2,526 matches
-
al zecelea volum de autor, inclusă fiind în unsprezece antologii de răsunet național și internațional, poeta bucureșteană completează galeria confraților valoroși, lirica sa dovedindu-se inspirată și de mare actualitate. În această taxonomie specială, IUBIRII i se întocmește o TRANSCRIERE FONETICĂ, nu atât în scopul redefinirii sale, cât pentru a reaminti cum să fie rostită, simțită și, de ce nu, transformată în izvoare cu apă vie. Gheorghe A. STROIA ***2. CONSTANT. CĂLUGĂRU (Dublin, Irlanda) - ESENȚE(versuri - volum de debut, A5 manșetat, 48
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1405874996.html [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
prin mai intensa afirmare a celor rămase actuale. Putem aduce oricâte englezisme. Dacă le supunem (și le supunem) gramaticii noastre, ele sunt românești, pentru că primesc trăsături românești. Le romanizăm atât la nivel morfologic, cât și sintactic (relațiile, funcțiile, topica) sau fonetic. Poate că termenul „frangleză” a fost compus în glumă. Dar frangleză poate exista fiindcă morfologia nominală a limbii franceze cunoaște o variațiune minimală, substantivele necăpătând alt look, cu excepția pluralului, dar și pluralul, majoritar în „-s”, din franceză este același cu
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Romgleza_niciodata.html [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
limbii franceze cunoaște o variațiune minimală, substantivele necăpătând alt look, cu excepția pluralului, dar și pluralul, majoritar în „-s”, din franceză este același cu pluralul exclusiv în „-s”, din engleză, nerezultând, în cazul împrumuturilor, vreo acomodare a termenului străin, alta decât fonetică. Să nu mai vorbim de sfera lexicală - adică de conținutul semantic - cât de mult are de câștigat. Sinonimia perfectă - știe oricine - este extrem de rară, poate inexistentă. E exasperant să tot auzi de „job”, dar trebuie să recunoaștem că are un
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Romgleza_niciodata.html [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din “furculiță “ făcea “ furculision “. E cazul, de exemplu, al preluării prin traduceri”fonetice” și mimetic-grafice- ridicole și greșite- și nu semantice a recentelor achiziții de vocabular: din englezescul location au făcut, de-a dreptul “locație “ , în loc de “poziție, așezare “ și, în contextual respectiv,”loc “- deși “locație “ înseamnă altceva în limba română;cuvântul classified îl
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
emoțional. Autor până în prezent a 11 volume care îi întregesc relieful înalt al îndeletnicirilor și pasiunilor sale plurivalente: ,,Caiet metodic”, ,,Psihologia studentului orfan”, ,,Istorie și folclor rucărean”, ,,Monografia Casei de copii Rucăr”, ,,Texte morale originale folosite în strategiile didactice”, ,,Metoda fonetică, analitico-sintetică”, ,,Repere pe drumul gândirii în compozițiile școlare”, ,,Rucăr - orizontul local și apropiat”, ,,Atributul”, ,,Chestiuni metodice și metodologice”, ,,Metodică și metodologie didactică”, ,,Îndrumător metodic. Are pe masa de lucru “Metodică și metodologie didactică”, cele dintâi fiind deja apărute la Editura
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/359537_a_360866]
-
pentru a-ți îndeplini toate mofturile perforezi cu sonda al doilea strat de enzime metafore cu care te deplasezi cu ușurință până la țesutul adipos pe care plutesc zeii întorși cu burta-n sus ca niște mortăciuni lexicale, ortografice, ortoepice și fonetice ori de metaloplastie, mai zice artistul plastic ai asistat la prima dizertație, mi-a mai spus ține ochii închiși și așteaptă semnalul de sus poate ai noroc să ajungi până se crapă de ziuă pe tărâmul oamenilor cu țurloaie și
