284 matches
-
preparare mecanică Petrila, funicularele, circuitele de manevrare a vagoanelor ș.a., conform planului de concentrare la Petrila, sunt terminate. Spălătoria de la Petrila prezentată, pe parcursul timpului a suferit o seamă de modificări tehnice, prin implantarea unor instalații noi, ca respălarea cărbunelui pentru forjă, uscătoria, flotarea. Modificările aduse în instalații după anul 1938 s-au referit la mărirea gradului de recuperare, creșterea posibilităților de obținere a unei calități superioare și de produse intermediare ce erau valorificate, purificarea apelor. Lucrările începute în acest domeniu după
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
pi lumi o ghitamai fata, frumoasâ ca șâ ea! - Fatâ? lăsă bărbatul să-i scape un oftat fără să vrea. Dezamăgirea i se putea citi pe față, chiar dacă lumina din fierărie nu era cea mai bună. Doar jarul din vatra forjei mai arunca din când în când steluțe de aur, peste sculele frumos orânduite pe marginile cuptorului, luminându-i fața fierarului, plină de funingine și transpirație. - Da, o copchilâ durdulii șâ roșâi în obrăjori ghi sănătoasâ chi îi. O adevăratâ moldoveancâ
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463812713.html [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
al județului. Castelul și complexul muzeistic din Lazarea, din sec. XVI, așteaptă vizitatori pe tot parcursul anului. Județul are resurse imense de lemn, ceea ce explică răspândirea bisericilor din lemn, ca cea din Tulgheș, construită în anul 1813. Sunt cunoscute și forja din Vlăhița din anul 1860, Muzeele din Odorheiu Secuiesc, Cristuru-Secuiesc și Gheorgheni, biserica din Săcel pe a cărei clopotniță se află inscripția „pe aici a trecut luminatul dascăl Gheorghe Lazăr în anul 1806″. Potențialul turistic al județului rezidă și în
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
tehnică de contabilitate... Bineînțeles că problema a devenit cunoscută în toată uzina! Ca și Magnolia. O salutau toți oamenii, zâmbind. O dată, pe o alee, în drum spre o secție, Magnolia a fost oprită de un tip. - Domnișoară, pe la noi, pe la Forjă, nu veniți? - Forja nu prea are probleme de chimie. - Are, n-are, asta nu e important! Important e că avem un șef..., nu l-am mai avea! Și s-a aflat că aveți mână bună în acest domeniu... Și cum
Fragment din romanul A dispărut o lume, de Iulian Popescu by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-a-disparut-o-lume-de-iulian-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339291_a_340620]
-
Bineînțeles că problema a devenit cunoscută în toată uzina! Ca și Magnolia. O salutau toți oamenii, zâmbind. O dată, pe o alee, în drum spre o secție, Magnolia a fost oprită de un tip. - Domnișoară, pe la noi, pe la Forjă, nu veniți? - Forja nu prea are probleme de chimie. - Are, n-are, asta nu e important! Important e că avem un șef..., nu l-am mai avea! Și s-a aflat că aveți mână bună în acest domeniu... Și cum vă pricepeți la
Fragment din romanul A dispărut o lume, de Iulian Popescu by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-a-disparut-o-lume-de-iulian-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339291_a_340620]
-
are, asta nu e important! Important e că avem un șef..., nu l-am mai avea! Și s-a aflat că aveți mână bună în acest domeniu... Și cum vă pricepeți la toate, în mod sigur știți și problemele de la Forjă... Magnolia a zâmbit și și-a văzut de drum. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Fragment din romanul A dispărut o lume, de Iulian Popescu by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-a-disparut-o-lume-de-iulian-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339291_a_340620]
-
