39 matches
-
dolari. De pe urma cererii pe piață a benzinei, Henry Ford a profitat foarte mult, fiind fondator al industriei americane de automobile, a întemeiat Ford Motor Company (1903), autor al unui nou mod de organizare a producției industriale, cunoscut sub denumirea de fordism sau producția în masă. Pe 16 ianuarie 1920, în Statele Unite ale Americii intra în vigoare cel de-al 18-lea amendament, care interzicea producerea, vânzarea, importul și exportul băuturilor ce aveau mai mult 0,5% alcool, fiind considerate "toxice". Americanii
Expansiunea Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329143_a_330472]
-
a unei forțe de muncă industriale, în special producția pe bandă rulantă a automobilelor. Combinația lui Henry Ford de fabrici eficiente, muncitori bine plătiți și prețuri mici a revoluționat lumea automobilelor iar acest proces a fost cunoscut sub numele de "Fordism". Ford s-a lansat într-o fabrică modificată în 1903 cu 28.000 de dolari de la doisprezece investitori, în special de la John Francis Dodge și Horace Elgin Dodge care mai tarziu au fondat "Compania de automobile a fraților Dodge". În timpul
Ford Motor Company () [Corola-website/Science/308705_a_310034]
-
(n. 30 iulie 1863 - d. 7 aprilie 1947) a fost fondator al industriei americane de automobile, a întemeiat Ford Motor Company (1903), autor al unui nou mod de organizare a producției industriale, cunoscut sub denumirea de "fordism". s-a născut pe data de 30 iulie 1863, în districtul Wayne, Michigan. Fiul unor emigranți irlandezi, Mary și William Ford, care s-au stabilit la o fermă în Dearborn, își ajută tatăl cu gospodăria, și urmă școala într-o
Henry Ford () [Corola-website/Science/298655_a_299984]
-
Societatea postindustrială Valori culturale Critica valorilor religioase Dominarea valorilor seculare materialiste Valorile postmaterialiste Organizare Apariția organizațiilor ce corespund începuturilor de dezvoltare a unei noi diviziuni ale muncii Birocrația (raționalizare) instrumentală Organizarea flexibilă („adhocrație”) și în variante multiple (ieșirea deplină din „fordism”) Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire a naturii Demistificarea certitudinilor științei și a puterii transformatoare nelimitate a științei Politică Ieșirea din absolutismul puterii Politica emancipării (față de exploatare, oprimare, inegalitate) și a dezvoltării O politică a conviețuirii (derivată
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
New York, 1982; și Philip Scranton, Figured Tapestry: Production, Markets, and Power in Philadelphia, 1885-1942, Cambridge University Press, New York, 1989. Vezi inovatorul articol scris de Ernest J. Yanorella și Herbert Reid, „From «Trained Gorillaș to «Humanwareș: Repoliticizing the Body-Machine Complex Between Fordism and Post-Fordism” În Theodore R. Schatzki și Wolfang Natter, ed., The Social and Political Body, Guildford Press, New York, 1996, pp. 181-219. Rabinbach, The Human Motor, p. 272. Rabinbach parafrazează aici concluziile unui articol de căpătâi aparținând lui Charles S. Maier
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Colbert și Haussmann făcând același gest. Cu mâinile rămase libere, cei trei monarhi ar fi ținut o pancartă cu inscripția: „Munciți pe brânci, pentru numele lui Dumnezeu”. Ibid., p. 27. Ibid., p.187. Ibid., p.185. Ibid., p. 70. Influența fordismului și taylorismului este evidentă și În acest caz. Vezi David Harvey, The Condition of Post-Modernity: An Enquiry into the Origins of Social Change, Basil Blackwell, Oxford, 1989, pp. 35-44. După primele două decenii ale carierei sale, Le Corbusier era un
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
jboyett.com/learning.htm. Brady, M., 1996, Educating for Life as It’s Lived, The Educational Forum, mai. Brady, M., f.a., Holistic Education, http://ddi.digital.net/Îmbrady.html. Brown, P.; Lauder, H. (ed.), 1996, Education for Economic Survival: from Fordism to Post-Fordism, Routledge, Londra. Brown, P.; Lauder, H., 2001, „Education, Globalization, and Economic Development”, în A.H. Halsey et al. (ed.), Education, Culture, Economy and Society, Oxford University Press, Oxford, New York. Bull, H., 1998, Societatea anarhică. Un studiu asupra ordinii
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
În primul rând, modelul fordian rămâne prezent în anumite sectoare de activitate. În al doilea rând, el funcționează în unele țări sărace în cadrul subtratării. În fine, modelul "toyotist", chiar dacă duce la o consolidare a relațiilor orizontale, păstrează similitudini profunde cu fordismul (Gratacap, 1999): lanțul poate rămâne prezent; personalul slab calificat nu este cuprins în noua formă de organizare; stresul crește; standardizarea rămâne prezentă. 5. Determinantele structurii Cercetătorii au fost preocupați de identificarea factorilor care influențează forma organizațiilor. Vom oferi o vedere
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Societatea postindustrială Valori culturale Critica valorilor religioase Dominarea valorilor seculare materialiste Valorile postmaterialiste Organizare Apariția organizațiilor ce corespund începuturilor de dezvoltare a unei noi diviziuni ale muncii Birocrația (raționalizare) instrumentală Organizarea flexibilă ("adhocrație") și în variante multiple (ieșirea deplină din "fordism") Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire a naturii Demistificarea certitudinilor științei și a puterii transformatoare nelimitate a științei Politică Ieșirea din absolutismul puterii Politica emancipării (față de exploatare, oprimare, inegalitate) și a dezvoltării O politică a conviețuirii (derivată
