26 matches
-
În 1931, publică articolul " Schița a unei metode de folklor muzical" în revista „Boabe de grîu”, text fundamental pentru studiul vieții muzicale țărănești, căci prin aceasta teoretizează cercetarea științifică a folclorului muzical. În 1932 ajunge membru al comisiei pentru Arhiva fonogramică a Ministerului Cultelor și Artelor, înființată și condusă din 1927 de George Breazul. Doi ani mai târziu devine membru al Fundației culturale regale „Principele Carol” și membru în consiliul de administrație al Operei din Cluj. Între 1932-1941 ține un curs
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
la Academia de Muzică Religioasă din București (1928-1936); Inspector General al Învățământului muzical secundar din România (1932-1939); profesor de muzică românească și consilier la Liceul Militar Muzical din București (1941-1942; 1950-1953). A cules, transcris și publicat folclor, punând bazele Arhivei Fonogramice a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor (1927-1941). A fondat și a condus colecția de muzicologie Melos (1939-1941), destinată studiilor de istoria muzicii românești. A susținut emisiuni radiofonice și de televiziune, conferințe, prelegeri, concerte-lecții și comunicări științifice în țară și în
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
și Vasile Popovici); Glinka, în: Probleme de muzică; Gavriil Musicescu (schiță monografică); D. G. Kiriac. Folclor (Studii): Sufletul românesc în muzica populară românească. Către diriguitorii revistei „Isvorașul”, în: Isvorașul; Pentru muzica populară, în: Ideea Europeană; Culegerea cântecelor populare. O arhivă fonogramică în țara noastră, în: Muzica; Arhiva fonogramică, în: Armonia; Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor, în: Boabe de grâu; Cartea Satului. Vicleimul; Colindele. Întâmpinare critică (plus disc); Oligocordii și stenohorii. Moduri prepentatonice, în: Cercul Folcloric; Idei curente în
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
muzică; Gavriil Musicescu (schiță monografică); D. G. Kiriac. Folclor (Studii): Sufletul românesc în muzica populară românească. Către diriguitorii revistei „Isvorașul”, în: Isvorașul; Pentru muzica populară, în: Ideea Europeană; Culegerea cântecelor populare. O arhivă fonogramică în țara noastră, în: Muzica; Arhiva fonogramică, în: Armonia; Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor, în: Boabe de grâu; Cartea Satului. Vicleimul; Colindele. Întâmpinare critică (plus disc); Oligocordii și stenohorii. Moduri prepentatonice, în: Cercul Folcloric; Idei curente în cercetarea cântecului popular. Moduri pentatonice și prepentatonice
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
monografică); D. G. Kiriac. Folclor (Studii): Sufletul românesc în muzica populară românească. Către diriguitorii revistei „Isvorașul”, în: Isvorașul; Pentru muzica populară, în: Ideea Europeană; Culegerea cântecelor populare. O arhivă fonogramică în țara noastră, în: Muzica; Arhiva fonogramică, în: Armonia; Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor, în: Boabe de grâu; Cartea Satului. Vicleimul; Colindele. Întâmpinare critică (plus disc); Oligocordii și stenohorii. Moduri prepentatonice, în: Cercul Folcloric; Idei curente în cercetarea cântecului popular. Moduri pentatonice și prepentatonice, în: Studii Muzicologice; Studiul
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
de clasificare a acestei categorii, dă inventarul alfabetic al subiectelor narative ale jurnalului oral românesc, indexul tipologic și de motive și antologia de texte. A cules folclor din douăzeci de localități cu populație turco-tătară din Dobrogea, alcătuind și o arhivă fonogramică a graiurilor turcesc și tătăresc din România. În studiul Românii și otomanii în folclorul românesc, publicat în 1998, după un capitol de considerații istoriografice, examinează, în două ample secțiuni, relațiile românilor cu preotomanii și cu otomanii, reflectate în cântecele bătrânești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