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
casa de bilete. Despre arta culinară nu vă pot povesti prea multe. La Paris, în Cartierul Latin, am mâncat ceva special, „galete complete”. Foarte bună, dar am plecat așa cum recomandă doctorul, pe jumătate flămânzi. În Düsseldorf am comandat, utilizând transcrierea fonetică recomandată de ghid, “flancufe”, dar ospătarul a făcut pe nebunul și mi-a întins menu-ul. Am găsit acolo denumirea reală, singura care se potrivea - “flammkuchen”. Când mi-a adus-o, mi-am amintit că e un fel alsacian, foarte bun
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1402820305.html [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
sensului, dar bună de proptea în momente de disperare „ortografică”: OCHI ȘACALI. Scrierea substantivelor (puteți sări acest paragraf și următorul) masculine plural-articulate și plural-nearticulate aflate în formă de nominativ/acuzativ este o interminabilă sursă de greșeli. Așa-zisa noastră ortografie fonetică notează cu același semn atât un „i” scurt (practic, o consoană tematică moale - ca în „arici”, „călători”, „corbi”, „istorici”, „pești”, „șacali” -, sau „i” semivocalic, de exemplu: „boi”, „lei”, „mâncăi”, pui”), cât și un „i” ... Citește mai mult Propun celor care
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
sensului, dar bună de proptea în momente de disperare „ortografică”: OCHI ȘACALI.Scrierea substantivelor (puteți sări acest paragraf și următorul) masculine plural-articulate și plural-nearticulate aflate în formă de nominativ/acuzativ este o interminabilă sursă de greșeli. Așa-zisa noastră ortografie fonetică notează cu același semn atât un „i” scurt (practic, o consoană tematică moale - ca în „arici”, „călători”, „corbi”, „istorici”, „pești”, „șacali” -, sau „i” semivocalic, de exemplu: „boi”, „lei”, „mâncăi”, pui”), cât și un „i” ... VIII. ALTUL CANTEMIR, de Angela Monica
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
34-36, 40, 58 v. Foile 313-325 alcătuiesc un caiet format mare, scris pe două coloane. Sunt culegeri transmise poetului, care în bună parte se află trecute, cu prefaceri, în manuscrisele 2276 I, 2277, 2284, 2285, 2306. Caietul anonim prezintă particularități fonetice moldovenești; greșelile de ortografie arată cultura redusă a culegătorului. Avem a face, probabil, cu o achiziție făcută de Eminescu în epoca de lucru pentru Societatea literară Orientul. 4 Eleváție, 1. Înălțime morală, spirituală, grandoare, măreție morală. 2. Reprezentare grafică la
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
spoitorilor din forma pozitivă a imperfectului nedeterminat turcesc. Formarea în turcă: la tema timpului prezent-viitor se adaugă sufixele predicative ale timpului trecut determinat. Schema: tema timpului aorist (rădăcină verbală + sufixul -(V)r) + sufixul imperfectului nedeterminat -dV (V are 4 variante fonetice) În spoitorească imperfectul indicativ turcescoid se obține de la rădăcinile verbelor de conjugarea “turcească” sufixate cu -(V)r, prin atașarea sufixului -dV. Radicalele verbale terminate în vocală sunt sufixate cu -r, iar cele terminate în consoană cu -Vr. Sufixul -Vr este
INDICATIVUL IMPERFECT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1495362916.html [Corola-blog/BlogPost/373047_a_374376]
-
cu -r, iar cele terminate în consoană cu -Vr. Sufixul -Vr este armonizat vocalic cu rădăcina. Sufixul -dV este armonizat vocalic cu rădăcina, după suf. -r, sau cu sufixul -Vr atașat rădăcinii. Vocala din sufixul -(V)r are 4 variante fonetice (a, e, i, u, ï), iar cea din sufixul -dV are 3 (ï, i, u). De la aceste teme accentuate în -(V)r se redau formele de ind. impf., cu ajutorul sufixelor personale adăugate lor. p. I sg.: -dVm, p.
