160 matches
-
temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize (frontal, temporal). Se articulează cu osul frontal, sfenoid, temporal și maxilă Fața laterală ("Facies lateralis") sau fața facială (malară) privește antero-lateral, este patrulateră, convexă, netedă. Pe ea se găsește un mic orificiu zigomatico-facial ("Foramen zygomaticofaciale"), adesea dublu și ocazional absent. Orificiu zigomatico-facial este situat lângă marginea orbitală a feței laterale. Prin acest orificiu trec ramurile zigomaticofaciale ale nervului zygomatic ("Ramus zygomaticofacialis nervi zygomatici") și ramurile zigomaticofaciale ale arterei și venei lacrimale ("Arteria lacrimalis" și
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
zygomaticus major") și anterior mușchiul zigomatic mic ("Musculus zygomaticus minor"). Fața temporală ("Facies temporalis") este concavă și privește înapoi și medial. Ea alcătuiește partea anterioară a fosei temporare și peretele lateral al fosei infratemporare. Pe ea se găsește orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale") prin care trec: ramura zigomaticotemporală a nervului zigomatic ("Ramus zygomaticotemporalis nervi zygomatici") și ramura zigomaticotemporală a arterei zigomatice (care este o ramură a arterei lacrimale). Fața orbitară ("Facies orbitalis") este netedă și concavă, contribuie la formarea peretelui lateral și
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
de fața laterală a osului zigomatic prin marginea antero-superioară (orbitală). Se articulează cu marginea zigomatică a aripei mari a sfenoidului ("Sutura sphenozygomatica") și cu fața orbitară a maxilei ("Sutura zygomaticomaxillaris"). Pe fața orbitară a osului zigomatic se găsește orificiul zigomatico-orbitar ("Foramen zygomatico-orbitale"). Orificiul zigomatico-orbitar este deschiderea comună pe fața orbitară a canalelor, prin care trec nervii zigomaticofacial și zigomaticotemporal; uneori aceste canale au orificii separate pe fața orbitară. Marginea antero-superioară (orbitală) este netedă și concavă; formează porțiunea inferolaterală a aditusului orbitei
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
se îndreaptă înapoi unde cu capătul său dințat se articulează cu procesul zigomatic al osului temporal prin sutura temporozigomatică ("Sutura temporozygomatica"), formând arcada zigomatică ("Arcus zygomaticus"). este străbătut de canalul zigomatic. Acesta ia naștere pe fața orbitară prin orificiul zigomatico-orbitar ("Foramen zygomaticoorbitale") și apoi se bifurcă în interiorul osului, formând 2 bifurcații ce se deschid pe fața laterală prin orificiul zigomatico-facial ("Foramen zygomaticofaciale") și pe fața medială a osului prin orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale"). Canalul zigomatic are forma unui Y inversat. Canalul
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
temporozygomatica"), formând arcada zigomatică ("Arcus zygomaticus"). este străbătut de canalul zigomatic. Acesta ia naștere pe fața orbitară prin orificiul zigomatico-orbitar ("Foramen zygomaticoorbitale") și apoi se bifurcă în interiorul osului, formând 2 bifurcații ce se deschid pe fața laterală prin orificiul zigomatico-facial ("Foramen zygomaticofaciale") și pe fața medială a osului prin orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale"). Canalul zigomatic are forma unui Y inversat. Canalul zigomatic conține ramuri ale nervului zigomatic ("Nervus zygomaticus"): ramura zigomaticotemporală ("Ramus zygomaticotemporalis nervi zygomatici"), ramura zigomaticofacială ("Ramus zygomaticofacialis nervi zygomatici
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
Acesta ia naștere pe fața orbitară prin orificiul zigomatico-orbitar ("Foramen zygomaticoorbitale") și apoi se bifurcă în interiorul osului, formând 2 bifurcații ce se deschid pe fața laterală prin orificiul zigomatico-facial ("Foramen zygomaticofaciale") și pe fața medială a osului prin orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale"). Canalul zigomatic are forma unui Y inversat. Canalul zigomatic conține ramuri ale nervului zigomatic ("Nervus zygomaticus"): ramura zigomaticotemporală ("Ramus zygomaticotemporalis nervi zygomatici"), ramura zigomaticofacială ("Ramus zygomaticofacialis nervi zygomatici") și ramuri ale arterei zigomatice (care este o ramură a arterei