tom 11, nr. 5 - 6, 1966, p. 175 Revista MUZICA Nr. 1/2012 524; Studiul a fost republicat în: Ciobanu, Gheorghe - Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. II. București, Editura muzicală, 1979, pp. 112 - 126; footnote> . Convins de avantajele metodei fonogramice, George Breazul a deschis campania pentru aprobarea întemeierii Arhivei, cu articole publicate în ziarele și revistele timpului Ideea europeană, Gândirea, Muzica, Junimea literară, Revista Română, Clipa, Cuvântul, Înfrățirea, Cuget Românesc etc. Tratativele sunt dublate de pledoarii în revistele de prestigiu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a salva cântecele populare de la pieire”, este fonograful, propus de „d. G. Georgescu Breazul, un învățat muzicograf”, cu ajutorul căruia „am avea astfel documentele sufletului muzicii românești adunate într-un muzeu fonografic” - cum conchide Nichifor Crainic<footnote Crainic, Nichifor - Un muzeu fonogramic; în: Cuvântul, București, An II, nr. 161, 23 mai 1925, p. 1; footnote> . Autorul proiectului propune trecerea la înregistrarea prin „metode fonografice”, apte să evite subiectivismul culegătorului și care să stea la baza unei „arhive fonogramice pe care am înzestra
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Crainic, Nichifor - Un muzeu fonogramic; în: Cuvântul, București, An II, nr. 161, 23 mai 1925, p. 1; footnote> . Autorul proiectului propune trecerea la înregistrarea prin „metode fonografice”, apte să evite subiectivismul culegătorului și care să stea la baza unei „arhive fonogramice pe care am înzestra-o cu material muzical strâns din întreaga țară”, având ca modele pe cele care funcționau la acea vreme, la Viena, Berlin, Paris, Budapesta etc. Într-o formă redusă pledoaria va fi republicată în revista Muzica, adresându
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
acea vreme, la Viena, Berlin, Paris, Budapesta etc. Într-o formă redusă pledoaria va fi republicată în revista Muzica, adresându-se, astfel, altei categorii de interesați de cercetarea folclorului românesc<footnote Georgescu Breazul, G. N. - Culegerea cântecelor populare. O arhivă fonogramică în țara noastră; în: Muzica, Timișoara, An VI, nr. 1, ianuarie 1925, pp. 3 - 11; footnote> . Marele pasionat de scrisul eminescian, Perpessicius semnala faptul că „muzica veche a poporului a fost nedreptățită”, deoarece „avem culegeri multe și aproape complete ale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote Perpessicius - Ideea europeană, loc. cit.; footnote> Eminescologul amintește o conferință a lui Breazul - Muzica în politica culturii - remarcând „documentația specialistului, competența cu care conferențiarul a tratat dificila problemă a discordanței dintre folclorul muzical și creația cultă”, conchizând: „Grație arhivei fonogramice vom putea avea de acum înainte pus tezaurul nostru muzical la adăpostul tuturor capriciilor, fie ale oamenilor, fie ale timpului”<footnote Perpessicius - Arhiva Fonogramică; în: Cuvântul, București, An IV, nr. 1095, 12 mai 1928, p. 1; footnote> . Nichifor Crainic îi
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
conferențiarul a tratat dificila problemă a discordanței dintre folclorul muzical și creația cultă”, conchizând: „Grație arhivei fonogramice vom putea avea de acum înainte pus tezaurul nostru muzical la adăpostul tuturor capriciilor, fie ale oamenilor, fie ale timpului”<footnote Perpessicius - Arhiva Fonogramică; în: Cuvântul, București, An IV, nr. 1095, 12 mai 1928, p. 1; footnote> . Nichifor Crainic îi cere lui George Breazul un proiect amănunțit privind modul de organizare a Arhivei Fonogramice. La 15 martie 1927 este aprobată lista mijloacelor fixe ale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
