39 matches
-
scenelor au loc în limuzina ca un cavou de lux a magnatului. Via DeLlilo, regizorul speculează aici o constantă a imaginarului american investit inițial în cai, apoi în cai putere, începând poate cu lecția despre capitalism pe care o predă fordismul societății americane. O serie de romane vehiculează această incorporare a mașinii, în particular, a tehnologiei, în general, în corpul social și chiar în corpul uman de la V-ul lui Thomas Pynchon la mașina-ucigașă, Christine, a lui Stephen King. Limuzina antifonată
Apocalipsa cosmopolitană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4249_a_5574]
-
a muncii, cu taylorismul, sporurile de productivitate s-au accelerat și regimul de acumulare a devenit intensiv. Aceasta a condus la o creștere impor-tantă a producției, ceea ce a făcut posibilă dezvoltarea consumului gra-ție creșterii veniturilor. Este ceea ce s-a numit fordism; Dar tranziția între cele două regimuri de acumulare nu s-a produs într-o zi. Au fost necesare decenii pentru ca fordismul să se răs-pîndească în țările dezvoltate. A fost de asemenea necesară modificarea "modului de reglare", care reprezintă a doua
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
o creștere impor-tantă a producției, ceea ce a făcut posibilă dezvoltarea consumului gra-ție creșterii veniturilor. Este ceea ce s-a numit fordism; Dar tranziția între cele două regimuri de acumulare nu s-a produs într-o zi. Au fost necesare decenii pentru ca fordismul să se răs-pîndească în țările dezvoltate. A fost de asemenea necesară modificarea "modului de reglare", care reprezintă a doua noțiune cheie. Pentru a înțelege cum se organizează reglarea sistemelor economice, trebuie să ne referim în primul rînd la piață, loc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ameliora forțele productive, dar pentru aceasta el a trebuit să descopere munca salariată și să schimbe raporturile sociale. Într-un anumit fel, Școala Reglaționistă prelungește logica marxistă actualizînd-o, deoarece ea explică criza actuală a economiilor capitaliste printr-o epuizare a fordismului. Limitele regimului intensiv de acumulare ar fi atinse și aceasta ar obliga la oprirea creșterii salariilor, impunînd întoarcerea la flexibilitate, sub toate formele sale. Norma socială de consum include din ce în ce mai multe servicii, caracterizate prin sporuri slabe de productivitate, ceea ce obligă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a fost liderul Pci, teoretician sard meditează asupra mișcării revoluționare la care a participat. Trebuie să afirmăm că, gândirea politică gramsciană este de sorginte italiană, chiar și atunci, când se referă la teme ce sunt specifice spațiului nord-american cum este fordismul de exemplu. Acesta îl analizează prin ochii unui teoretician ce își pune problema raportului dintre cetățean și stat, dintre muncă și proprietate, etc. La Gramsci, temele de reflecție se încadrează în temă mai largă a fenomenului risorgimental în care sunt
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
af cultural change" a lui David Harvey. Trebuie menționate aici asumpțiile principale ale cărții: 1. cele mai multe din manifestările postmodernității par să aibă la bază capitalul și modul în care se operează cu acesta. El consideră că postmodernitatea marchează trecerea de la fordism (pe care îl explică prin producție de masă, standardizare, stabilitatea pieței muncii) la acumularea flexibilă de capital. 2. principala caracteristică a postmodernității este schimbarea modului în care oamenii experimentează azi spațiul și timpul, prin compresia acestora două. Creșterea vitezei cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
New York, 1982; și Philip Scranton, Figured Tapestry: Production, Markets, and Power in Philadelphia, 1885-1942, Cambridge University Press, New York, 1989. Vezi inovatorul articol scris de Ernest J. Yanorella și Herbert Reid, „From «Trained Gorillaș to «Humanwareș: Repoliticizing the Body-Machine Complex Between Fordism and Post-Fordism” În Theodore R. Schatzki și Wolfang Natter, ed., The Social and Political Body, Guildford Press, New York, 1996, pp. 181-219. Rabinbach, The Human Motor, p. 272. Rabinbach parafrazează aici concluziile unui articol de căpătâi aparținând lui Charles S. Maier
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Colbert și Haussmann făcând același gest. Cu mâinile rămase libere, cei trei monarhi ar fi ținut o pancartă cu inscripția: „Munciți pe brânci, pentru numele lui Dumnezeu”. Ibid., p. 27. Ibid., p.187. Ibid., p.185. Ibid., p. 70. Influența fordismului și taylorismului este evidentă și În acest caz. Vezi David Harvey, The Condition of Post-Modernity: An Enquiry into the Origins of Social Change, Basil Blackwell, Oxford, 1989, pp. 35-44. După primele două decenii ale carierei sale, Le Corbusier era un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Societatea postindustrială Valori culturale Critica valorilor religioase Dominarea valorilor seculare materialiste Valorile postmaterialiste Organizare Apariția organizațiilor ce corespund începuturilor de dezvoltare a unei noi diviziuni ale muncii Birocrația (raționalizare) instrumentală Organizarea flexibilă („adhocrație”) și în variante multiple (ieșirea deplină din „fordism”) Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire a naturii Demistificarea certitudinilor științei și a puterii transformatoare nelimitate a științei Politică Ieșirea din absolutismul puterii Politica emancipării (față de exploatare, oprimare, inegalitate) și a dezvoltării O politică a conviețuirii (derivată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