ar împrăștia oasele pe jos, după cât era de străvezie, însă pricepută la asistarea nașterilor. Adusese pe lume în viața sa o droaie de copii atât în sat, cât și prin cătunele învecinate. Fierarul a încălzit niște apă pe jarul de la forjă, într-o doniță din tablă făcută de el și punându-i bătrânei la îndemână cele necesare nașterii pruncului, plecă să-și facă de lucru în atelier, lăsându-le în grija lui Dumnezeu pe cele două femei. În odăiță, soba duduia
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
-le în grija lui Dumnezeu pe cele două femei. În odăiță, soba duduia plină cu lemnele încinse. Lovea Gligor cu furie ciocanul de nicovală, de săreau scântei în tot atelierul, modelându-și cu iscusință potcovița înroșită în cărbunele din vatra forjei, pentru un nou cerc necesar butucului unei roți de căruță. Moștenise acest atelier de la tatăl său, de la care învățase și meseria de fierar - rotar și potcovar, cum și părintele lui o primise de la tătâne-său, care și-a adus sculele
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
de preț în căruțe și cu acestea pline cu ce puteau lua cu ei, însoțiți și de alți mocani din zona respectivă, au purces pe calea pribegiei, trecând munții, în Moldova domnitorului Mihail Șuțu. Bunicul său, ca să-și făurească foalele forjei, a trebuit să cumpere o piele argăsită de bou, din care să-și confecționeze singur burduful, fără de care nu se putea apuca de fierărie. Era iscusit bătrânul ardelean și această trăsătură a transmis-o ca moștenire tuturor celor de parte
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
pi lumi o ghitamai fata, frumoasâ ca șâ ea! - Fatâ? lăsă bărbatul să-i scape un oftat fără să vrea. Dezamăgirea i se putea citi pe față, chiar dacă lumina din fierărie nu era cea mai bună. Doar jarul din vatra forjei mai arunca din când în când steluțe de aur, peste sculele frumos orânduite pe marginile cuptorului, luminându-i fața fierarului, plină de funingine și transpirație. - Da, o copchilâ durdulii șâ roșâi în obrăjori ghi sănătoasâ chi îi. O adevăratâ moldoveancâ
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
amețeală ca o ceață densă îl cuprinsese moleșindu-l și dându-i pentru câteva secunde senzația de a fi fost cufundat într-un lichid uleios prin care mai percepea doar o lumină crepusculară. Iar pe tâmple, un mic ciocănel fierbinte, forja în ritm accelerat cuvinte parcă fără rost; „patru picioare bine, două picioare rău”. Zâmbise când le citise pentru prima dată și încet, încet, le uitase. Acum și le reamintise. Închise ochii încercând să se relaxeze și să-și potolească bătăile
CEAȚA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471579881.html [Corola-blog/BlogPost/342751_a_344080]
-
mănăstirea Tismana la 1385. Alexandru cel Bună dăruia și el mănăstirii Bistrița 31 de sălașe de țigani și 12 de tătari. Expresia ȚIGAN DE VATRA este folosită ca AUTONIM de mulți țigani care nu stiu limba români. Vatra este partea forjei în care se depozitează și se arde combustibilul, partea inferioară a interiorului unui cuptor metalurgic, unde se așează materialele care trebuie încălzite (https://dexonline.ro/definiție/vatra). În Anuarul Societății Prahovene de Antropologie Generală, nr. 1, 2015, noi am incercat
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
brută sau oțel (topire primară sau secundară), inclusiv turnare continuă Cu o capacitate de 2,5 tone pe oră (c) Instalații pentru prelucrarea metalelor feroase: (i) laminoare la cald Cu o capacitate de 20 tone oțel brut pe oră (ii) forje cu ciocane Cu o energie de 50 kilojouli pe ciocan, atunci când puterea calorică utilizată depășește 20 MW (iii) aplicarea de straturi protectoare din metale topite Cu o alimentare de 2 tone de oțel brut pe oră (d) Turnătorii de metale
