28 matches
-
consecință. (8) Nu intră sub incidența dispozițiilor prezentului regulament: fosilele; nisipul de corali, si anume materialul compus integral sau parțial din fragmente de corali morți, zdrobite mărunt, de maximum 2 mm în diametru, care poate conține, printre altele, resturi de foraminifere și de cochilii de moluște sau de crustacee sau alge coraline; fragmente de corali (inclusiv pietriș și balast) și anume fragmente neaglomerate de corali morți sparți sau în formă de deget și alte materiale cu diametre între 2 și 30
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm - 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm - 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere ("Textularia jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
noile condiții de hrană, revoluția neozoică apare mai târziu. Dar, în mod ciudat, nu cu acestea se definește începutul Neozoicului, ci cu fapte negative: dispariția amoniților și a reptilelor gigantice. Există totuși și un criteriu pozitiv, apariția unor organisme unicelulare, foraminiferele de talie mare, numite Numulitide, ce nu vor exista decât în Paleogen, de unde și tendința de a denumi această perioadă, Numulitic. În afară de numuliți, Neozoicul este, în domeniul nevertebratelor, era necontestată a moluștelor, mai precis, a scoicilor și a melcilor. Ele
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
în epoca cocenă medie s-au acumulat sedimente marine în special argilo-carbonatice de adîncime mare cu un conținut mic de materiale terigene (aleurito-nisipoase). Aceste depuneri conțin cochilii de moluște, resturi fosilizate de-arici de mare, de bureți, cochilii de octracare, foraminifere mai ales de numuliți. Depunerile neogene sînt dezvoltate pe întreg teritoriul raionului, ele ies la suprafața pe povîrnișurile abrupte ale văilor și ravenelor. Sînt alcătuite din roci sedimentare de origine marină și continentală aparținînd seriei mocine si celei pliocene. Grosimea
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde și numele algei. Dovezile fosile sugerează că originează din timpul, sau înaintea, perioadei jurasice. Diatomeele sunt folosite pentru monitorizarea condițiilor mediului și în studiul calității apei. Grupul Sarcodinelor cuprinde amibele, radiolarii și foraminiferele, care emit pseudopode pentru deplasare și înglobarea particulelor de hrană.Deja-cunoscuta specie, "Amoeba proteus", se găsește printre vegetația în descompunere de la fundul pârâurilor de apă dulce sau a iazurilor, dar există și numeroase amibe parazite (unele parazitează omul, producând boli
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
constă într-o mare varietate de zooplancton, dar și unele specii de fitoplancton, precum diatomeele, cocolitoforele și dinoflagelatele. Pot consuma, de asemenea, bacterii sau grohotiș organic. Înmulțirea lor este puțin documentată; au fost raportate fisiunea binară, fisiunea multiplă și înmugurirea.Foraminiferele sunt sarcodine unicelulare cu cochilii. Acestea sunt divizate în cămăruțe, care sunt adăugate treptat în timpul creșterii, iar cele mai simple forme sunt tuburi deschise sau sfere goale. Depinzând de specie, cochilia poate fi făcută din compuși organici, boabe de nisip
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
organismelor animale care populează apele dulci și marine. ul este compus din protozoare, viermi, artropode (crustacee inferioare), moluște (pteropode), larve ale unor animale de fund etc. Zooplanctonul servește, mai ales, ca hrană pentru peste. Zooplanctonul include 6 grupe de protozoare: foraminifere, acantari, radiolari , tintinide,talomite, actolite Foraminiferele (foramen = gaură) au o cochilie numită test, calcaroasa, hialina, cu aspect porțelanos ori aglutinata. Deși sunt în general bentonice, au și forme planctonice: globigerinele (Orbulina, Hastigerina). După moarte, testele se depun la fund și
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
și marine. ul este compus din protozoare, viermi, artropode (crustacee inferioare), moluște (pteropode), larve ale unor animale de fund etc. Zooplanctonul servește, mai ales, ca hrană pentru peste. Zooplanctonul include 6 grupe de protozoare: foraminifere, acantari, radiolari , tintinide,talomite, actolite Foraminiferele (foramen = gaură) au o cochilie numită test, calcaroasa, hialina, cu aspect porțelanos ori aglutinata. Deși sunt în general bentonice, au și forme planctonice: globigerinele (Orbulina, Hastigerina). După moarte, testele se depun la fund și formează malurile cu globigerine. Acantarii se
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
apele curgătoare la gurile de vărsare în mari de unde fragmentele mai fine sunt transportate și sortate mai departe de curenți. Sedimetele de natură biogena, provin din scheletele viețuitoarelor (floră și fauna marină), care pot forma insule în cazul coralilor, iar foraminiferele, diatomeele, radiolarii și alte organisme cu schelet carbonatic au dat naștere la anumite tipuri de roci calcaroase. Prin procesele biochimice de fundul marilor au luat naștere zăcăminte biogene care au făcut ca unele țări că Norvegia să devină o țară
Oceanografie () [Corola-website/Science/315095_a_316424]
-
rămășițe vegetale, animale, plancton sau polen, care pot fi atribuite unei zone climatice specifice. Moleculele de biomarcaj precum alkenonele pot dezvălui detalii privind temperatura lor de formare. Caracteristicile chimice, în special raportul Mg/Că al calcitei în testele făcute asupra foraminiferelor pot fi deasemenea folosite pentru a afla temperatura din perioada în care trăiau organismele respective. Raporturile izotopilor pot furniza mai multe informații. Mai exact, indicatorul δ18O răspunde schimbărilor în temperatura și în volum al gheții, iar indicatorul δ13C reflectă o
Paleoclimatologie () [Corola-website/Science/314004_a_315333]
-
al comunei Păltiniș. Rezervația naturală se întinde pe o suprafață de 4 ha, pe valea „Ogașul Ursului”, în bazinul văii Pogănișului, în partea nord-estică a satului Delinești și reprezintă o zonă de deal cu resturi fosilifere tortoniene de moluște, melci, foraminifere, briozoare, viermi, alge, corali și pești, depozitate în rocă sedimentară de pietrișuri, argile, gresii și marne.
