282 matches
-
Q. E. D. / Egee, păcat primordial / o Veneție mai puțin, desigur / papagalul și ceaiul, iubire paralelă / talisman, good-bye now / la frontieră ninsori astrale / nu vei simți risipa căutării anatomia iubirii / 1990 Ex nihilo, nihil! / zănatic zbucium floarea interzisă / fonetică sau fonologie un singur trup / chihlimbar atât voi iubi / doar pentru noi farmece și păcate / femeia cu ochi de ghepard te-am întâlnit / tristeți conjugale cabină de visat cu ora / chiriași / anotimpuri minus solstițiu . FINAL. Al doilea volum, apărut în același an
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
de originea limbii române nu-l pot trece cu vederea pe profesorul ieșean George Ivănescu, autorul volumului „Istoria limbii române” (edit. Junimea,1980). O lucrare cu o documentație amplă, cu explicații tehnice privind formarea cuvintelor și cu demonstrații științifice în fonologie, arătând care sunt factorii de influență ai limbajului fonetic la români, în funcție de structura organelor articulatorii. Mă rog, un autentic savant al limbii românești cu o bogată erudiție care i-a permis să emită teorii cu privire la schimbările fonetice în limbă, respectiv
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
în sine, ci își calculează bine, cu luciditate, expresia - de unde rezultă o poezie (a cărei calitate cu totul elegiacă este discutabilă) limpede și iradiantă, eufonică, splendidă și, mai ales, filozofică - mizând mult pe intuiția lectorului, dar încurajând și fantezia acestuia. FONOLOGIA. MORFOLOGIA Simpla deplasare a punctului de intensitate a unui cuvânt (acțiune de reașezare în ordinul ponderabilității) întărește centrul de greutate al semnificației acestuia. Ritmul - element de prin rang în veritabila versificație - este dependent, se știe, de alternanța silabelor accentuate și
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
4 persoane fără ca milioane de romii să știe. Aceste milioane de romi vorbesc peste 1000 de dialecte diferite prin pronunție și chiar prin unele reguli gramaticale. Nu s-a ținut seama că romii din România nu înțeleg decât propriile dialecte. Fonologia limbii romilor este diferită de la trib la trib. Chiar în interiorul aceluiași dialect apar pronunții diferite pt. aceleași cuvinte. Cand romii căldărari din România întâlnesc romi arli din Sofia sau Kosovo, romii căldărari nu înțeleg aproape nimic, din cauza că există diferențe
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
pagubă. Doar că am vrea ca domnul Gheorghe Sărau să corecteze lucrarea și să-i dea o notă după merit scriitorului beat de verva olimpiana. De fapt, „alfabeta” nu dă onoare nici unui dialect, din simplul fapt că nu poate cuprinde fonologia tuturor dialectelor. Dialectele romilor sunt foarte variate. Exemple de cuvinte care (nu) pot fi scrise cu alfabeta Curtiade, dar romii nu le înțeleg, pt. că nu le-au auzit niciodată pronunțate așa în comunitatea de origine: Makhi, maci, mathi-muscă/beata
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
în propria limbă, au creat un alfabet al limbii romani fără să-i întrebe pe romi. Aceștia sunt profesori autointitulați profesori de romani, după modelul unui august ianuarie. Mai rău decât atât, ei prezinta acest alfabet ca fiind mulat pe fonologia oricărui dialect rom. Răutatea cea mai mare nu ar fi alfabetul , ci creerea unei noi limbi țigănești de către acești profesori. Văzând ei că romii au mii de dialecte, au pur(c)ces să le ucidă oficial (de ce dreacu să se
NOUA SCLAVIE CULTURALA A ROMILOR LA PROFESORII ROMÂNI DE LA CATEDRA DE ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473942513.html [Corola-blog/BlogPost/343910_a_345239]
-
forma și dezvolta motivația pentru învățarea limbii portugheze ● la nivel creator: capacitățile de - empatie - adaptare la situații atipice - a inova practica educativă - a dezvolta aptitudinile, talentele elevilor - sociabilitate și cooperare Programa pentru examenul de definitivare Limba portugheză 1. Fonetică și fonologie. Noțiuni generale de fonetică și fonologie. Sunetul și fonemul. Sistemul vocalic portughez. Sistemul consonantic portughez. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). Elemente de fonosintaxă. 2. Morfosintaxă. Clase morfologice. Categorii gramaticale nominale, verbo-nominale și verbale (gen, număr, persoană, mod, timp, aspect, diateză
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
limbii portugheze ● la nivel creator: capacitățile de - empatie - adaptare la situații atipice - a inova practica educativă - a dezvolta aptitudinile, talentele elevilor - sociabilitate și cooperare Programa pentru examenul de definitivare Limba portugheză 1. Fonetică și fonologie. Noțiuni generale de fonetică și fonologie. Sunetul și fonemul. Sistemul vocalic portughez. Sistemul consonantic portughez. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). Elemente de fonosintaxă. 2. Morfosintaxă. Clase morfologice. Categorii gramaticale nominale, verbo-nominale și verbale (gen, număr, persoană, mod, timp, aspect, diateză) Sintagma nominală: Clasificarea substantivelor. Substitutele nominale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
