154 matches
-
CDului (György Ligeti on his Orchestral Works), Ligeti detaliază câteva secvențe din tribulațiile pe care le-a întâmpinat cu interpretarea opusului său de tinerețe: „În 1949, când aveam 26 de ani, am învățat să transcriu cântece populare, după cilindri de fonograf, la Institutul de Folclor din București. Multe din aceste melodii au rămas fixate în memoria mea și m-au condus, în 1951, spre compunerea Concertului Românesc. Totuși, nu totul este original românesc în el, deoarece am inventat, de asemenea, elemente
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
epocă și de "colora locală ", de sinceritatea lor emoționantă, scrisorile celor doi basarabeni conțin informații de istorie culturală și folcloristică extrem de prețioase. Astfel, cu titlu de exemplu doar, de reținut este însemnarea că folcloristul basarabean a înregistrat, pe cilindri de fonograf, cu George Breazul, în septembrie 1928, după data scrisorii, circa 100 de cântece basarabene. Care a fost soarta acelor cilindri nu se știe cu exactitate, deși existența lor fizică este menționată adesea de custozii de azi ai vechii Arhive a
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
Idem, p. 2; footnote> . Operația de tezaurizare a folclorului trebuie să țină seama de urgența activității: „cât nu se pierde cu desăvârșire” creația ce urmează a fi investigată, precizându-se că „mijlocul de a salva cântecele populare de la pieire”, este fonograful, propus de „d. G. Georgescu Breazul, un învățat muzicograf”, cu ajutorul căruia „am avea astfel documentele sufletului muzicii românești adunate într-un muzeu fonografic” - cum conchide Nichifor Crainic<footnote Crainic, Nichifor - Un muzeu fonogramic; în: Cuvântul, București, An II, nr. 161
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și sunt semnate de președintele - Tiberiu Brediceanu - și de către secretarul - George Breazul - care scria și documentele Arhivei<footnote (Breazul, George) - Ministerul Cultelor și Artelor - Comisiunea pentru Arhiva Fonogramică și Publicarea de Folklor Muzical - Îndrumări pentru culegerea de folklor muzical cu ajutorul fonografului, București, Tipografia Reforma Socială, (1928); footnote> . Se consemna în numărul din 4 august 1928 al revistei Rampa, începutul colaborării Arhivei din București cu cea din Berlin, ceea ce însemna că în Germania activitatea lui George Breazul a fost mult mai complexă
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
țara noastră cu multe țări și centre europene în ceea ce privește instituționalizarea cercetării creației populare: Berlin, Viena, New York etc. Conducătorul Arhivei fonogramice din Berlin, E. V. Hornbostel, îi scria ucenicului său, dându-i informații despre posibilitățile de achiziționare a sulurilor cilindrice de fonograf și asupra mijloacelor de reproducere galvanică. Georg Schünemann, semnala activitatea instituției românești - în numărul din anul 1936 al revistei Archive für Musikforschung - și o recomanda ca un veritabil model. În Patrium Carmen sunt prezentate principalele etape ale activității instituției: în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
culegători numărându- se George Breazul - 628 melodii, Tiberiu Brediceanu - 500 melodii, Mihail Vulpescu - 322 melodii, Gavriil Galinescu - 224 melodii, Alexandru Zirra - 163 melodii, Emil Riegler - Dinu - 150 melodii etc, la care se adăugau alte 1931 melodii „culese cu sau fără fonograf și transcrise pe note muzicale”<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 494; footnote> . Despre realizarea românească vor scrie specialiști europeni de talia lui Georg Schünemann, fost profesor al etnomuzicologului la Universitatea din Berlin<footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ani de la nașterea compozitorului și violoncelistului italian Luigi Boccherini. Influențat de Școala de la Mannheim, este unul dintre precursorii clasicismului vienez. A compus simfonii, concerte pentru violoncel, lucrări pentru formații de cameră, muzică de scenă, piese vocale și vocal-simfonice. Brevetarea invenției fonografului Cu 125 de ani în urmă Thomas Alva Edison a preluat invenția fonografului de la savantul francez Charles Cros, realizată cu câteva luni mai devreme, și a patentat-o. Sistemul care înregistra sunetul pe disc sau pe un cilindru (cilindrul de
Agenda2003-7-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280695_a_282024]
-
Mannheim, este unul dintre precursorii clasicismului vienez. A compus simfonii, concerte pentru violoncel, lucrări pentru formații de cameră, muzică de scenă, piese vocale și vocal-simfonice. Brevetarea invenției fonografului Cu 125 de ani în urmă Thomas Alva Edison a preluat invenția fonografului de la savantul francez Charles Cros, realizată cu câteva luni mai devreme, și a patentat-o. Sistemul care înregistra sunetul pe disc sau pe un cilindru (cilindrul de ceară încrustat cu multiple șanțuri era astfel conceput încât să poată fi învârtit
Agenda2003-7-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280695_a_282024]