INDICATIVUL IMPERFECT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1495362916.html [Corola-blog/BlogPost/373047_a_374376]
-
pentru a-ți îndeplini toate mofturile perforezi cu sonda al doilea strat de enzime metafore cu care te deplasezi cu ușurință până la țesutul adipos pe care plutesc zeii întorși cu burta-n sus ca niște mortăciuni lexicale, ortografice, ortoepice și fonetice ori de metaloplastie, mai zice artistul plastic ai asistat la prima dizertație, mi-a mai spus ține ochii închiși și așteaptă semnalul de sus poate ai noroc să ajungi până se crapă de ziuă pe tărâmul oamenilor cu țurloaie și
VIS DE SLĂBIRE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Vis_de_slabire_george_nicolae_podisor_1364365073.html [Corola-blog/BlogPost/345453_a_346782]
-
paginii albe, pe care se transcrie cu responsabilitate și fermă atitudine morală. Dar cel mai original portret este cel prin care se autodefinește, un autoportret ingenious folosind termeni din gramatică, foarte adesea cu încărcătură în subsidiar: „Din punct de vedere fonetic sunt român, în sensul că numele meu se poate scrie cu vocalele și consoanele naționale. Ca o curiozitate, dacă adunăm semnele grafice ale prenumelui aflăm ziua nașterii mele: șapte (Costică). Dacă le adunăm pe cele ale numelui aflăm și luna
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464144925.html [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
Acestei noțiuni i s-auadăugaut, pe lângăfaptele de eroism, pioșenia și curtoazia. Cuvântul cavaler desemna un titlu nobiliar,conferit celui care se remarca prin fapte mărețe de arme și credință.Moștenit în lumea medievalăoccidentalădin limba latină, eques,-itis, mult mai apropiat fonetic de caballaricius, substantiv adjectivat, folosit atât în Apusul cât și în Centrul Europei Medievale. În limba franceză, nobilul act de vitejie va deveni chevalier, în italiană, cavaliere, în limba spaniolăcaballero. În limba română, în acea perioadă, conceptul va fi preluat
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
umane. Se impune și asupra termenului în sine, cel de rege, o anumită discuție, pentru a se putea observa că, deși dicționarele îi explică originea ca fiind latină (rex, regis, egal monarh, suveran, om cu puteri depline), cuvinte foarte apropiate fonetic, definesc această titulatură și în persană, dar și în indiană, ceea ce ar putea, de altfel firesc, să ducă la ideea unei origini mult mai îndepărtate în timp. Oricum, din considerente pe care astăzi le-am numi de imagine, conducătorul era
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2056 din 17 august 2016 Toate Articolele Autorului Este lipsit de accent propriu. Se așază înaintea substantivului și se leagă de el, făcând corp fonetic comun cu el, pentru a se deriva adverbul de mod: bilhàj, bilhàjri, bilhàjiri. A intrat în idiomul spoitorilor din limba turcă, în care este întrebuințat doar în legătură cu cuvinte adoptate din arabă. Originea lui este
PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1471449859.html [Corola-blog/BlogPost/372633_a_373962]
-
a preocupat atent și permanent de studierea experienței proprii și pe a altor colegi mai vârstnici, pe care, la rândul său, a împărtășit-o sub formă de îndrumări, conferințe, manuale sau lucrări metodice. Cunoscând din lucrările pedagogice din Ardeal metoda fonetică și scriptolegă (cu care, de altfel, vor face cunoștință dintr-un manual al lui M. Schwartz), Ion Creangă și câțiva colegi, institutori ca și el (C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu), s-au hotărât să
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1488629155.html [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
carte de cetit în clasele primarie cu litere, slove și buchi cuprinzând învățături morale și instructive (1871). În 1876, la cererea lui Titu Maiorescu, Creangă, de data aceasta doar cu Gh. Ienăchescu, elaborează Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică. Merită să amintim aici și Regulele limbei române pentru începători (clasa II primară) de Titu Maiorescu, retipărită cu învoirea autorului de Ion Creangă, din 1880, pentru faptul că ea cuprinde în prefață ideile proprii ale lui Creangă în privința predării limbii