Locul fosilifer de la Delinești () [Corola-website/Science/325784_a_327113]
-
fliș, începând din 1976 s-a ocupat de studiul Sarmațianului din Platforma Moldovenească și Dobrogea de Sud. De asemenea, s-a ocupat și de istoria științelor geologice din România. A inițiat la Iași, studiul bitumolitelor oligocene (roci generatoare de hidrocarburi), foraminiferelor mari și a nannoplanctonului calcaros. Activitatea de cercetare este finalizată în 180 de lucrări publicate, 30 de rapoarte geologice, 2 granturi, la care se adaugă volumele: Flișul Paleogen din bazinul văii Moldovei (1971), Geologia României (1974), Obcinele Bucovinei (1978), Geologia
Liviu Ionesi () [Corola-website/Science/307237_a_308566]
-
mame. Urmărită în evoluție, reproducerea apare ca un proces din ce în ce mai complicat, pe măsură ce el asigură perpetuarea speciei, mai ales în condiții nefavorabile. Astfel, la protozoare apare stadiul de închistare, după care se reia reproducerea prin diviziune. Pe o treaptă imediat superioară (foraminifere, sporozoare) apar primii izogameți, care prin unire dau o celulă cu materialul genetic împrospătat. Dar tot la unele protozoare apare procesul de conjugare, care poate fi comparat cu fecundarea de la metazoare, deoarece cei doi gameți au sex diferit. Aceste cicluri
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
s-ar părea că ea și-a ales această formă miraculoasă drept „ornament” favorit. Forma constantă a spiralei logaritmice la orice scară de dimensiuni își dezvăluie frumusețea în natură prin formele unor minuscule fosile ale unor organisme unicelulare cunoscute ca foraminifere. Spirala logaritmică și Secțiunea de Aur merg mână în mână. În șirul de Dreptunghiuri de Aur obținute decupând succesiv pătrate dintr-un Dreptunghi de Aur, dacă se unesc diverse puncte în care aceste „dreptunghiuri rotitoare” împart laturile în Raporturi de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
logaritmice. Dacă trasăm o dreaptă dinspre pol spre orice punct al curbei, ea taie curba sub exact același unghi. Șoimii se folosesc de această proprietate atunci când își atacă prada. Lucrul uimitor este că aceeași formă spirală care se găsește la foraminiferele unicelulare și la floarea-soarelui și care călăuzește zborul unui șoim poate fi întâlnită și în acele „sisteme stelare adunate într-un plan comun, cum sunt cele din Calea Lactee”(Kant). Secțiunea de Aur este o creație a geometriei inventate de oameni
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
căută în raftul cu cărți. Ia dicționarul, găsește cuvîntul care nu-i dă pace, îi află înțelesul pe care și-l notează cu creionul pe un caiet de matematică nescris: «cochilie, s.f. 1. Înveliș calcaros sau silicios al unor moluște foraminifere etc. 2. Tipar metalic folosit la turnarea diferitelor piese de mașini etc.». Creionul zăbovește în aer; nu înțelege pe deplin. Mai citește odată ce a scris. Scutură din cap. Ceva nu merge” (p. 44) Les incertitudes du language, ar putea comenta
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
a folosi unelte chimice ca să își păstreze structura. Invers, activitatea umană, privită de pe Sirius, este și ea întoarsă spre interior, iar pentru același observator stelar, întrebuințarea pe care omul o dă cărbunelui ori fierului nu se deosebește de felul cum foraminiferele se folosesc de calcar"... Umwelt, lume specifică decupată în masa realității potrivit naturii organismului... Un metazoar - față de un protozoar - nu e atât ansamblul țesuturilor și celulelor sale, cât nivelul general al eforturilor proprii de a impune o unitate individuală țesăturilor
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
