2,791 matches
-
mare de orgii în ochii albaștri Și tu ieșită goală din ceață, Cerul susținut de câțiva pilaștri Îți face pe plaje o primire măreață. Mă apropii de tine să te cuprind, Dar rămân în brațe cu visul altor zile, Sub fontele amiezii care mă încind Himere se așează pe pântece fertile. Batem la Biserica zilei și nimeni nu descuie, Marea aduce neliniște și-n prag coralii, Însă briza pe-o scară de vise ne suie Sfinți așezându-ne în vitralii. Al.
ÎNĂLŢAREA LA CERUL LUMINII LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Inaltarea_la_cerul_luminii_limbii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/351533_a_352862]
-
adorm. Deși toropit, rămâneam treaz, în stare de veghe, incapabil să mă mișc, abia respirând... Deveneam, deodată, un vizionar al unor scene suprarealiste, himerice, stranii, mistice... Un spectator.actor al unui miraj la cote paroxistice. Înapoia pleoapelor închise, ca de fontă, dincolo de hăul mental, ca pe un ecran real, tridimensional, vizionam „filmul” de noapte pe care subconștientul îl inventa și îl derula galopant, repetitiv... Conștientizam fenomenul, devenise un exercițiu, îmi era extrinsec, vizualizarea elaborată mi se proiecta pe ecranul cortexulul iritându
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Revelatii_interzise_romeo_tarhon_1341126914.html [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
mare de orgii în ochii albaștri Și tu ieșită goală din ceață, Cerul susținut de câțiva pilaștri Îți face pe plaje o primire măreață. Mă apropii de tine să te cuprind, Dar rămân în brațe cu visul altor zile, Sub fontele amiezii care mă încind Himere se așează pe pântece fertile. Batem la Biserica zilei și nimeni nu descuie, Marea aduce neliniște și-n prag coralii, Însă briza pe-o scară de vise ne suie Sfinți așezându-ne în vitralii. Al.
ÎNĂLŢAREA ÎN VITRALII, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Inaltarea_in_vitralii_poezie_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/361889_a_363218]
-
altul cheamă și cheamă,/ altul blesteamă,/ altul cu`ntreg cuțitul/ ucide granitul.../ Sub marii, amari bolovani,/ sângele temniței fierbe de-o mie de ani./ Aud, aud,/ cu urechea pe piatră plecată,/ gârla lui răsculată./ Îi simt, îi simt/ smoala aprinsă, fonta lichidă,/ otrava toridă./ Și carnea mea trosnește deodată,/ din zăvoare drăcești,/ prin mădulare să se deschidă/ ca niște uși, ca niște ferești:/-Intră , sânge al temniței, intră./ vino din funduri nepământești,/ vino să mă cotropești.../ Îl chem., îl chem, iar
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
doi adolescenți veniți de la țară, plimbându-ne pe bulevardul plin de castani, cu frunzele de aramă ce se desprindeau din copaci. Într-o zi, marea mea iubire de altădată, tăiase din părul ei de abanos o șuviță strânsă de o fontă roșie sub formă de papion pe care mi-a făcut-o cadou. Dacă aș scotoci peste tot, chiar și după atâția ani, aș da de ea printre coperțile vreunei cărți. Parcă mă și văd plimbându-ne duminicile de mână prin
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
rătăcind prin văzduh. AȘTEPTARE Ograda cu nuc sub ceață plutind, Mic voievodat la marginea râului, Primăvara în roua căzută din frunze, Case din lemn își spală ferestrele, Nestatornice ochiuri în nopțile de veghe. Când trifoiul decide vara, Când pentru răcirea fontelor solare De la brâul zilei Mama aduce apă de la fântână În cumpenele donițelor de fag, Doi ochi ai mei, doi umeri ai mei, Lăsați-vă-n aripile primului vânt Care merge spre casa Unde mama, cu mâna dreaptă-a surorii mele
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_acuz_adev_al_florin_tene_1391600293.html [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