capriciilor, fie ale oamenilor, fie ale timpului”<footnote Perpessicius - Arhiva Fonogramică; în: Cuvântul, București, An IV, nr. 1095, 12 mai 1928, p. 1; footnote> . Nichifor Crainic îi cere lui George Breazul un proiect amănunțit privind modul de organizare a Arhivei Fonogramice. La 15 martie 1927 este aprobată lista mijloacelor fixe ale instituției, aparate de înregistrare și de reproducere a melodiilor culese și este numită comisia Arhivei. În aceeași zi, 15 martie 1927, George Breazul este numit oficial în Comisiunea instituită cu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de înregistrare și de reproducere a melodiilor culese și este numită comisia Arhivei. În aceeași zi, 15 martie 1927, George Breazul este numit oficial în Comisiunea instituită cu însărcinarea de a culege material folcloristic muzical și de a alcătui arhiva fonogramică - XVI - 1747. „Ziua de 15 martie 1927, când s-a pus această rezoluție - va conchide etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu, la aproape 40 de ani de la eveniment - este ziua când a luat ființă - după o luptă dârză, s- ar putea spune - prima
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1747. „Ziua de 15 martie 1927, când s-a pus această rezoluție - va conchide etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu, la aproape 40 de ani de la eveniment - este ziua când a luat ființă - după o luptă dârză, s- ar putea spune - prima arhivă fonogramică la noi în țară” și reținea faptul că, în fond, crearea Arhivei Fonogramice „a servit de imbold inițiativei luată de Constantin Brăiloiu”<footnote Ciobanu, Gh. - Prof. George Breazul (1887 - 1961); în: Revista de Folclor, București, An VII, nr. 1 - 2
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
conchide etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu, la aproape 40 de ani de la eveniment - este ziua când a luat ființă - după o luptă dârză, s- ar putea spune - prima arhivă fonogramică la noi în țară” și reținea faptul că, în fond, crearea Arhivei Fonogramice „a servit de imbold inițiativei luată de Constantin Brăiloiu”<footnote Ciobanu, Gh. - Prof. George Breazul (1887 - 1961); în: Revista de Folclor, București, An VII, nr. 1 - 2 1962, p. 152 footnote> . Crearea Arhivei Fonogramice a fost percepută de mulți specialiști
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
faptul că, în fond, crearea Arhivei Fonogramice „a servit de imbold inițiativei luată de Constantin Brăiloiu”<footnote Ciobanu, Gh. - Prof. George Breazul (1887 - 1961); în: Revista de Folclor, București, An VII, nr. 1 - 2 1962, p. 152 footnote> . Crearea Arhivei Fonogramice a fost percepută de mulți specialiști ca prima mare realizare a omului de cultură enciclopedică George Breazul, fiind una din cele dintâi instituții de stat, românești, consacrată studierii muzicii populare, cum singur va aprecia în Patrium Carmen. Cunoscându-l în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
George Breazul, fiind una din cele dintâi instituții de stat, românești, consacrată studierii muzicii populare, cum singur va aprecia în Patrium Carmen. Cunoscându-l în campania de la Fundul Moldovei, Henri H. Stahl va nota: „Profesorul George Breazul venise din partea Arhivei fonogramice a Ministerului Cultelor și Artelor, fiind primul folclorist pe care l-am văzut făcând înregistrări pe suluri de ceară, cu aparate Edison”<footnote Stahl, Henri H. - Amintiri și gânduri, București, Editura Minerva, 1981, p. 92; footnote> . Iată cum a rămas
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
din dosarele păstrate în fondul documentar din Biblioteca Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, în care se păstrează tratativele pentru înregistrarea „cât mai grabnică a cântecelor pe cilindre fonografice (...) pentru a putea culege ce ne-a mai rămas” - cum proclamă fondatorul Arhivei Fonogramice. Al IV - lea proces verbal al comisiei, din 11 februarie 1928, hotărăște difuzarea broșurii Îndrumar pentru culegerea melodiilor populare, alcătuită de George Breazul, cuprinzând o parte generală și o alta specială și sunt semnate de președintele - Tiberiu Brediceanu - și de către