G., apoi o colegă prietenă cu Mera, pe care o chema Mălina și la vederea căreia toți începeau să cânte din Creedence: Molina, where you're going to?, Mortul și prietena lui Sanda, zisă și Calceola Sandalina, după numele unui foraminifer. Dar Sanda (Sanda era numele ei de familie) era bună prietenă cu Gina, așa că, neinvitată de fapt, Gina s-a luat și ea după noi. Oricum, gașca era încîntată, căci simțise că lucrurile nu sânt în regulă între mine și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de diplomă. N a acceptat compromisul sub nici o form ă. Și-a început activitatea de cercetare în cadrul Muzeului Universității, cu bivalvele actuale din apele curgătoare și lacurile din Moldova. În colaborare cu N. Macarovici, s-a ocupat și de studiul foraminiferelor actuale, de pe șelțul românesc al Mării Negre, urmărind atât aportu l lo r în biomasă, cât și variabilitatea speciei Ammonia beccarii, care este dominantă. Puțin mai târziu, la sugestia prof. N. Macarovici, s-a ocupat cu studiul Sarmațianului de pe Platforma Moldovenească
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
carpatică și în R. Moldova (după 1990). A adus contrib uții paleontologice (micro Și macrofaunistice) lito și biostratigrafice, biozonare, tectonice, paleoecologice și paleogeografice dar și asupra resurselor utile. Paleontologic, a îmbogățit inventarul fosil, din unitățile cercetate cu sute de taxoni: foraminifere, ostracode, bivalve și gastropode. A urmărit taxonomic și filogenetic mactridele sarmațiene (pe care le-a grupat în 4 subgenuri), a studiat variabilitatea speciei Mactra (Podolimactra) podolica (precizarea neotipului și separarea a 3 subspecii noi) și a unor taxoni de ceriți
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
variabilitatea speciei Mactra (Podolimactra) podolica (precizarea neotipului și separarea a 3 subspecii noi) și a unor taxoni de ceriți. A creat unele specii și subspecii noi de Obsoletiforma, Musculus, Anodonta și Potamides și a validat unii taxoni de cardiide și foraminifere. Litostratigrafic, a separat unități noi pentru intervalul Buglovian-Basarabian din Platforma Moldovenească și Dobrogea de Sud, care au devenit clasice. Biostratigrafic, a urmărit delimitarea etajul ui S armațian și a subetajelor sale, pe criterii micro- și mac rofa unistice. A militat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
că „nisipurile de Văleniʺ (Platforma Moldovenească) aparțin Hersonianului și nu unui „orizontʺ de tranziț ie î ntre Basarabian și Hersonian. Dispunând de o mare experiență, a realizat o biozonare integrată pentru depozitele sarmațiene de pe Platforma Moldovenească, pe baza bivalvelor, gastropodelor, foraminiferelor și ostracodelor. De asemenea, s-a ocupat de unele aspecte principale legate de Sarmațian și s ubetajele sale. Prin activitatea desfășurată, s a afirmat ca unul dintre cei mai valoroși specialiști în Sarmațian, pe plan național și internațional. În afară de Sarmațian
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul în corpuscule oolitice poate ajunge pâna la 90% la care se adaugă unele minerale alogene și antigene litoclaste, pelote și mai ales bioclaste de mactre, ceriți, cardiide, Solen, foraminifere, ostracode. Cimentul este alcătuit din calcit sparitic. Calcarele lumaselice sunt alcătuite aproape exclusiv din bioclaste întregi sau fragmentare de Mactra podolica conservate ca mulaje. Pe suprafața bioclastelor apar frecvent cruste micritice, calcaroase sau limonitice. Gresiile apar în strate subțiri și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
respectiv precipitarea s-a produs în zona neritico-litorală de adâncime mică, cu o dinamică ridicată a apei și o bună aerare ce a permis o dezvoltare explozivă a mactrelor. Fauna fosilă din Dealul Repedea cunoscută până în prezent este reprezentată prin: foraminifere, ostracode, bivalve, gasteropode și mamifere. Întâlnim specii de cardiide, Solen, cyrene, veneride, trochide, ceriti, relevând caracterul salmastru al mării, la care se adaugă o asociație de Cardium fittoni, Mactra fabreana, Mactra podolica. În prezent putem afirma că fauna fosiliferă din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]