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
puntea lui Varolio (lat. "pons") și mezencefal (lat. "mesencephalon"). Bulbul rahidian are formă de con turtit antero-posterior, cu vârful trunchiat în continuarea măduvei. Pe linia mediană a feței anterioare prezintă fisura mediană, ce se termină cranial printr-o depresiune triunghiulară, foramen caecum. Caudal, in profunzimea fisurii mediane se observă fibre nervoase ce se încrucișează, formând decusația piramidală sau decusația motorie. De o parte și de alta a fisurii mediane se observă două proeminențe alungite longitudinal, piramidele bulbare. Lateral, piramidele bulbare sunt
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
marine. ul este compus din protozoare, viermi, artropode (crustacee inferioare), moluște (pteropode), larve ale unor animale de fund etc. Zooplanctonul servește, mai ales, ca hrană pentru peste. Zooplanctonul include 6 grupe de protozoare: foraminifere, acantari, radiolari , tintinide,talomite, actolite Foraminiferele (foramen = gaură) au o cochilie numită test, calcaroasa, hialina, cu aspect porțelanos ori aglutinata. Deși sunt în general bentonice, au și forme planctonice: globigerinele (Orbulina, Hastigerina). După moarte, testele se depun la fund și formează malurile cu globigerine. Acantarii se remarcă
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
partea posterioară și inferioară a craniului, participă la formarea bazei craniului și a bolții (calvariei) acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală mare ("Foramen occipitale magnum") în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale osului: porțiunea bazilară ("Pars basilaris"), situată înaintea găurii occipitale, solzul occipitalului ("Squama occipitalis") situat înapoia găurii occipitale, două porțiuni laterale ("Pars lateralis") situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas. Gaura occipitală sau gaura occipitală mare ("Foramen magnum") este un orificiu larg aflat pe porțiunea bazilară. Are o formă ovală, alungită antero-posterior și este situată într-un plan aproape orizontal. Prin gaura occipitală canalul vertebral comunică cu cavitatea neurocraniului. Prin gaura occipitală trec bulbul rahidian ("Medulla oblongata
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
o fațetă articulară, față maleolară medială, care se articulează cu fațeta corespunzătoare a maleolei mediale tibiale, iar jos o suprafață rugoasă. Fața medială a colului talusului, aflată înaintea (distal) feței mediale a corpului talusului, este îngustă, rugoasă și conține numeroase foramene vasculare. Ea este mai înaltă decât fața laterală a colului talusului și reprezintă extinderea anterioară a segmentului nearticular al feței mediale a corpului talusului. Aici se află extremitatea medială a crestei transversale a colului talusului și inserțiile sale. Pe versantul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
a craniului mult mărită în dimensiuni și vizibil înclinată înainte. Arcadele zigomatice sunt slab dezvoltate, subțiri, larg separate și orientate aproape orizontal. Bulele timpanice osoase de dimensiuni mici, aplatizate. Canalul infraorbital este larg și traversat de un fascicul al maseterului. Foramenele incisivilor sunt mici. Oasele lacrimale sunt absente și deci osul zigomatic nu este în contact cu osul lacrimal. Mandibula cu o apofiză angulară mică. Apofiza coronoidă a mandibulei lată, alungită, iar apofiza condiliană foarte mult scurtată. Neurocraniul are două suprafețe
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
