apel la metode ca: exercițiul, compunerea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
coarticulație între silabe (directe, indirecte, intermediare, logatomi, grupe consonantice), cuvinte (mono‑, bi‑ și polisilabice), propoziții simple și dezvoltate, fraze, analiza și sinteza fonetică orală și scrisă (silabe, cuvinte, propoziții, fraze); - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică. 3. Diferențierea sunetului: - exercițiul - analiza fonematică, diferențierea motric‑kinestezică, diferențierea sunetului nou și a unor sunete din grupe mai îndepărtate, diferențierea sunetului din sunete asemănătoare, analiza și diferențierea grafică; - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică. 4. Automatizarea sunetului: - exercițiul - oral (de analiză și sinteză fonematică), scris (de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
exercițiul - analiza fonematică, diferențierea motric‑kinestezică, diferențierea sunetului nou și a unor sunete din grupe mai îndepărtate, diferențierea sunetului din sunete asemănătoare, analiza și diferențierea grafică; - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică. 4. Automatizarea sunetului: - exercițiul - oral (de analiză și sinteză fonematică), scris (de analiză și sinteză fonematică); - compunerea - după imagini date, cu început dat, analiza fonematică a textului compunerii etc.; - povestirea - după imagini date, după imagini video, după înregistrare audio etc.; - conversația - individuală sau în grup. În concluzie, putem spune că
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
diferențierea sunetului nou și a unor sunete din grupe mai îndepărtate, diferențierea sunetului din sunete asemănătoare, analiza și diferențierea grafică; - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică. 4. Automatizarea sunetului: - exercițiul - oral (de analiză și sinteză fonematică), scris (de analiză și sinteză fonematică); - compunerea - după imagini date, cu început dat, analiza fonematică a textului compunerii etc.; - povestirea - după imagini date, după imagini video, după înregistrare audio etc.; - conversația - individuală sau în grup. În concluzie, putem spune că majoritatea metodelor și procedeelor prezentate sumar
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mai îndepărtate, diferențierea sunetului din sunete asemănătoare, analiza și diferențierea grafică; - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică. 4. Automatizarea sunetului: - exercițiul - oral (de analiză și sinteză fonematică), scris (de analiză și sinteză fonematică); - compunerea - după imagini date, cu început dat, analiza fonematică a textului compunerii etc.; - povestirea - după imagini date, după imagini video, după înregistrare audio etc.; - conversația - individuală sau în grup. În concluzie, putem spune că majoritatea metodelor și procedeelor prezentate sumar până acum se întâlnesc în toate cele patru etape
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
puternice sau create spontan. Memoria se dezvoltă prin reflectarea experienței anterioare, prin fixarea, păstrarea, recunoașterea și reproducerea materialului sonor, a textului, a ideilor, a stărilor afective sau a mișcărilor asimilate. Prin reglarea echilibrului dintre inspirație și expirație, prin dezvoltarea auzului fonematic și prin coordonarea dintre respirație, pronunție, mișcare, activitățile de muzicoterapie au un rol foarte important și în dezvoltarea limbajului, a pronunției corecte a sunetelor și cuvintelor. Dincolo de faptul că muzica provoacă participarea copiilor la activități, ea corespunde nevoii spontane de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a citi și scrie într‑o manieră organizată, programele speciale și sintetizatoarele de voce pot constitui un sprijin real pentru elevii cu cerințe speciale în învățare. Folosind aceste mijloace, elevii își pot corecta vorbirea și scrierea, ortografia, pronunția și auzul fonematic. Spre exemplu, elevii cu deficiențe auditive au o inabilitate intermitentă de a opera cu informații obținute pe cale auditivă; un computer cu un program adecvat îi poate ajuta/asista în primirea, discriminarea și reținerea unei secvențe de informații și în aplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a) Evaluatorul, având fixat în dreptul feței un ecran (cartonaș), pronunță sunete, silabe, cuvinte, propoziții, pe care copilul, așezat la distanța de 1 m, trebuie să le reproducă. Cuvintele sunt pronunțate fără accent, lent, monoton. Proba poate evidenția deficiențe ale auzului fonematic. b) Proba „vocii șoptite” (ecranate): - neînțelegerea vorbirii în șoaptă până la 4‑6 m - hipoacuzie ușoară; - neînțelegerea vorbirii în șoaptă până la 1‑4 m - hipoacuzie medie; - neînțelegerea vorbirii în șoaptă până la 1 m - hipoacuzie gravă. Examenul trebuie să fie bilateral, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sunt identificate câteva moduri de receptare a vorbirii de pe buze: receptarea ideo-vizuală se realizează Înainte de demutizare, când componenta vizuală activează Înțelegerea mesajului la un nivel scăzut, receptarea vizual fonetică se realizează În timpul demutizării, moment când copilul devine conștient de alcătuirea fonematică a cuvântului, receptarea ideo-vizual-fonetică este specifică surdului vorbitor, cănd sensul cuvântului este dat direct de gândire. Interacțiunea dintre copilul cu deficiențe de auz și copiii vorbitori, pe planuri multiple, este foarte importantă pentru prevenirea nedezvoltării și izolării acestuia.Chiar dacă poartă
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de sunet am realizat-o prin perceperea auditivă, iar litera prin perceperea vizuală, cunoscând faptul că la clasa I, corectitudinea cititului și scrisului depinde în mare măsură de nivelul la care se realizează pronunția, iar aceasta depinde de calitatea auzului fonematic. Tocmai în scopul dezvoltării auzului fonematic, putem introduce numeroase jocuri didactice cu conținut adecvat legat de obiectivele prioritare stabilite. Alte exemple de jocuri didactice își exerciții) utilizate și care au vizat aceste cerințe au fost :”Jocul sunetelor”, „Fii atent”, „Să
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]