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
populare, alcătuită de George Breazul, cuprinzând o parte generală și o alta specială și sunt semnate de președintele - Tiberiu Brediceanu - și de către secretarul - George Breazul - care scria și documentele Arhivei<footnote (Breazul, George) - Ministerul Cultelor și Artelor - Comisiunea pentru Arhiva Fonogramică și Publicarea de Folklor Muzical - Îndrumări pentru culegerea de folklor muzical cu ajutorul fonografului, București, Tipografia Reforma Socială, (1928); footnote> . Se consemna în numărul din 4 august 1928 al revistei Rampa, începutul colaborării Arhivei din București cu cea din Berlin, ceea ce
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
complexă, urmărind și deschiderea unor colaborări cu organisme internaționale de profil. De asemenea, trebuie reliefat faptul că întemeierea Arhivei bucureștene sincronizează țara noastră cu multe țări și centre europene în ceea ce privește instituționalizarea cercetării creației populare: Berlin, Viena, New York etc. Conducătorul Arhivei fonogramice din Berlin, E. V. Hornbostel, îi scria ucenicului său, dându-i informații despre posibilitățile de achiziționare a sulurilor cilindrice de fonograf și asupra mijloacelor de reproducere galvanică. Georg Schünemann, semnala activitatea instituției românești - în numărul din anul 1936 al revistei
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
aplicarea metodei comparatiste la muzica populară, aceasta extinzându-se de la creația cultă la cea populară, de la forme ample până la structurile motivelor muzicale, melodice sau ritmice. De altfel, etnomuzicologul român făcea, în 1935, o propunere îndrăzneață de întemeiere a unei arhive fonogramice a popoarelor din Balcani. Nu trebuie uitate prezentările folclorului românesc făcute de Breazul în reviste de specialitate din străinătate, la loc de cinste situându-se La musique roumaine, publicat în numărul 1 - 2 din anul VI, 1936 al revistei L
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Buletin latino americano de musica din Montevideo, Anul III, tomul III, abril 1937, pp. 301 - 306. Etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu rezumă câteva contribuții teoretice ale lui George Breazul a căror valabilitate se extinde și la folclorul altor popoare: - punând temeliile Arhivei Fonogramice, Breazul nu a încetat să caute și să adune date privind manifestările muzicale de-a lungul istoriei poporului nostru și soluții pentru integrarea marilor valori ale artei populare în activitățile educaționale și în cele de creație; - „cercetează cel dintâi, în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
pentru istoria românească pe Marcel Breslașu, Ioana Radu, Maria Lătărețu și Hilda Jerea<footnote Istoria Românilor, vol. IX, București, Editura enciclopedică, 2005, pp. 1019 - 1022. footnote>. Confundate și minimalizate, cele două forme instituționalizate de tezaurizare a folclorului muzical românesc - Arhivele Fonogramice - cedează locul, în precedentul volum al lucrării, altor figuri, multe prea îndepărtate valoric de ctitorii etnomuzicologiei românești și universale și anume: Titi Botez, Jean Moscopol, Cristian Vasile etc<footnote Istoria Românilor, vol. VIII, București, Editura enciclopedică, 2003, p. 751; footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzical, colindând țara ca să facă muzicii locul în program și în suflet, la care are dreptul, cercetător cu studii la Berlin, plin de migală, publicist a multe forme de cronici de ziar până la studii grele de specialitate, conducător al arhivei fonogramice, întâia de la noi din țară, călător prin sate pentru culegeri de melodii și de instrumente țărănești muzicale, cu echipe studențești ale Institutului Social Român sau al Fundației Culturale Regele Mihai, dar niciodată n-am simțit mai deplin în om pe
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]