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Production System: a Strategic Issue for Europe, vol. I FOP 245, 1991, Commission of the European Communities, p. 12. footnote>. Organizarea prevedea structuri stabile, cu nivele și posturi ultraspecializate și coordonate de o birocrație administrativă puternic organizată. „Scopul principal al fordismului, modul dominant prioritar al organizării industriale avansate față de perioada prezentă, era a stabiliza cadrul (structura) de bază a activităților de producție și a relațiilor de muncă pe termen Îndelungat. Întreprinderea fordistă fabrică produse standardizate În cantități mari, stabilește atât bariere
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
În cantități mari, stabilește atât bariere competitive de intrare, cât și reduceri de cost prin folosirea economiei de mari dimensiuni și realizează eficiență tehnică prin intercalarea rigidă și minuțioasă a echipamentului specializat și predominant, a muncii semicalificate. Sub aspect organizațional, fordismul poate fi privit ca o structură ierarhică a separațiilor. Firmele sunt net diferențiate de piață și față de alte firme prin necesitatea de a controla costurile insuccesului de piață, a controla interdependențele tehnologice și rezultatele economice. Departamentele și unitățile din cadrul Întreprinderii
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
18, 70-73. footnote>: 1. Disjuncția netă dintre conducere și execuție, golirea execuției de orice autonomie, participare, decizie, interes pentru problemele generale etc. 2. Specializarea cât mai mare a muncii de execuție, fragmentizarea la maximum a activităților. 3. Prin trecerea la fordism (banda rulantă), omul devine subordonat mașinii care Îi impune ritmul, ordinea operațiilor, natura activității. 4. Masificarea producției prin standardizare, realizarea produselor cu un ciclu lung de viață (chiar de peste zece ani), mică varietate, mare cantitate (producția pentru consumatori masificați, a
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
erau cel mai bine plasați. Organizarea muncii suferă de asemenea mutații semnificative. Importanța sectorului secundar scade în folosul celui terțiar. În organizarea muncii, numeroasele principii bazate pe o mai mare individualizare și responsabilizare a fiecărei funcții urmează metodelor inspirate de fordism. Concepția însăși a rolului muncitorului se modifică. Toate acestea nu rămîn fără consecințe în formarea conștiinței de clasă a muncitorilor. Se schimbă natura luptei. Deseori se va pune problema apărării a ceea ce a fost dobîndit, fapt de care o bună
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
distincției între diferitele înțelesuri ale unor concepte precum cultură și civilizație, cultură populară și cultură de masă. Termenul de mass culture amintește de producția pe bandă rulantă care a revoluționat industria automobiluilui american, și care a furnizat și termenul de fordism: serie mare, piață extrem de extinsă, preț de cost pe unitate mic, preț de vânzare mic. Atât criticii de stânga cât și cei de dreapta au condamnat cu mânie proletară sau aristocratică (și în America au rămas aristocrați, măcar ai spiritului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Origins of Cultural Change, Blackwell, Cambridge, MA, 1990. Hatch, D. și S. Millward, From Blues to Rock: an Analytical History of Pop Music, Manchester University Press, Manchester, 1987. Heffernan, Nick, Capital, Class, and Technology in Contemporary American Culture: Projecting Post- Fordism, Pluto Press, Londra, 2000. Herman, Edward S., Noam Chomsky, Manufacturing Consent: The Political Economy of the Mass Media, Pantheon Books, New York, 1988. Hertzberg, Hendrik, "Lost Love", The New Yorker, septembrie 11, 2006 <http://www. Newyorker com /archive/2006/ 09/11
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
defectelor decât să le prevină. Este tot mai evident că la noi se subestimează aportul decisiv al instrucției solide și reînnoirii calificărilor. La aceasta s-a ajuns și datorită efortului manageriatului român de flexibilizare În viziunea restrictivă a taylorismului și fordismului. Centrând posturile de muncă pe o sarcină simplu de Însușit, se caută un anumit tip de flexibilitate care este de preferat pregătirii atente a unui personal polivalent. Astfel, managerul poate efectua angajări În fazele expansiunii ciclului afacerilor și disponibilizări În
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
d) Tratamentul social al șomajului constă în atenuarea efectelor șomajului prin recursul la: * indemnizații; * lucrări de utilitate colectivă; * stagii diverse. 8.1.4. Spre o nouă organizare a muncii Criza economică a bulversat lumea muncii: criză a taylorismului și a fordismului, criză a sindicalismului, robotică, flexibilitate, nouă gestiune a resurselor umane. Fenomene multiple care arată că o organizare nouă a muncii este în curs de a se institui în întreprinderi. Taylorismul se baza pe o diviziune radicală a muncii între operațiunile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