jboyett.com/learning.htm. Brady, M., 1996, Educating for Life as It’s Lived, The Educational Forum, mai. Brady, M., f.a., Holistic Education, http://ddi.digital.net/Îmbrady.html. Brown, P.; Lauder, H. (ed.), 1996, Education for Economic Survival: from Fordism to Post-Fordism, Routledge, Londra. Brown, P.; Lauder, H., 2001, „Education, Globalization, and Economic Development”, în A.H. Halsey et al. (ed.), Education, Culture, Economy and Society, Oxford University Press, Oxford, New York. Bull, H., 1998, Societatea anarhică. Un studiu asupra ordinii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Production System: a Strategic Issue for Europe, vol. I FOP 245, 1991, Commission of the European Communities, p. 12. footnote>. Organizarea prevedea structuri stabile, cu nivele și posturi ultraspecializate și coordonate de o birocrație administrativă puternic organizată. „Scopul principal al fordismului, modul dominant prioritar al organizării industriale avansate față de perioada prezentă, era a stabiliza cadrul (structura) de bază a activităților de producție și a relațiilor de muncă pe termen Îndelungat. Întreprinderea fordistă fabrică produse standardizate În cantități mari, stabilește atât bariere
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
În cantități mari, stabilește atât bariere competitive de intrare, cât și reduceri de cost prin folosirea economiei de mari dimensiuni și realizează eficiență tehnică prin intercalarea rigidă și minuțioasă a echipamentului specializat și predominant, a muncii semicalificate. Sub aspect organizațional, fordismul poate fi privit ca o structură ierarhică a separațiilor. Firmele sunt net diferențiate de piață și față de alte firme prin necesitatea de a controla costurile insuccesului de piață, a controla interdependențele tehnologice și rezultatele economice. Departamentele și unitățile din cadrul Întreprinderii
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
18, 70-73. footnote>: 1. Disjuncția netă dintre conducere și execuție, golirea execuției de orice autonomie, participare, decizie, interes pentru problemele generale etc. 2. Specializarea cât mai mare a muncii de execuție, fragmentizarea la maximum a activităților. 3. Prin trecerea la fordism (banda rulantă), omul devine subordonat mașinii care Îi impune ritmul, ordinea operațiilor, natura activității. 4. Masificarea producției prin standardizare, realizarea produselor cu un ciclu lung de viață (chiar de peste zece ani), mică varietate, mare cantitate (producția pentru consumatori masificați, a
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sectoarele în creștere sunt cele al căror ritm de înnoire și de creare de produse noi este cel mai ridicat. Produsele noi au devenit una dintre cheile creșterii întreprinderilor: în faza a III-a, inovaționismul a înlocuit productivismul repetitiv al fordismului. Inflația de noutc " Inflația de nou" Evoluția ritmurilor și a imperativelor inovării e impresionantă. În 1966, în raioanele supermagazinelor americane își făceau apariția 7.000 de produse noi: astăzi, sunt 16.000, cu un indice de eșec de 95%. În
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
poate observa deja o reducere a particularităților clasei muncitoare, repartiția cheltuielilor ei bugetare apropiindu-se de repartiția medie, cf. Henri Mendras, La Seconde Révolution française, Gallimard, „Folio essais”, Paris, 1994, p. 373. 6. Pentru marea distribuție ca „avatar comercial al fordismului”, vezi Philippe Moati, L’avenir de la grande distribution, ed. cit., pp. 23-68. 7. Primul supermagazin apare în Statele Unite în 1930, fiind lansat de King Cullen. Inovația consta în a reuni sub același acoperiș, departe de străzile comerciale și cu investiții
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Experimentul federal 42 Strategiile politice feministe 44 Contestarea de către indigeni a guvernării europene 47 Concluzii 49 3. Globalizare și gen: o perspectivă europeană (Brigitte Young) 51 Globalizarea 51 „Capitalismul informațional” și dezvoltarea structurilor în rețea 54 Regimurile de gen: de la fordism la globalizare 60 Noile ordini de gen 65 O agendă feministă 73 Note 79 4. Genul și implicațiile sociale ale globalizării: o perspectivă africană (Yassine Fall) 81 Globalizarea: o paradigmă veche 81 Globalizarea și mecanismele sale instituționale preexistente 84 Africa
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
restructurare globală nu aduce nimic nou (cum sublinia Marian Simmsxe "Simms, Marian" în capitolul precedent), aș spune că faza în care se află economia mondială este caracterizată de o ruptură semnificativă față de perioadele precedente (Sassenxe "Sassen, Saskia", 1996). După 1945, fordismul a început să însemne o tot mai bună sincronizare între producția de masă și consumul de masă. Noutatea regimului fordist de după cel de-al doilea război mondial consta în modul în care societățile democratice liberale reușeau să se impună în fața