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1488629155.html [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
din acest cerc se putea încerca o metodă nouă: „a scrie propuseciuni pe tablă, a le despărți în cuvinte, cuvintele în silabe și silabele în sonuri, după calea sintetică, precum și a le împreuna după cea analitică” (Savin Bratu), adică metoda fonetică, bazată pe analiză și sinteză, pe care el le confunda una cu alta, fie dintr-o neînțelegere exactă a lor, fie, poate scrise în registru greșit, din neatenție (ceea ce e puțin probabil). Această inițiativă a lui Creangă este o aplicare
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1488629155.html [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
de căutări, destul de fructuos, fiind cel în care, folosind abecedarul lui Iarcu, face silabisire și însonare, iar apoi scriere și citire după cursul lui Schwartz. Acest an de ucenicie dăscălească îi va fi dat mai multă îndrăzneală în aplicarea metodei fonetice în anul următor. Credincios ideii că pentru a-i face să învețe cu tragere de inimă trebuie să inspire elevilor încredere în el, să-i facă să-și învingă teama de școală și de învățător, Creangă începe anul școlar cu
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1488629155.html [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
elevi să dea exemple de nume de ființe și de lucruri, ajungând la exerciții în legătură cu propoziția. Odată cu aceasta, elevii capătă deprinderea să despartă propoziția în cuvinte, cuvintele în silabe și silabele în sunete, pregătind terenul pentru trecerea la aplicarea metodei fonetice în predarea scrierii și citirii. De remarcat este faptul că Ion Creangă era preocupat de problemele limbii române la începutul carierei sale când, pe lângă faptul că nu terminase școala normală, nici nu avea experiență și nici nu urma o cale
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1488629155.html [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
cu felul cum se conturau teoretic problemele în unele publicații ale epocii”. În timp ce Alexandru Piru îl apreciază ca pedagog - „un cap luminat”-, scoțând în evidență faptul că prin „metoda nouă, preconizată de el...făcea un pas decisiv în direcția metodei fonetice analitico-sintetice a zilelor noastre”, George Călinescu este mai circumspect în aprecieri. După ce „ghicește...arta...pedagogică (a lui Creangă, n.n.)” din „...cărțile lui și din amintirile normaliștilor”, găsește că „întrebările, în duhul «Povățuitoriului», pe care le punea ca să ajungă pe calea
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1488629155.html [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
timpul prezent): El caută un cadou; căuta (modul indicativ, timpul imperfect): El căuta un cadou sau căută (modul indicativ, timpul perfect simplu): El căută un cadou. Utilizarea diacriticelor este obligatorie pentru că literele formate cu astfel de semne au altă valoare fonetică decât literele de la care se formează. Înlocuirea literei care prezintă un anumit semn diacritic cu litera fără diacritic sau cu o literă formată cu un alt diacritic se asociază cu schimbarea sensului cuvântului: râmă - ramă, râu - rău, vâr - văr, șoc
Ce sunt românii care scriu fără diacritice by https://republica.ro/ce-sunt-romanii-care-scriu-fara-diacritice [Corola-blog/BlogPost/338181_a_339510]
-
în schimbul actelor de despărțire, Ioniță îi cere Teofanei să-i înapoieze inelul de logodnă sau jumătate din moșia Hemeieni. Pentru a fixa timpul diegezei, autorul utilizează arhaisme și, pentru a zugrăvi culoarea locală și a reda limbajul țăranilor, folosește moldovenisme fonetice, lexicale și morfologice. Pentru discursul boierilor, utilizează un limbaj nobil, pe care - probabil - l-a considerat potrivit pentru a zugrăvi relațiile interumane din acele vremuri. Ca modalități de expunere, pe lângă dialogul care dinamizează narațiunea, autorul utilizează descrierea. Peisajele Moldovei ilustrate
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]