-
Zeletin într-o amplă "operă de evlavie". Îl atrage pe autor nu doar viața ei "scurtă și tragică", ci și "sărăcia documentară" ce s-ar pune în calea reconstituirii, căci n-a înregistrat-o "argintul prea multor pelicule, acul niciunui fonograf, penița niciunei sîrguințe erudite", lăsînd-o oarecum într-o condiție de "abstracție". Concertele la care se producea aveau loc în marea lor majoritate în salonul artistic personal sau în cîteva altele similare, în fața unui auditoriu restrîns, fără a se putea bucura
O carte somptuoasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8422_a_9747]
-
valorizarea în același spirit a colindelor românești, a descântecelor și bocetelor arhaice, aceste comori pe care prejudecățile și comoditatea unei modernități superficiale le-au închis demult (pripită și cumplită nedreptate) în sipetele culegerilor de folclor sau în pântecul cilindrilor de fonograf” (pp. 237 - 238). A avut, până la urmă, dreptate Dan C. Mihăilescu. Cea de-a doua carte a lui Oișteanu avea să fie, nouă ani mai târziu, Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească (1989). De atunci încoace, autorul a
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
fost mai bine să-l lase să conceapă hieroglife și să-l ajute în procesul evolutiv al acestora până când va afla singur scriitura? Scrierea științifică ar trebui să se scrie cu aceleași curbe pe care cuvântul îl înregistrează în cilindrul fonografului; mai mult, pentru a ajunge la asta, trebuie să intrăm în vârsta pozitivă". Îl pune să învețe desenul din care dobândește sentimentul formei, singurul drum pentru a ajunge să dobândească fondul. Și metoda de învățare este ingenioasă pentru a le
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
societate de bazalt și teracotă. Stella, sticle, cercuri doage... plăpumi saltele, perne, Flori, scaune, paturi, mese oglinzi, inele, ibrice... doftorii de bătături, săpun de pete, madipolon, ace englezești, mere, portocale, năut, floricele... sacîz... sifoane... ciucalată... smochine, acadele. Tunuri! Păpuși. Belciuge, fonografe, urcioare, bere, cruci... automobile... borangic, țîri, sardele, lămîi. Brînză, urdă, cașcaval. Slănină, roabe velințe. Lopeți căldări, ălbii, copăi... parfumuri, ciorapi, iminei, ghete, cizme, papuci. Piepteni, drîmburi, darace. Cobză, pomadă, clarinete. Numai 40 de bani ocaua de Drăgășani vechi, veritabil. Prafuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ce zic, plasma vremii, cu aceea în plus că realiza vederea în relief. în poze: încoronarea regelui Angliei, pe bordul unei nave de război, un voiagiu în India, viața lui Isus la băi de mare... Mai atrăgător era, poate, un fonograf, marca Lyra Universal, "ultima creație, cu totul perfecționat, având un mecanism de preciziune extrem de solid, așezat pe un postament solid fabricat la o presiune de 8000 de atmosfere, lustruit și elegant decorat", cu un regulator nivelator sistematic, pavilion lung de
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
extrem de solid, așezat pe un postament solid fabricat la o presiune de 8000 de atmosfere, lustruit și elegant decorat", cu un regulator nivelator sistematic, pavilion lung de metal argintat "reproducând clar, sonor și cu nemaiîntâlnită tărie, ca cel mai scump fonograf Edison". Lei 15,50 fără cutie, 17,10 cu trei cântice. Ținea loc de combină, dar nu numai el: fără să fii notist puteai să te înzestrezi cu un Bandonifon - instrument compus dintr-un burduf executat dublu din piele și
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
mă-nscriu la un curs de stenografie. „Alex, ce s-ar fi ales de Billy Rose dacă n-ar fi știut stenografia? Nimic! Și-atunci, de ce mă înfrunți?“ Ceva mai devreme ne ciorovăiserăm din pricina pianului. Deși n-avea în casă nici fonograf, nici discuri, dăduse în patima instrumentelor muzicale. „Nu-nțeleg de ce nu vrei să te-apuci de un instrument, zău dacă pricep. Verișoara ta Toby e-n stare să-ți cânte la pian orice cântec de pe lumea asta. Se așază frumușel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
în Irvington și e ceva de groază: nu numai că în fiecare salon e un brad superb împodobit și luminat, dar până și casele sunt unite între ele prin ghirlande de becuri colorate, care vestesc lumii creștinismul locatarilor, iar la fonograf răsună necontenit acordurile colindului Stille Nacht, se revarsă în stradă ca și cum - ca și cum? - ar fi imnul de stat, iar pe peluzele acoperite de omăt sunt instalate figurine miniaturale înfățișând scena Nașterii în iesle - zău că-i de-ajuns ca să ți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
