87 matches
-
tineretului, agenții KGB-ului, fără voie, deveneau mari specialiști în poezie. Era timpul când libertatea de creație, problemele artei și literaturii deveniseră centrale în viața societății și cei mai mari revoluționari s-au dovedit a fi artiștii plastici noncomformiști, poeții - "formaliști" etc. Lucrurile se petreceau astfel nu din inițiativa noastră, ci din vina autorităților, care nu doreau să recunoască libertatea de creație și tuturor încercau să le impună realismul lor socialist. Un fenomen paradoxal în Occident, concomitent: avangardiștii erau aproape toți
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
construcției sale verbale și să privească istoria romanului european drept o suită diacronică de mutații ale formelor romanești. Nici pe departe! Nu există critic mai lucid și mai sever al „proiectului Bahtin” de analiză romanescă (și, prin extensie, al proiectului Formaliștilor ruși) decît Toma Pavel (vezi p. 37-38). Perspectiva exclusiv stilistică i se pare, în cazul romanului, infructuoasă. Pentru a extrage cu profit semnificațiile fiecărei faze din evoluția romanului - de la romanul helenistic la cel contemporan - autorul cărții privilegiază perspectiva multiformă și
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
puține ori primul contact fizic, prima atingere a fost o palmă sau o îmbrîncitură: mîna ei pleznind expresia de ușor... ce? nesaț? dispreț? de pe fața lui Tod " (p. 78). Iată cum insolitarea are cîștig de cauză (limbajul și construcția deopotrivă). Formaliștii să trăiască! O scenă extrem de banală devine expresivă o dată cu infuzarea într-o baie de nou și acțiunea capătă sensuri pe care nici nu le bănuiai. Lumea asta cu fundul în sus e mai frumoasă decît cea adevărată, asta încearcă să
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
pe aspecte formale, dar în subtextul acestei analize se articulează o întreagă filozofie, cu subtilități încîntătoare, a iubirii, precum și o cartografie culturală de mare finețe, care descoperă reperele mentale ale constituirii mîțului lui Don Juan. Rousset este, înainte de orice, un formalist devotat: el pune în funcțiune un intreg angrenaj teoretic, o masinarie clasic structuralista (tabele, dihotomii, studiul invariantelor și al variantelor, stabilirea unui corpus de texte relevante, identificarea u-nor teme și subteme recurente), care, de multe ori nu produce nimic, decît
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
30, chiar aproape 40 de ani, au ceva foarte important în comun: o viziune critică, adică o înțelegere a literaturii, bazată pe premisele de gîndire ale poeticii formaliste și ale structuralismului. Curriculum-ul academic actual încă îl mai considera pe formalistul Român Jakobson, de pildă, un pion esențial în formarea intelectuală a unui literat. Nu e nimic rău neapărat într-o asemenea abordare a literaturii, doar pentru că teoriile lui Jakobson sau ale Școlii de poetica de la Praga sînt pierdute de mult
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
Conform primeia, literatura este "artă limbajului produsă în activitatea creatoare de poiesis". Cea de-a doua premisa ne declară că "poetica este o activitate cognitivă, guvernată de cerințele generale ale investigației științifice". Firește, cele două premise autorul le "redescoperă" la formaliștii moderni, între care Jakobson, Mukarovsky și Iuri Lotman, pentru ca, în realitate, de acolo le-a luat. Intenția lui, de a stabili o legatura logică între cele două premise, mi se pare a fi centrul de greutate al cărții, măsură care
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
unor moduri poetice: teoretic/aplicat, universal/particular, exemplificare/analiza, normativ/descriptiv, sincronic/diacronic, retorica/lingvistică/semiotica. Aceste opoziții nu sînt înfățișate de la bun început că axiome teoretice, ci descoperite treptat în teoreticienii pe care autorul îi cercetează, de la Aristotel la formaliștii de la Praga. În gradata lor acumulare, ele determina și liniile de forță ale unei problematici a poeticii. Călin-Andrei Mihăilescu le prezintă cu limpezitoare conciziune în postfața pe care o semnează: ideea că literatura e o structură, că ea are un