22006A0204_01-ro () [Corola-website/Law/294508_a_295837]
-
zonă controlată, împrejmuită cu sârmă ghimpată/spirale de sârmă; ��... c) paza perimetrului zonei controlate se asigură de forțe mobile sau personal aflat în puncte fixe de pază, care au sub observație întreaga zonă; ... d) dotarea cu armament și muniție a forjelor de pază; ... c) accesul în zona controlată se face printr-un singur punct de intrare/ieșire, păzit permanent; ... f) accesul în zona controlată este permis numai acelor persoane cărora le este absolut necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249962_a_251291]
-
rară în celelalte zone ale României”, precizează istoricul Ioan Hațegan. Casa Bruck, Timișoara În fascinantele cartiere Fabric și Josefin (care își ia acest nume în onoarea luminatului împărat Josef al II-lea), se află o mulțime de vechi fabrici și forje din secolele XIX și XX - ca și în învecinata Oradea, mecca românească a stilului Art Nouveau “importat” din Austria și din Ungaria. La sfârșitul secolului al XIX-lea, structura urbanistică a Timișoarei a suferit un proces amplu de modernizare. Fostele
Timișoara și Oradea: “Un alt stil Liberty” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105815_a_107107]
-
primara ori secundară), inclusiv instalații pentru turnarea continua, cu o capacitate ce depășește 2,5 t/h* 4.3. Instalații pentru prelucrarea metalelor feroase; a) laminoare la cald cu o capacitate mai mare de 20 t oțel brut/h; ... b) forje cu ciocane, a căror energie de lovire depășește 50 Kj / ciocan, iar puterea calorică utilizata este mai mare de 20 MW; ... c) aplicarea de straturi protectoare din metal topit, cu o capacitate de tratare mai mare de 2 t oțel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209393_a_210722]
-
primară sau secundară), inclusiv instalații pentru turnarea continuă, cu o capacitate care depășește 2,5 ț/oră 2.3. Instalații pentru prelucrarea metalelor feroase: a) laminoare la cald cu o capacitate mai mare de 20 ț oțel brut/oră; ... b) forje cu ciocăne, a căror energie de lovire depășește 50 kJ/ciocan, iar puterea calorica dezvoltată este mai mare de 20 MW; ... c) aplicarea de straturi protectoare din metal topit, cu o capacitate de tratare mai mare de 2 ț oțel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127854_a_129183]
-
simbolul pasărea, motive populare. Soții Marius și Ștefania Stroe lucrează și pandantive din cupru prelucrate manual cu simboluri celtice, papioane din fetru de diverse culori, având aplicate în mijloc bănuți, potcoave, simbolul puterii, confecționate din fier prelucrat în foc la forjă. Moldoveanu Irinel (Moreni, județul Dâmbovița), artist plastic, sculptor, realizează mărțișoare și figurine din porțelan cu magneți, broșe, pandative. Cu multă bunovăință ne prezintă și tehnica de preparare a porțelanului. Materia primă se toarnă în matrițe, se lasă la uscat, se
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
în altă fabrică din Comunitate sau România. Exemplu: Un motor de la poziția 84.07, pentru care regulă prevede că valoarea materialelor neoriginare care pot fi folosite nu trebuie să depășească 40% din prețul de uzina este fabricat din eboșe de forja din oteluri aliate de la poziția ex 72.24. Dacă aceasta eboșa a fost obținută în Comunitate prin forjarea unui lingou neoriginar, atunci piesă forjata a dobândit caracterul de produs originar, în virtutea regulii din lista pentru produsele de la poziția ex 72
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140146_a_141475]
-