astfel până la vomer, cu care se articulează. Prezintă câteva fețe și margini: Scobitura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina") este o scobitură adâncă între procesele orbitar și sfenoidal ale osului palatin. Ea este acoperită de corpul sfenoidului și transformată astfel, în gaura sfenopalatină ("Foramen sphenopalatinum") prin care trec artera și vena sfenopalatină și ramuri nervoase nazale din ganglionul sfenopalatin. Această gaură conectează fosa pterigopalatină cu partea posterioară a meatului superior. Procesul piramidal ("Processus pyramidalis") este o apofiză situată la partea inferioară a osului palatin
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
inferioară se inseră mușchiul temporal ("Musculus temporalis"). Deasupra liniei temporale superioare se află aponevroza epicranienă ("Galea aponeurotica"). Sub linia temporală inferioară se află fosa temporală. Posterior aproape de marginea sagitală (superioară) a osului parietal se află o gaura inconstantă - gaura parietală ("Foramen parietale") prin care trece vena emisară parietală (Santorini) ("Vena emissaria parietalis"). Marginea superioară sau sagitală ("Margo sagittalis ossis parietalis") este groasă, dințată și cea mai lungă; se întinde de la bregma la lambda și se articulează cu cea de partea opusă
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
edentație parțială și suprasolicitarea dinților restanți) și diminuarea igienei buco-dentare (fig. 4.2), joacă rol predominant. Mobilitatea dinților (fig. 4.3) evoluează lent. Pulpa dentară își modifică structura deoarece vasele și fibrele nervoase sunt slab irigate prin obliterarea progresivă a foramenului apical. Diminuarea vascularizației și degenerescența fibro-calcaroasă pulpară scad rezistența pulpară la agresiunile ulterioare. Orice iritație pulpară provoaca formarea unei dentine terțiare amorfe. Este vorba de o dentina anormală, patologică, cel mai frecvent tolerată fără semne clinice. Dentina devine progresiv sediul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Principalele leziuni anatomo-clinice existente la nivel rinosinusal și rinofaringian cauzatoare de malformații dentare sunt: -deviații de sept nazal, -rinita cronică hipertrofică, -malformații labio-velopalatine. -adenoidită cronică. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI EMBRIOLOGIE Palatul primitiv este format din toate structurile situate anterior de foramenul incisiv. Palatul secundar este compus din structurile situate între foramenul incisiv și uvulă. Palatul dur este inclus în palatul primar, în regiunea situată anterior de foramenul incisiv. Despicatura palatului moale este, de fapt, a palatului secundar, considerată a fi o
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de malformații dentare sunt: -deviații de sept nazal, -rinita cronică hipertrofică, -malformații labio-velopalatine. -adenoidită cronică. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI EMBRIOLOGIE Palatul primitiv este format din toate structurile situate anterior de foramenul incisiv. Palatul secundar este compus din structurile situate între foramenul incisiv și uvulă. Palatul dur este inclus în palatul primar, în regiunea situată anterior de foramenul incisiv. Despicatura palatului moale este, de fapt, a palatului secundar, considerată a fi o despicatură parțială. În săptămâna a V-a de dezvoltare, începe
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
DE ANATOMIE ȘI EMBRIOLOGIE Palatul primitiv este format din toate structurile situate anterior de foramenul incisiv. Palatul secundar este compus din structurile situate între foramenul incisiv și uvulă. Palatul dur este inclus în palatul primar, în regiunea situată anterior de foramenul incisiv. Despicatura palatului moale este, de fapt, a palatului secundar, considerată a fi o despicatură parțială. În săptămâna a V-a de dezvoltare, începe unirea pe linia mediană a structurilor mezenchinale. Anterior, proeminențele nazale mediane fuzionează, formând procesul palatin median
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
dur este format din procesul palatin al maxilarului superior, în porțiunea anterioară, și din oasele palatine, în porțiunea posterioară. Trei perechi de foramenuri permit vaselor sanguine să penetreze oasele palatului. Prima pereche este situată înapoia incisivilor centrali. Micul și marele foramen palatin sunt situate posterior și sunt străbătute de mica și marea artera palatină, ramuri din artera maxilară internă. Marea artera traversează palatul dur din posterior spre anterior și reintră în palat prin foramenul incisiv. Originea și traiectul arterei mari palatine
