60 matches
-
în care muncim pentru ceilalți, prin definiție. Personal, asta nu îmi ridică probleme etice. În ultimii ani asistăm în Vest la o evoluție a relațiilor de muncă ideale din firme spre relații mai personale - deci, avem vîntul în pupa. Modelul fordist axat pe diviziunea strictă a muncii era un model bazat pe control și lipsă de încredere. E în curs de dispariție în țările dezvoltate și e anacronic și absurd să-l vedem impus de către aceiași vestici în țările în curs
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
și au închis-o într-un seif, s-au înțolit și poartă costumele cu oarecare stîngăcie, emfatic-carnavalesc. Memorabilă este hieroglifa lor în mijlocul străzii, în fundal giganticul picior de metal al podului Brooklyn, peisaj fumegos, în sepia ca de dagherotip, industrial, fordist. Cel mai mic dintre ei țopăie fericit și deodată totul se schimbă într-o secundă, regizorul trece la desfășurarea au relenti a peliculei, în cadru apărînd înarmat Bugsy, șeful bandei rivale decis să-i lichideze, după avertismentul contondent dat lui
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
pastelat și retro care răzbate din nenumărate cadre, etalarea coapselor pe care fustele scurte și mersul pe bicicletă o fac posbilă, glumițele fără perdea și ricanarea lui Marx. Comedia se adresează în egală măsură lumii capitalului așa cum apare în varianta fordistă, cat si, prin ricoșeu, așa cum apare în cea marxista. Amenințarea reprezentantului Ford al centralei americane interpretat impecabil de Richard Schiff, că salariile mai mari vor determina mutarea întreprinderilor Ford în state unde costul de productie devenea mai avantajos prin micșorarea
Ce vor femeile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5583_a_6908]
-
come anche negli Stați liberal democratici vi siano nuovi e importanți fenomeni di "organizzazione delle masse", di regolamentazione anche coatta delle loro modalità di vită, di ricerca di un nuovo e forțe "conformismo" necessario per lo sviluppo della nuova produzione fordistă. Pur dunque con dei limiti, dovuti allo stesso tempo storico în cui egli vive e riflette, Gramsci è anche estremamente attento a precisare la derivă totalitaria dello Stato del Novecento e i pericoli insiti șu questo fronte în primo luogo
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
un model străin de politici eugenice, atunci acesta nu era nici cel german, nici cel francez, față de care autorul era explicit critic 94. Mai degrabă, medicul român Încerca să urmeze exemplul Statelor Unite, Începând cu fundamentele sale ideologice individualiste, până la fixația fordistă pentru eficiență, legislația privind imigrarea și sterilizarea, precum și figurile sale de bărbați extraordinari, În special cele ale lui Carnegie și Rockefeller 95. Pe scurt, Îndemnul său era „Să devenim americani!”96. Faptul că unii autori, precum Manliu, exprimau astfel de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ca apele de primăvară ce se revarsă peste maluri - cu disciplina de fier În timpul muncii, cu supunerea absolută față de voința unei singure persoane - conducătorul sovietic - În timpul muncii”. În această privință, Lenin Împărtășește entuziasmul multor contemporani capitaliști pentru tehnologia de producție fordistă și tayloristă. Ceea ce sindicatele occidentale ale vremii respingeau pe motiv că ar fi o „de-calificare” a forței de muncă meșteșugărești era Îmbrățișat de Lenin ca fiind secretul către o planificare statală rațională. Pentru el, acesta era unicul răspuns eficient
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
postura cea mai decisivă [...], purificată de ultima urmă de haotic, irațional, spontan, impredictibil”. În organizarea și funcționarea comuniste pot fi identificate indicii clare ale statului extins, corporatist și raționalizat printr-o birocrație atotcuprinzătoare, ale ideologiei seculare și etatiste, ale sistemului fordist de organizare a producției și a consumului, ale omogenității culturale centrate pe cultul tehnologiei și pe cultura industrialismului, toate acestea nefiind altceva decât opțiuni ale primei modernități. Ele au fost însă saturate de distorsiuni și excrescențe, de exagerări și abateri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
simboluri ale raționalității moderne opuse tradiției, ci și ca surse și forme ale creșterii economice. Proprietatea privată și piața, în cadrul unui mod capitalist de organizare a economiei, au constituit formele dominante de consacrare a modernității. Capitalismul industrial a generat producția fordistă de masă și consumul de masă, iar odată cu acestea, inegalități economice, sociale și culturale tot mai mari. Raportarea la inegalități a luat două forme. Una a constat, după ultimul sfert al secolului al XIX-lea, în inițierea și expansiunea treptată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