mare de orgii în ochii albaștri Și tu ieșită goală din ceață, Cerul susținut de câțiva pilaștri Îți face pe plaje o primire măreață. Mă apropii de tine să te cuprind, Dar rămân în brațe cu visul altor zile, Sub fontele amiezii care mă încind Himere se așează pe pântece fertile. Batem la Biserica zilei și nimeni nu descuie, Marea aduce neliniște și-n prag coralii, Însă briza pe-o scară de vise ne suie Sfinți așezându-ne în vitralii. OGLINDA
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_acuz_adev_al_florin_tene_1391600293.html [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
supravegherea orașului, ci a fost de asemenea și gardianul simbolic al privilegiilor municipalităților, ascunse în camera secretă. Turla în vârful căruia s-a montat dragonul, a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului. O perioadă a fost construită din fontă, apoi din tablă de oțel și în prezent este construită ca și întregul turn, din zidărie cu piatră. Atunci noaptea nu știam la ce să mă uit mai întâi, pentru că totul era captivant prin măreția construcțiilor și prin frumusețea lor
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491543414.html [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
steagul de durere În fața zecilor de mii cai-putere, Cauciucuri plesneau tam-nesam; A sporit chiar mult producția de salam. De-atâta veselie crăpau bocancii, Pescuiam prin râpi și prin văgăuni francii, Împodobeam cu sărbători calendarul, „Portrete” înălțau voioase paharul. Producția de fontă sporea an de an, Toți „îndărătnicii” capitulau „spontan”, Dispăreau alcătuirile vechile, De vesele îți țiuiau urechile. Ne întrebam: „Mai este ceva de făcut, Sau dărâmăm și o luăm de la-nceput?” De acum ar merge lucrurile strună, Nimic nu se scade
VESELIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Veselie.html [Corola-blog/BlogPost/350894_a_352223]
-
interesul să participi trupește sau spiritual la pregătirea ta pentru dans. Cu toate acestea ei sunt cei care pun bazele unor solide cunoștințe pentru calitatea de balerin, de artist complex, de dansator sau creator de coregrafie. Primul meu profesor, Vasile Fonta, un cunoscut dansator al orașului Timișoara, a fost unul dintre elevii preferați ai tatălui meu, Karol Valkay. Mai târziu, după 1957, când am revenit la Timișoara, am avut șansa ca la 17 ani pe care îi aveam să fiu coleg
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_maestrul_franc_george_roca_1356094549.html [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
de un arhitect inițiat în tainele lui Zalmoxe - întemeiat, adică, pe Iubire și Iertare -, apoi construit după criterii, principii și reguli poate doar de Meșterul Manole știute, păstrate și apărate cu sfințenie. Autorul copertelor, sculptorul Gheorghe Zărnescu, a ales ca fontă (culoare de fond) o nuanță domoală ca o cataplasmă de argilă vag argintie. În centrul optic al copertei I a plasat reproducerea unei lucrări de artă plastică de certă valoare estetică (un soi de pictură-basorelief, pictură-colaj) botezată, cu smerenie, Cruce
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
o precizare pe care, într-un octombrie 2008, pe 21-22, mi-a oferit-o poetul și marele tribun al românismului din Bucovina, Vasile Tărâțeanu, la întrebarea mea, din priviri, după ce observasem, pe trotuarele din Cernăuți, inscripția exclusivă de pe capacele de fontă ale canalelor de comunicații telefonice: ,,Societatea Română de Telefoane”. Cu surâsu-i mucalit și satisfacție nedisimulată, Don Bazil Tărâțeanu mi-a zis: ,,Au fost turnate, Dane, în 1920, după constituirea României Mari, de o uzină celebră din Franța... Noi le-am
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și inovație tehnică în miezul unor cercuri concentrice, nu pentru a te pierde ci pentru a-ți regăsi libertatea interioară. Și nu e ușor să duci libertatea aceasta, să rămâi cu tine intrigat și dezinvolt, asimilat și călit: "tatăl de fontă / mama de teracotă / cuptoare de unică folosință / în ele am ars" (nimic despre mine, pag.33 ), și să te simți de-al locului. Sau te aduce prin tonuri aparent neutre spre vama (neo)absurdului: “natura își reface viața / iar cosmin