școlilor profesionale, si de uniformă și îmbrăcăminte de uz personal. Pentru elevii din liceele industriale și școlile profesionale care primesc bursă pe bază de contract și se pregătesc în meserii specifice domeniilor mine, petrol, geologie, metalurgie și sectoarelor calde, turnătorie, forja, bursa cuprinde și o sumă de bani ce se acordă lunar. Elevii bursieri cu situații sociale deosebite, din învățămîntul liceal, primesc și o sumă de bani lunară pentru cheltuieli personale. Cuantumul și ordinea de acordare a burselor de școlarizare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125870_a_127199]
-
este de 25 lei lunar. 3. Sumele lunare ce se acordă pentru elevii bursieri, pe bază de contract ai liceelor industriale și ai școlilor profesionale, care se pregătesc în meserii specifice domeniilor mine, petrol, geologie, metalurgie și sectoarelor calde - turnătorie, forja -, sînt: a) 50 lei în clasa a IX-a și 80 lei în clasa a X-a, pentru elevii de liceu; ... b) 100 lei în anul I și 150 lei în anul ÎI, pentru elevii școlilor profesionale. ... 4. Cuantumul lunar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125870_a_127199]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 48 bis din 19 ianuarie 2006 UNELTE ȘI SCULE, ARTICOLE DE CUȚITĂRIE ȘI TACÂMURI, DIN METALE COMUNE; PĂRȚI ALE ACESTOR ARTICOLE, DIN METALE COMUNE Note de Capitol 1. - Cu excep��ia lămpilor de sudura, a forjelor portative, a discurilor abrazive cu batiu, a seturilor de manichiură sau de pedichiura, precum și a articolelor de la poziția 82.09, acest Capitol cuprinde numai articolele prevăzute cu lama sau cu parte prelucrătoare: a) din metal comun; ... b) din carburi metalice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174327_a_175656]
-
Suceava, Școlii, Șoimului, Titan, Valea Albă, Vidin, Aluminiului, Argintului, Baciu Ștefan, Bănciu Axente, Barac Ioan, Brenfeld Emanoil, Bronzului, Ciocanului, Ciurcu Alexandru, Constructorilor, 1 Decembrie 1918, 13 Decembrie de la nr. 59 și 84 la final, Diamandi Manole, G-ral Dumitrache, Eremia Tiberiu, Forjei, Gloriei, Goga Octavian, Independenței, Metalurgiștilor, G-ral Leonard Mociulschi, Moroianu George, Olteț, Păcii, Popasu Ioan, Progresului, Reconstrucției, Vasile Goldiș, Ioan V. Socec, Strungului, Tablei, Tineretului, Turnului, Tractoarelor, Ursu Ioan, Valea Jiului, Alunului, Ciceu, Deda, Dudului, Filiași, Hărmanului de la nr. 49 și 136
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246097_a_247426]
-
Suceava, Școlii, Șoimului, Titan, Valea Albă, Vidin, Aluminiului, Argintului, Baciu Ștefan, Bănciu Axente, Barac Ioan, Brenfeld Emanoil, Bronzului, Ciocanului, Ciurcu Alexandru, Constructorilor, 1 Decembrie 1918, 13 Decembrie de la nr. 59 și 84 la final, Diamandi Manole, G-ral Dumitrache, Eremia Tiberiu, Forjei, Gloriei, Goga Octavian, Independenței, Metalurgiștilor, G-ral Leonard Mociulschi, Moroianu George, Olteț, Păcii, Popasu Ioan, Progresului, Reconstrucției, Vasile Goldiș, Ioan V. Socec, Strungului, Tablei, Tineretului, Turnului, Tractoarelor, Ursu Ioan, Valea Jiului, Alunului, Ciceu, Deda, Dudului, Filiași, Hărmanului de la nr. 49 și 136
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246097_a_247426]
-
Satului Bucovinean din Suceava. Din jurnalul de călătorie al împăratului Francisc I, din 1817, aflăm că aici, la Vama, un mare proprietar de terenuri silvice și patron industrial din vremea stăpânirii habsburgice, pe nume Manz, avea o „uzină” metalurgică, o forjă cu cinci ciocane. El făcea șine și bare de fier pe care le vindea cu amănuntul în Bucovina și Galiția... Coborâsem din autocar și încercam să-mi dezmorțesc picioarele, în apropierea lui, în timp ce observam împrejurimile imediate, cu gândul la pădurile
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/La_casa_oualor_incondeiate_marian_malciu_1334072633.html [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]