istoria, nici cu vocația și nici măcar cu cele mai insignifiante caracteristici organizaționale ale venerabilei instituții. Apoi, tehnologiile informației și comunicării și cererea masificată de calificări superioare au generat organizări care despart, uneori iremediabil, universitățile de elită față de cele ale „producției fordiste de masă”. Și iată cum, tocmai o astfel de diversificare, ce pare că nu se mai oprește, ne face să ne întrebăm nu doar despre cele două culturi pe care le invocam, ci și despre ideea însăși de universitate, care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
decenii înainte, clubul de artileriști pasionați de expedițiile lunare închipuit de Jules Verne. Nebunia domnului Pump este una în acord cu epoca modernă, o epocă a eficienței și progresului. Căci domnul Pump, magnat al industriei, este un fanatic al religiei fordiste, evocând, prin implacabila sa manie a vitezei, minunata lume nouă a lui Chaplin din Modern Times. Totul trebuie să aibă loc cât mai rapid, iar cronometrul este judecătorul existenței umane. Valeții săi sunt oameni pe rotile, în vreme ce simpaticul domn Pump
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
la care se închină această Americă caricaturală a domnului Pump. Chiar și moartea sa este grăbită de religia eficienței. Zelul său de a crește viteza mașinii sale îi precipită accidentul și moartea. Îi va fi dat acestui credincios al religiei fordiste să lase în urma sa testamentul ce schimbă viața lui Jo, Zette și Jocko, ca și întregii lor familii. Clauza lui Pump este lipsită de orice echivoc - suma de zece milioane de dolari va fi acordată celui care, în răstimp de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
1970, statul bunăstării sociale a suferit o serie de crize care au fost bine atestate: criza fiscală a statului;25 cele două crize ale petrolului din 1973, respectiv 1979; criza economică a capitalismului industrial occidental cu metodele lui de producție fordiste.26 Globalizarea și, în Europa Occidentală, relansarea Comunității Europene, au fost cele mai importante reacții ale elitei politice și industriale la aceste provocări. Capitalismul s-a reinventat cu succes printr-o nouă diviziune a muncii care a determinat migrarea industriei
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Mansholt. În esență, acesta a fost întocmit pentru a crea un tip de agricultură intensivă și industrializată și pentru a reduce numărul micilor gospodării care erau considerate ineficiente. Nu e greu să recunoaștem în această abordare aplicarea metodelor producției industriale fordiste în agricultură, o abordare care va fi aspru criticată într-o etapă ulterioară ca fiind destructibilă pentru zonele rurale și pentru viața de la țară. Planul recomanda un exod rural accelerat; stabilirea de unități de producție mari, de șapte sau opt
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
încă din timpul Revoluției până în 1982, când noua abordare a început să fie adaptată. Concluzii Din 1982, Franța și-a revizuit și adaptat profund sistemul de guvernare teritorială progresând considerabil de la perioada les Trente Gloriouses cu sistemele ei de tip fordist, standardizate de producție economică și cu sistemele uniforme de ajutor social. În timpul acestei perioade, guvernele subnaționale au acționat în primul rând ca agenți ai guvernului central al căror obiectiv a fost să completeze procesul de edificare națională și statală prin
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de o birocrație administrativă puternic organizată. „Scopul principal al fordismului, modul dominant prioritar al organizării industriale avansate față de perioada prezentă, era a stabiliza cadrul (structura) de bază a activităților de producție și a relațiilor de muncă pe termen Îndelungat. Întreprinderea fordistă fabrică produse standardizate În cantități mari, stabilește atât bariere competitive de intrare, cât și reduceri de cost prin folosirea economiei de mari dimensiuni și realizează eficiență tehnică prin intercalarea rigidă și minuțioasă a echipamentului specializat și predominant, a muncii semicalificate
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
deja era firmelor multinaționale, care specializează regiunile diferitelor economii naționale în anumite domenii. După al Doilea Război Mondial, creșterea continuă a comerțului internațional și a investițiilor directe în străinătate nu împiedică economiile statelor să se structureze conform producției de tip fordist, pe o bază națională. În anii 1970 se produce un declin al producției de masă, în profitul celei de înaltă tehnologie, a produselor personalizate și al serviciilor. Două mari schimbări geografice se produc: globalizarea și transformarea regiunilor rămase în urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