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sunt cei care controlează, în general, zona nereglementată a subcontractărilor, în timp ce femeile, și mai cu seamă imigrantele, sunt lucrătorii preferați ai micilor ateliere de producție mizere ale „fabricilor globale” (Fernández-Kellyxe "Fernández-Kelly, M.P.", Sassenxe "Sassen, Saskia", 1995). Regimurile de gen: de la fordism la globalizaretc "Regimurile de gen \: de la fordism la globalizare" Din punct de vedere metodologic, argumentul prezentat aici se bazează pe presupunerea că transformarea regimurilor istorice specifice de acumulare merge mână în mână cu reconfigurarea regimurilor și a ordinii de gen
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
nereglementată a subcontractărilor, în timp ce femeile, și mai cu seamă imigrantele, sunt lucrătorii preferați ai micilor ateliere de producție mizere ale „fabricilor globale” (Fernández-Kellyxe "Fernández-Kelly, M.P.", Sassenxe "Sassen, Saskia", 1995). Regimurile de gen: de la fordism la globalizaretc "Regimurile de gen \: de la fordism la globalizare" Din punct de vedere metodologic, argumentul prezentat aici se bazează pe presupunerea că transformarea regimurilor istorice specifice de acumulare merge mână în mână cu reconfigurarea regimurilor și a ordinii de gen. Prin conceptul de gen se subliniază construcția
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sex masculin se afla în centrul acestui model genizat, care făcea legătura între capital și forța de muncă. Deși se aflau la poli opuși ca interese de clasă, capitalul și lucrătorii împărtășeau interesul pentru reproducerea ordinii de gen ierarhice specifice fordismului. Și totuși, regimul fordist de acumulare nu excludea cu totul femeile, ci le atribuia un rol în mod clar dependent. Includerea lor în societate se realiza prin intermediul statutului bărbatului, iar rolul lor social era acela de „casnice de profesie”. Femeile
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sănătate sau legate de alte servicii sociale. 5. Lucrătorii femei au populat fabricile încă de la începutul industrializării. De asemenea, tot femeile au lucrat în fabrici în timpul celui de-la doilea război mondial, întrucât bărbații erau în majoritate pe front. O dată cu fordismul și cu răspândirea modelului bărbatului care aduce pâinea acasă, femeile au fost tot mai adesea excluse din centrul muncii industriale și integrate în acest sector doar selectiv sau temporar. 6. Aceste condiții de pe piața muncii sunt încă, în cea mai
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
orientărilor și a curentelor din cadrul artei modernist-avangardiste, prin care umanul se asociază mașinalului, abstractizarea prevalează asupra figuratismului, iar mentalul este preferat în dauna sentimentului. Sau fără viziunea științifică a industrializării omului și a societății umane în administrarea și în funcționarea fordismului. Lista istorică a „cyborgilor” poate continua, de la miturile antice ale lui Pigmalion sau Dedalus la automatele sau păpușile mecanice ale secolului al XVIII-lea, construite de Vaucanson sau de von Kempelen (vezi Riskin, 2003Ă, de la mitul lui Golem din secolul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
erau cel mai bine plasați. Organizarea muncii suferă de asemenea mutații semnificative. Importanța sectorului secundar scade în folosul celui terțiar. În organizarea muncii, numeroasele principii bazate pe o mai mare individualizare și responsabilizare a fiecărei funcții urmează metodelor inspirate de fordism. Concepția însăși a rolului muncitorului se modifică. Toate acestea nu rămîn fără consecințe în formarea conștiinței de clasă a muncitorilor. Se schimbă natura luptei. Deseori se va pune problema apărării a ceea ce a fost dobîndit, fapt de care o bună
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
d) Tratamentul social al șomajului constă în atenuarea efectelor șomajului prin recursul la: * indemnizații; * lucrări de utilitate colectivă; * stagii diverse. 8.1.4. Spre o nouă organizare a muncii Criza economică a bulversat lumea muncii: criză a taylorismului și a fordismului, criză a sindicalismului, robotică, flexibilitate, nouă gestiune a resurselor umane. Fenomene multiple care arată că o organizare nouă a muncii este în curs de a se institui în întreprinderi. Taylorismul se baza pe o diviziune radicală a muncii între operațiunile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sarcinilor. Acest tip de organizare a permis creșterea productivității, dar a antrenat o descalificare a muncitorilor strict specializați, lucrînd în lanț. Astăzi, taylorismul este sursă de contraproductivitate, gestiunea producției devenind prea costisitoare, competența muncitorilor, insuficientă, iar calitatea produselor, în scădere. Fordismul este o prelungire a taylorismului, un tip de organizare a muncii pentru producția în serie mare și consumul de masă. Acum se confruntă cu saturația pieței și cu stagnarea puterii de cumpărare. Noi tehnologii și o nouă cerere fac taylorismul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]