Lisboa, Editorial Caminho, 1996. 10. FONSECA, F. I., Gramatica e Pragmatica. Estudos de Linguistica Geral e de Linguistica Aplicada ao Ensino do Portugues, Porto, Porto Editora, 1994. 11. MATEUS, M. H. M., A. ANDRADE, M. C. VIANA e A. VILLALVA, Fonetica, fonologia e morfologia, Lisboa, Universidade Aberta, 1991. 12. MATEUS, M. H. M., A. M. BRITO, I. DUARTE, I. H. FARIA, Gramatica da Lingua Portuguesa, 4.a Ed., Lisboa, Editorial Caminho, 1994. 13. PINTO, P. F., Comopensamos a nossa lingua e a lingua dos
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
patriaci do urciteho stylu, - zaradit' texty do funkcnych strylov - uviest' priklady v slovach, vetach a textoch na rozne kategorie slov: slova, vety, kratke texty, - tvorit' vety a texty s danymi kategoriami slov. SLOVENSKY JAZYK - pre humanitny smer 1. Fonetika a fonologia. System samohlasok a spoluhlasok v slovencine. Slabikca. Rozdel'ovanie slov na slabiky. Ryt-micky zakon. Suvislosti s ortoepiou a ortograjfiou. 2. Nauka o slove. Tvorenie slov. Vyznam slova (vecny a gramaticky, priamy a preneseny). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
interes # Comentarea pe scurt a unei informații, opinii pe o temă familiară # Redactarea unei scurte scrisori personale de răspuns, în care se oferă/se solicită informații din domenii cunoscute CONȚINUTURI Candidații la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical și stilistic al limbii ruse specificate în programele școlare în vigoare, corespunzătoare filierei/profilului/specializării, pentru a demonstra capacitatea de a recepta și produce mesaje orale/scrise, precum și de a interacționa în situații de comunicare enunțate, corespunzător următoarelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
folosi metode variate și adecvate de evaluare a competențelor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba chineză. II. CONȚINUTURI a) Limba chineză ... 1. Fonetică și fonologie: ● Sunete și fonemele limbii chineze. 2. Morfologie: ● Substantivul; ● Clasificatorul; ● Adjectivul; ● Numeralul; ● Pronumele; Verbul (timpul și aspectul, diateze; verbe modale; verbe tranzitive și intranzitive); ● Adverbul; ● Conjuncția; ● Prepoziția; Concepția privind sistemul părților de vorbire. 3. Sintaxa: ● Sintaxa propoziției: - Subiectul; - Predicatul; - Obiectul direct
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
folosi metode variate și adecvate de evaluare a competențelor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba japoneză. B. CONȚINUTURI I. Limba japoneză 1. Fonetică și fonologie: Sunetele și fonemele limbii japoneze 2. Morfologie: Substantivul Adjectivul Numeralul Pronumele Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive) Adverbul Conjuncția Interjecția Onomatopeele Particule (cazuale, tematice și finale) 3. Sintaxă: Sintaxa propoziției: Particularități ale subiectului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
de comunicare, precum și la interesele lor de cunoaștere; - construirea unui climat educativ de cooperare, interactiv și stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor; - reflecția asupra prestației didactice proprii și autoevaluarea. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ A. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII 1. Fonetică și fonologie Intonația: structură, sens și funcții comunicative Erori tipice de pronunție comise de vorbitorii de limbă română ca limbă maternă 2. Morfologie și sintaxă ● Categoriile gramaticale ale substantivului: numărul: pluralul substantivelor (regula generală, alomorfele morfemului de plural, plurale neregulate, pluralul și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
de comunicare, precum și a modalităților de înregistrare a progresului elevilor; - construirea unui climat educativ de cooperare, interactive și stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor didactice; - reflecția asupra prestației didactice proprii și autoevaluarea. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ A. Limba franceză: 1. Fonetică și fonologie Decupajul lanțului vorbirii; joncțiuni vocalice și consonantice (l'enchaînement, la liaison). 2. Morfologie a. Grupul nominal: ● predeterminanții nominali; formarea femininului și a pluralului substantivului; ● adjectivul calificativ: acordul cu substantivul; formarea femininului și a pluralului; locul adjectivului în cadrul grupului nominal; gradele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Editura Știintifică și Enciclopedică, București, 1984. ● Braga, C., Nichita Stănescu: orizontul imaginar, Editura Imago, Sibiu, 1993. ● Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, E.P.L., București, 1969. ● Ciompec, G., Dominte, C., Forăscu, N., Guțu Romalo, V., Vasiliu, E., Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia, ediție revizuită și adăugită, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985. ● Cornea, P., Originile romantismului românesc. București: Editura Minerva, 1972. ● Irimia, D., Structura stilistică a limbii române contemporane, EȘE, București, 1986. ● Manolescu, N., Arca lui Noe, vol. I-II., Editura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