SCURT TRATAT DESPRE SUNETE de MIOARA BĂLUŢĂ în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Scurt_tratat_despre_sunete_mioara_baluta_1383458259.html [Corola-blog/BlogPost/372284_a_373613]
-
scopuri cu precădere culturale și de conservare a identității etnice a românilor emigranți din acea parte a lumii; printre membrii fondatori ai acestei asociații se afla și Nichita Tomescu, alături de nume de marcă ale diasporei românești din Canada, ca: Alexandru Fonta, Miron Georgescu, George Stanciu, Petre Sultana ( prietenul care i l-a prezentat pe Vâlceanu lui nea Mitică), Nick Florescu, Ion Țăranu și alții. Tomescu, la acea dată făcea parte din staff-ul diasporei române din Montreal. Relatându-mi episodul acesta
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Costica_valceanu_eruditie_si_marginalizare_sau_duelul_contrariilor_.html [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
De aici începe ”piața de luni”. De-o parte și de alta a șoselei se întind tarabe cu lucruri de îmbrăcăminte "made în Malaezia". Alături de ele, țesături de tot felul, obiecte de plastic pentru uz casnic, oale din aluminiu sau fontă, biciclete și piese de schimb. Urmează fructele: banane pe crengile lor (așa am aflat că ele nu se recoltează una câte una, ci pur și simplu se taie creanga pe care sunt”ciorchinele” de banane. O alta va crește și
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_helene_pflitsch_1359475178_9wi36.html [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
la preoți pentru a-și lămuri unele pasaje biblice. Nu e de neglijat faptul că Francisc a frecventat Școala parohială San Giorgio. Contactul cu lumea monastică și cu ambientul benedictin, centrele monastice de influență romualdiană, cum ar fi: Camaldoli și Fonte Avellana, au avut rolul lor, ca și contactul frecvent cu mănăstirile și bisericile parohiale unde participă la Liturgia Orelor, oficii care-l pun în contact cu ambientul liturgic și cultural monastic, atât de puternic legat de tradiția patristică. O influență
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
PREDA - CEZARINA ADAMESCU Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 1283 din 06 iulie 2014 Toate Articolele Autorului CU ȘI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE Ca fiică a Dunării, simțeam la fel, când mergeam cu tata la pescuit, de pe vasul de fontă scufundat, Aloma, loc de joacă al copiilor dunăreni. Dunărea devenea „a noastră”, printr-o sfântă complicitate, pentru că ea ne dădea rodul său, peștele, racii, apa. Dar era și a altora și toți profitau de binefacerile ei. Pentru mine, Dunărea era
CU ŞI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE. FRAGMENT DIN CARTEA: PRIVIND ÎNAPOI CU SPERANŢĂ by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404629095.html [Corola-blog/BlogPost/343661_a_344990]
-
colțul împroșcat cu dureri personale. Acolo se rescrie istoria nașterii Cu jumătate din sângele Mielului Lichefiat în cubul de gheață albastră. -Cocktailul pentru petrecere-i gata! Scriu de o sută de ori în caietul dictando. Între timp Pe plita de fonta Porumbul explodează gălăgios și obez. Străzi fără sens pornesc spre rigola Și vin gunoierii cu instalații hiteck, Matură, adună la groapa comună Petale de piersic conservate-n oțet. METÀ DEL SANGUE DELL'AGNELLO Fendo l'aria con guanti senza dita
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1409393379.html [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