nu mai știa ce să creadă, dacă era chiar tuse sau bocetul amarnic al marinarului, un surogat de plâns bărbătesc, precum erzațul său de oftături și lacrimi cu care‑și Îngâna vorbele ( Își auzea glasul cu detașare, ca pe un fonograf strident, iar În sinea sa răsfoia albumul acela de familie În rânduiala lui cronologică, de la prima sa Întâlnire cu Marieta).PRIVATE O zărise Într‑o seară târzie a anului o mie nouă sute nouăsprezece, de cum debarcase de pe Franken, În Hamburg. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și aleargă după altele, mereu altele". Deștept e mărul meu că rămîne unde este. Am revenit la Iași geloasă și singură, furioasă și singură, singură și singură. Măcar zorelele din grădină păreau a mă auzi. Își căscau pîlniile ca de fonograf spre mine. Toate par a mă auzi în admirabila mea grădină: și salatele cu pavilioanele crețe desfăcute, și crinii cu urechi zimțate, și ceapa verde, cu urechiușe ascuțite, și nalbele ciulindu-și bobocii abia desfăcuți, gata să-mi capteze cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu mai încape discuție, cei mai deștepți români"1*. Cam cum se manifesta această „oarecare aversiune față de junimiști" a directorului de la „Timpul" ne povestește peste mai bine de un secol chiar nepotul său: „A făcut un banc, odată, cu un fonograf, la care a pus imprimarea unei cuvântări a lui Gambetta, care mai avea un spațiu pe care se mai putea scrie ceva. Și bunicul a adăugat discursului lui Gambetta următoarele cuvinte: «Etsurtout, lesjunimistes sont des cochons»x. Cum nici Eminescu
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
doar șase au fost reproduse digital. Printre acestea se regăsește un cântec american celebru, "Mary Hâd A Little Lamb", si pasaje din opera "Hamlet" de W. Shakespeare. Pentru audiție, le-a pus la dispoziția publicului. După ce Thomas Edison a inventat fonograful, în 1877, diverși inventatori ai vremii au vrut să-l îmbunătățească și să-l facă accesibil publicului. În timpul cercetărilor, la Volta Laboratory, în apropiere de Washington, Bell a realizat înregistrările și apoi le-a trimis la Institutul Smithsonian pentru a
Înregistrările lui Graham Bell, inventatorul telefonului, făcute publice () [Corola-journal/Journalistic/67625_a_68950]
-
și Grecia, în 1929, una în Cehoslovacia, revenind în Grecia în cursul aceluiași an. Criza economică mondială și evenimentele politice nefaste ale deceniului următor împiedică realizarea proiectatului muzeu al limbilor europene. Peste tot, Hubert Pernot călătorește însoțit de cilindri de fonograf și de o echipă de tehnicieni, care înregistrează pe acești cilindri prestațiile subiecților avuți în vedere de ancheta lingvistico-folclorică. Era, în deceniul al treilea al secolului trecut, o tehnologie revoluționară, ce permitea depășirea clasicei înregistrări prin copierea pe hârtie. Astfel
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
depășirea clasicei înregistrări prin copierea pe hârtie. Astfel, erau surmontate două mari dificultăți: 1) se capta limba vorbită, respectiv prestația folclorică vie, și 2) dispărea polemica pe marginea semnelor convenționale utilizate de diferitele școli lingvistice, în transpunerea pe hârtie. Tehnica fonografului era cunoscută și la noi, unde George Breazul, Constantin Brăiloiu și Emil Petrovici o utilizau deja, pentru culegeri de folclor sau pentru cercetări lingvistice. (În buna tradiție românească, George Breazul s-a străduit și chiar a reușit să pună bețe
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
lui Hubert Pernot, recomandând Ministerului Cultelor să nu sprijine financiar demersul cercetătorului francez. Sesiunile de înregistrări s-au putut, totuși, derula conform graficului stabilit, datorită intervenției lui Nicolae Iorga, care a obținut de la Ministerul Instrucțiunii Publice un ajutor bănesc suficient.) Fonograful prezenta, însă, după cum se va constata ulterior, și mari inconveniente: era voluminos, dificil de mânuit și de reglat și, nu în ultimul rând, cilindrii de ceară erau foarte fragili, putându-se deteriora cu ușurință. E ceea ce se va întâmpla, până la
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
ființă în 1911, inițial cu numele de Archives de la Parole), "prima instituție de acest gen cu vocație enciclopedica", a venit la București, în 1928, împreună cu doi ingineri și, într-o clădire a Universității, a înregistrat, pe 288 de cilindri de fonograf, un număr mare de melodii populare, cantate de amatori, dar și voci ale unor celebrități, precum Nicolae Iorga, Constantin Argetoianu, prințesa Alexandrina Gr. Cantacuzino, I. G. Ducă, Ion Minulescu, care a citit poeziile Vizită nocturnă și Romanța Roșitei. Proiectul acesta
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
și Ekaterina Kirilvona (Angelika Nevolina), soția oarbă a doctorului Stasov, o frumusețe aristocratică, marionetele celor doi detracați. Gemenii cu o voce minunată sunt folosiți în reprezentații cu public, unde interpretează la acordeon o melodie melancolică în timp ce sunt înregistrați cu un fonograf, așa cum ei asigură „coloana sonoră" a primului film pornografic regizat de Putilov și produs de Victor Ivanovici, unde Liza „joacă" rolul principal. Scenariul este invariabil, doica senilă a lui Victor intră și-i administrează o pedeapsă Lizei cu o nuia
Despre monștri și cinema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6083_a_7408]