polivalență, echipe autonome, priorități, calitate, satisfacerea clientului, tot atâtea modele ce semnalează o schimbare a universului purtător de noi referențiale de performanță. Management prin excelență, organizare în rețea, sistem Toyota, întreprindere inteligentă; nu lipsesc expresiile care desemnează ruptura de modelul fordist al vechii modernități. Oricare ar fi formula utilizată, important este că indicele competitivitate nu se mai bazează exclusiv pe creșterea producției și a reducerii costurilor. Piețele se câștigă tot mai mult prin privilegierea calității, mass customization, nivelul serviciilor, reactivitate maximă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ce nu este neapărat o proiecție liniară, de regimuri istorice de acumulare și de moduri de reglementare diferite. Youngxe "Young, Gay" leagă perioadele recente de acumulare capitalistă de regimurile de gen și, mai ales, examinează conexiunea complexă dintre transformarea regimului fordist de acumulare și construcția noilor regimuri de gen. În capitolul 4, Yassine Fallxe "Fall, Yassine", din Senegalxe "Senegal", discută genul și globalizarea din perspectivă africană. Ca și în Oceaniaxe "Oceania" și în America Latină, globalizarea are și în Africaxe "Africa" o
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sferele publică și privată, a identificat bărbatul cu cel care aduce acasă pâinea (orezul) zilnică și a accentuat noțiunea separată, dar egalitară de „complementaritate între sexe” ca bază a cetățeniei politice. Acest regim al genurilor s-a întărit în timpul perioadei fordiste de acumulare a capitalului, așa cum notează Youngxe "Young, Gay" în capitolul următor, dar astăzi, în Oceania ca și în alte părți, este contestat de noile caracteristici ale globalizării sfârșitului de secol XX. 3tc "3" Globalizare și gen: o perspectivă europeanătc
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
dominat lumea după cel de-al doilea război mondial. Mai exact, statele naționale europene trec astăzi printr-un proces de deznaționalizare a spațiilor politice și economice, care simbolizau perioada anterioară a capitalismului și care poartă în general numele de „regim fordist de acumulare” (Aglietta, 1979; Jessopxe "Jessop, B.", 1988). Contrazicând credința că procesul de restructurare globală nu aduce nimic nou (cum sublinia Marian Simmsxe "Simms, Marian" în capitolul precedent), aș spune că faza în care se află economia mondială este caracterizată
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
care se află economia mondială este caracterizată de o ruptură semnificativă față de perioadele precedente (Sassenxe "Sassen, Saskia", 1996). După 1945, fordismul a început să însemne o tot mai bună sincronizare între producția de masă și consumul de masă. Noutatea regimului fordist de după cel de-al doilea război mondial consta în modul în care societățile democratice liberale reușeau să se impună în fața forțelor distrugătoare de pe piață. La baza compromisului fordist, unic în istorie, stăteau sincronizarea salariilor reale (ale bărbaților) cu creșterea productivității
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
bună sincronizare între producția de masă și consumul de masă. Noutatea regimului fordist de după cel de-al doilea război mondial consta în modul în care societățile democratice liberale reușeau să se impună în fața forțelor distrugătoare de pe piață. La baza compromisului fordist, unic în istorie, stăteau sincronizarea salariilor reale (ale bărbaților) cu creșterea productivității și politicile monetare și fiscale naționale, anticiclice, care au condus la una dintre cele mai lungi perioade de creștere economică cunoscute de-a lungul vremurilor. Statul providențial keynesian
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
1973 însă, „cercul virtuos” alcătuit din producția de masă și consumul de masă a început să fie supus unor tot mai puternice presiuni. Răspunsul neoliberal la această criză a fost deregularizarea și flexibilizarea sistemului economic și social național. Dacă modelul fordist presupunea angajarea relativ totală a indivizilor în economia formală, modelul neoliberal postfordist vede în forța de muncă un bun mult mai flexibil, care poate fi angajat atât în economia formală, cât și în cea informală (flexibilizare). În consecință, globalizarea nu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de legat de teritoriu, astfel încât să includă și femeile, și cum se pot redefini regimurile și ordinile de gen în noile „societăți în rețea”. Liniile teoretice ale școlii franceze a reglementării furnizează baza pentru explicarea legăturilor complexe dintre transformarea regimului fordist de acumulare și reconfigurarea noilor regimuri și ordini de gen în epoca postfordistă. Trecând în revistă argumentele, mă voi concentra mai întâi asupra declinului capitalismului industrial și asupra dezvoltării prezente a „capitalismului informațional”, cu noile sale structuri în rețea (Castellsxe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
concentra mai întâi asupra declinului capitalismului industrial și asupra dezvoltării prezente a „capitalismului informațional”, cu noile sale structuri în rețea (Castellsxe "Castells, M.", 1996). Voi continua cu o analiză a motivelor și a modului în care globalizarea a subminat regimul fordist de gen și voi vorbi apoi despre apariția noilor ordini „flexibile” de gen. În sfârșit, voi trece în revistă semnificația acestor schimbări asupra statutului teoretic și practic al feminismului. „Capitalismul informațional” și dezvoltarea structurilor în rețeatc "„Capitalismul informațional” și dezvoltarea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]