română pentru evaluare continuă și examene-învățământ preuniversitar. Concepte operaționale, comentarii, eseuri, interpretări de text, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Editura Icar, București, 2009. ● Ciompec, G., Dominte, C., Forăscu, N., Guțu, Romalo, V., Vasiliu, E., Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia, ediție revizuit�� și adăugită, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985. ● Cornea, P., Originile romantismului românesc, Editura Minerva, 1972. ● Irimia, D., Structura stilistică a limbii române contemporane, EȘE, București, 1986. ● Manolescu, N., Arca lui Noe, vol. I-II, Editura Minerva
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
acceptării, toleranței, corectitudinii, exprimării libere; ● Valorificarea valențelor formative ale cunoștințelor în activitățile școlare și extrașcolare; Demonstrarea creativității în utilizarea multifuncțională a resurselor materiale existente. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ 1. LIMBA RROMANI a) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Alfabetul oficial al limbii rromani. b) Vocabular ... ● Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime); Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
1974. D.H. Mazilu, Gramatika. Pidrucinyk dlia VII klasu, EDP, București, 1977. I. Rebușapca, Gramatika. Pidrucinyk dlia VIII klasu, EDP, București, 1978. D.H. Mazilu, Curs de limba ucraineană. Morfologie, TUB, București, 1976. I. Rebușapca, Curs de limba ucraineană contemporană. Fonetică și fonologie, TUB, București, 1980. B. LITERATURA UCRAINEANĂ Elemente de teorie literară: structura operei literare, mijloace și procedee artistice, analiza literară a operei, conținutul tematic, compoziția și subiectul, personajele. - Istoria literaturii ucrainene. - I.P. Kotlearevskyi (1709-1838) "Natalka Poltavka", "Eneida"; - Leonid Hlibov. Fabule; - T.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale; Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
1974. D.H. Mazilu, Gramatika. Pidrucinyk dlia VII klasu, EDP, București, 1977. I. Rebușapca, Gramatika. Pidrucinyk dlia VIII klasu, EDP, București, 1978. D.H. Mazilu, Curs de limba ucraineană. Morfologie, TUB, București, 1976. I. Rebușapca, Curs de limba ucraineană contemporană. Fonetică și fonologie, TUB, București, 1980. B. LITERATURA UCRAINEANĂ Elemente de teorie literară: structura operei literare, mijloace și procedee artistice, analiza literară a operei, conținutul tematic, compoziția și subiectul, personajele. - Istoria literaturii ucrainene. - I.P. Kotlearevskyi (1709-1838) "Natalka Poltavka", "Eneida"; - Leonid Hlibov. Fabule; - T.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani. Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa (epenteza), apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a aspirației, eliziunea, haplologia, metateza, pierderea aspirației, proteza, sincopa ș.a. Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
individuale ale elevilor; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - capacitatea de a construi un climat educativ interactiv de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ A. LIMBA RUSĂ Fonetică și fonologie Sistemul fonetic și fonologic al limbii ruse. Lexicologie și semantică Cuvântul ca unitate lingvistică de bază. Sensul cuvântului. Polisemia. Sinonimia, antonimia, omonimia. Vocabularul activ, vocabularul pasiv. Lexicul rus ca sistem deschis (fond originar și elemente de împrumut, neologisme, arhaisme). Frazeologie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
F., Limba și cultura rusă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002. Chirilă, F., Limba rusă contemporană. Morfologia, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007. Evseev, I. (coord.), Limba rusă contemporană, E.D.P., București, 1982. Fodor, Ecaterina, Limba rusă literară contemporană (Fonetică, fonologie, formarea cuvintelor), T.U.B., București, 1983. Fodor, Ecaterina și Vaimberg, S. (red.), Elemente de gramatică confruntativă a limbilor rusă și română, T.U.B., București, 1985. Fomina, M.I., Sovremennyj russkij jazyk. Leksikologija, Moskva, 1990. Formanovskaja, N.I., Slozhnoe predlozenie v
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1) Fonetică și fonologie Sistemul vocalic și consonantic al limbii spaniole. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). 2) Morfologie Substantiv, articol, pronume, adjectiv, numeral, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție. Categorii nominale: gen, număr, determinare. Categorii verbale: modul, timpul, diateza, aspectul. Perifraze verbale. 3) Sintaxa propoziției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]