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
situată înapoia incisivilor centrali. Micul și marele foramen palatin sunt situate posterior și sunt străbătute de mica și marea artera palatină, ramuri din artera maxilară internă. Marea artera traversează palatul dur din posterior spre anterior și reintră în palat prin foramenul incisiv. Originea și traiectul arterei mari palatine este importantă deoarece tehnicile chirurgicale de rezolvare a despicăturilor palatine, prin ridicarea lamboului mucoperiostal, interesează aceste artere. Palatul moale reprezintă o structură dinamică, având 5 perechi de mușchi inervați de plexul faringian din
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
este format dintr-o rădăcină dorsală și una ventrală. Rădăcina dorsală conține neuroni senzitivi ce se distribuie coloanelor cenușii posterioare din măduva spinării, iar rădăcina ventrală conține neuroni somatici motori cu originea în coloanele anterioare cenușii ale măduvei spinării. Lângă foramenul interventebral, cele două rădăcini se unesc pentru a forma un nerv spinal mixt. Acesta dă naștere la o mică ramură meningeală și apoi iese prin foramenul intervetebral pentru a se divide într-o ramură dorsală și una ventrală. Ramura dorsală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
conține neuroni somatici motori cu originea în coloanele anterioare cenușii ale măduvei spinării. Lângă foramenul interventebral, cele două rădăcini se unesc pentru a forma un nerv spinal mixt. Acesta dă naștere la o mică ramură meningeală și apoi iese prin foramenul intervetebral pentru a se divide într-o ramură dorsală și una ventrală. Ramura dorsală a nervului spinal se îndreaptă spre posterior, pentru a asigura inervația mușchilor paravertebrali și a tegumentului spatelui. Dă ramuri cutanate mediale (pentru periost, ligamente și articulațiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
și pentru mușchii erectori) și cutanate laterale (pentru ridicătorii coastelor) care se distribuie în tegumentul regional. Datorită anastomozelor multiple dintre ramurile cutanate mediale și laterale, durerea la acest nivel este difuză, fiind greu de localizat [2]. Ramura ventrală chiar lângă foramen stabilește o comunicare cu lanțul simpatic prin două ramuri comunicante: ramura albă (ce conține fibre simpatice preganglionare) și ramura gri (ce conține fibre simpatice postganglionare). Apoi ramura ventrală continuă ca nerv intercostal. Fiecare nerv intercostal trece pe sub coasta omonimă pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
la infecții, precum și alți corpi străini cum ar fi cateterele venoase centrale, sondele de pace-maker, porturi intravenoase, shunturi atrioventriculare. Defectul de sept ventricular constituie un factor de risc înalt de endocardită, defectele de sept atrial de tip ostium secundum sau foramen ovale patent nu presupun același risc. Toți pacienții cu leziuni de risc ar trebui sa fie tratați profilactic de endocardită (tabelele 17.2, 17.3) de fiecare dată când urmează proceduri care pot produce bacteriemie, cum ar fi procedurile orofaringiale
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
a foliolei anterioare se află foliolele laterale, stângă și dreaptă. Acestea au formă convexă și corespund cupolelor diafragmatice, dreaptă și stângă, care vin în raport cu bazele pulmonilor, prin intermediul pleurei diafragmatice. La granița dintre foliola anterioară și cea laterală dreaptă se găsește foramenul ovoidal al venei cave inferioare, mărginit de fibre tendinoase, cu dispoziție circulară și radiară, care solidarizează vena cu marginea orificiului [4]. Zona musculară a diafragmului este formată din trei părți, a căror denumire este dată de originea fibrelor musculare: lombară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]