sarcinilor. Acest tip de organizare a permis creșterea productivității, dar a antrenat o descalificare a muncitorilor strict specializați, lucrînd în lanț. Astăzi, taylorismul este sursă de contraproductivitate, gestiunea producției devenind prea costisitoare, competența muncitorilor, insuficientă, iar calitatea produselor, în scădere. Fordismul este o prelungire a taylorismului, un tip de organizare a muncii pentru producția în serie mare și consumul de masă. Acum se confruntă cu saturația pieței și cu stagnarea puterii de cumpărare. Noi tehnologii și o nouă cerere fac taylorismul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
o prelungire a taylorismului, un tip de organizare a muncii pentru producția în serie mare și consumul de masă. Acum se confruntă cu saturația pieței și cu stagnarea puterii de cumpărare. Noi tehnologii și o nouă cerere fac taylorismul și fordismul caduce. Atribuțiile de execuție sînt automatizate. Cele de coordonare și control se multiplică. Tehnologiile noi reclamă competența și polivalența lucrătorilor, o cerere foarte variabilă, mai personalizată și mai exigentă înlocuiește consumul de masă. Concurența s-a internaționalizat, inovația se accelerează
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
și penuria de mînă de lucru; * șomaj voluntar și involuntar; * mîna de lucru (forță de muncă); * șomaj keynesian, șomaj clasic, șomaj de reconversie și de mutație; * politici de ocupare a mîinii de lucru; * tratamentul social al șomajului; * organizarea muncii; * taylorism, fordism, sindicalism; * flexibilitatea pieței muncii; * gestiunea resurselor umane; * dereglementarea pieței muncii; * compromis social, parteneriat și negociere; * formare, calificare, reconversie profesională; * salariul real și salariul nominal; * salariul minim pe economie; * rata naturală a șomajului; * fondul de salarii; * capcana lichidității; * cheltuieli de personal
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
veniți din țări așa-zis "periferice"; * criza sistemului monetar internațional, dolarul nemaifiind convertibil în aur (din 1971) și flotarea ansamblului monedelor. În fine, criza a provocat mutații importante: * mutație tehnologică (informatică); * mutație economică și socială (sfîrșitul erei statului-providență și al fordismului, ce alia producția de masă cu consumul de masă); o mutație în ierarhia internațională (emergența Organizației Statelor Exportatoare de Petrol, a statelor din Asia de Sud-Est și în primul rînd a Japoniei, noi centre de putere economică). 15.8.1 Criza actuală
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
Experimentul federal 42 Strategiile politice feministe 44 Contestarea de către indigeni a guvernării europene 47 Concluzii 49 3. Globalizare și gen: o perspectivă europeană (Brigitte Young) 51 Globalizarea 51 „Capitalismul informațional” și dezvoltarea structurilor în rețea 54 Regimurile de gen: de la fordism la globalizare 60 Noile ordini de gen 65 O agendă feministă 73 Note 79 4. Genul și implicațiile sociale ale globalizării: o perspectivă africană (Yassine Fall) 81 Globalizarea: o paradigmă veche 81 Globalizarea și mecanismele sale instituționale preexistente 84 Africa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
restructurare globală nu aduce nimic nou (cum sublinia Marian Simmsxe "Simms, Marian" în capitolul precedent), aș spune că faza în care se află economia mondială este caracterizată de o ruptură semnificativă față de perioadele precedente (Sassenxe "Sassen, Saskia", 1996). După 1945, fordismul a început să însemne o tot mai bună sincronizare între producția de masă și consumul de masă. Noutatea regimului fordist de după cel de-al doilea război mondial consta în modul în care societățile democratice liberale reușeau să se impună în fața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
sunt cei care controlează, în general, zona nereglementată a subcontractărilor, în timp ce femeile, și mai cu seamă imigrantele, sunt lucrătorii preferați ai micilor ateliere de producție mizere ale „fabricilor globale” (Fernández-Kellyxe "Fernández-Kelly, M.P.", Sassenxe "Sassen, Saskia", 1995). Regimurile de gen: de la fordism la globalizaretc "Regimurile de gen \: de la fordism la globalizare" Din punct de vedere metodologic, argumentul prezentat aici se bazează pe presupunerea că transformarea regimurilor istorice specifice de acumulare merge mână în mână cu reconfigurarea regimurilor și a ordinii de gen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
nereglementată a subcontractărilor, în timp ce femeile, și mai cu seamă imigrantele, sunt lucrătorii preferați ai micilor ateliere de producție mizere ale „fabricilor globale” (Fernández-Kellyxe "Fernández-Kelly, M.P.", Sassenxe "Sassen, Saskia", 1995). Regimurile de gen: de la fordism la globalizaretc "Regimurile de gen \: de la fordism la globalizare" Din punct de vedere metodologic, argumentul prezentat aici se bazează pe presupunerea că transformarea regimurilor istorice specifice de acumulare merge mână în mână cu reconfigurarea regimurilor și a ordinii de gen. Prin conceptul de gen se subliniază construcția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]