Florin ȚENE- Poeme Așteptare Ograda cu nuc sub ceață plutind, Mic voievodat la marginea Oltului, Primăvara în roua căzută din frunze, Case din lemn își spală ferestrele, Nestatornice ochiuri în nopțile de veghe. Când trifoiul decide vara, Când pentru răcirea fontelor solare De la brâul zilei Mama aduce apă de la fântână În cumpenele donițelor de fag, Doi ochi ai mei, doi umeri ai mei, Lăsați-vă-n aripile primului vânt Care merge spre casa Unde mama, cu mâna dreaptă-a surorii mele
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1494777663.html [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
ziceau ieșind dintr-o grotă anostă... Vremurile se rostogoleau vremuind generații și Gutenberg a înfipt un spin de teamă, menestreli de prin toate castelele Europei și prelații încălzeau saloanele cu incertitudini și dramă: “cine va mai asculta cântecele noastre sub fonta solară și astre când puțini știu să citească iar cartea e scumpă și fragilă și poate să ardă ca o iască? Nu e mai bine s-o facem din argilă?” ...și Dumnezeu a mai întors câteva secole de pagini pe
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1494777663.html [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
stil cortină, ce se lăsa antrenată, din ambele părți, de un șnur de mătase gros, ca pe vremuri pierdute în timp. În cealaltă parte erau câteva vase așezate pe un fel de policioară sub care era montata o chiuveta de fontă masivă. Alături de aceasta, un dulăpior, un alt taburet, un reșou, două ibrice și câteva oale emailate așezate una peste alta. Mai târziu, la baie, aveam să descopăr aceeași atmosferă austeră. Câteva prosoape, câteva sticluțe și flacoane pe o etajeră, lângă
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1457072008.html [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
OPERA LUI MARIN PREDA - CEZARINĂ ADAMESCU, de Cezarină Adamescu, publicat în Ediția nr. 1283 din 06 iulie 2014. CU ȘI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE Că fiica a Dunării, simțeam la fel, când mergeam cu tata la pescuit, de pe vasul de fonta scufundat, Aloma, loc de joacă al copiilor dunăreni. Dunărea devenea „a noastră”, printr-o sfântă complicitate, pentru că ea ne dădea rodul sau, peștele, racii, apa. Dar era și a altora și toți profitau de binefacerile ei. Pentru mine, Dunărea era
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
joacă a copiilor, implică Dunărea. Ei învățau de mici să împletească plase, să meștereasca unelte de ... Citește mai mult CU ȘI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRECa fiica a Dunării, simțeam la fel, când mergeam cu tata la pescuit, de pe vasul de fonta scufundat, Aloma, loc de joacă al copiilor dunăreni. Dunărea devenea „a noastră”, printr-o sfântă complicitate, pentru că ea ne dădea rodul sau, peștele, racii, apa.Dar era și a altora și toți profitau de binefacerile ei. Pentru mine, Dunărea era
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
neauzitul/ nesesizatul dangăt de clopot prescris de dramaturg ?!... Cortina roșie se ridică brusc și, pe fondul grohăitului apocaliptic, asistăm la intrarea în scenă, din laterală dreapta, rând pe rând, a celor 17 personaje din piesă - caricaturizate îngroșat, sculptate parcă în fonta (mlaștină întărită, solidificata), îmbrăcate cu vesminte de-a gata... rinocerizate. Machiate strident, pentru a li se scoate în evidență chipurile cadaverice, sprâncele bine arcuite, limbile și buzele intens colorate, podoabele capilare ciudate -, aceste fantoșe par dansatori rupți dintr-un vodevil
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
record la hectar și pe cap de locuitor. Producțiile record la hectar ajungeau în magazine pe tabelul cu rații iar descurcăreții, pe ușa din spate, se mai pricopseau cu câte ceva. Pe cap de locuitor o duceam bine. Aveam tone de fonta, de oțel, de ulei, de zahăr, de lapte, de căte și mai câte, toate, pe cap de locuitor. Am fost și eu, ca și dumneavoastră, un cap de locuitor rezistent. Acum 19 ani eram buimăcita de căte aveam pe cap
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]