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
capacitatea să de a-și crea propria reprezentare) și că se află într-o relație specială cu limbajul. Cele patru teme, sau moduri, la rîndul lor, nu există simultan, ci sînt stabilite treptat, pe masura ce studiul avansează de la poetica aristoteliana la formaliștii moderni. Nu intru în detaliile cercetării lui Dolezel, pentru că ele ar fi, neîndoios, specioase pentru cititorul prea puțin avizat sau interesat de aspectele tehnice sau științifice ale poeticii. De existență cărții, însă, și acești cititori cred că merită să fie
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
încă în libertate, adepții noului încercau să configureze ceea ce ei numeau artă proletara sau artă de stînga". Dar semnele represiunii nu întîrzie a se ivi. Unul dintre cele mai importante îl constituie atacul lui Trotki împotriva lui Victor Sklovski, celebrul formalist rus, care cutezase a prezenta formalismul drept o "noua filosofie" și a arunca cîteva săgeți împotriva marxismului. Reacționînd cu energie, Trotki "decretează astfel că viziunea lui Sklovski, Jakobson, Eichenbaum etc. asupra artei este ăidealistă, din moment ce respinge explicația economică a operei
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
viziunea lui Sklovski, Jakobson, Eichenbaum etc. asupra artei este ăidealistă, din moment ce respinge explicația economică a operei de artă și pune accentul pe aventură limbajului; tot el precizează că respingerea materialismului înseamnă ărespingerea darwinismului și a marxismuluiă și că, prin urmare, formaliștii sînt ămisticiă; în plus, Trotki afirmă că sursa filosofica fundamentală a formaliștilor ar fi Kant (!), ăpontiful idealistiloră și că formalismul rus ar fi un avatar îndepărtat al kantianismului; în fine, ca primatul limbii în literatura ar reprezenta cea mai gravă
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
explicația economică a operei de artă și pune accentul pe aventură limbajului; tot el precizează că respingerea materialismului înseamnă ărespingerea darwinismului și a marxismuluiă și că, prin urmare, formaliștii sînt ămisticiă; în plus, Trotki afirmă că sursa filosofica fundamentală a formaliștilor ar fi Kant (!), ăpontiful idealistiloră și că formalismul rus ar fi un avatar îndepărtat al kantianismului; în fine, ca primatul limbii în literatura ar reprezenta cea mai gravă erezie, din moment ce el pune accentul pe ăformă în defavoarea ăcontinutuluiă; or, pentru marxiști
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
atrage atenția asupra poeților de la „Steaua” ca „un grup potrivnic spiritului de partid”, face o ingenioasă echilibristică, ridicîndu-se deopotrivă împotriva „nostalgicilor perioadei de început a regimului” (după 1957, cînd se putea vorbi, discret, despre excesele primilor ani), dar și împotriva „formaliștilor” (adică a celor care încep să vorbească, din ce în ce mai apăsat, despre valoarea estetică a literaturii, după 1958). Pe lîngă celelalte funcții, este multă vreme și directorul Fondului literar, prin care se împart gratificațiile bănești scriitorilor, și nu o dată face referire la
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
și refacerea căsătoriei cu principesa Elena. Evident, Carol dă semne că acceptă cele două condiții, dar nicidecum nu acceptă soluția Regenței. La 8 iunie 1930, Corpurile legiuitoare, convocate în ședință comună, hotărăsc urcarea pe tronul României a prințului Carol. Maniu, formalist, luînd act de intenția prințului, își dă formal demisia, ca încoronarea să nu fie un act pe timpul prim-ministeriatului său. Dar, la 13 iunie, redevine prim ministru. Regele nici că se gîndea să dea curs condițiilor puse de Maniu. Refuză
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
de refuzul sistematic al esteticului, prin care eu, ca și alții, înțeleg "forma frumoasă", de către teoreticienii adepți ai "fondului serios" al artei și care susțin, fie că o știu, fie că nu, e ura aproape viscerală arătată de regimurile totalitare "formaliștilor", "esteților" ori "ludicilor" de toate soiurile. Ceea ce m-a atras în eseul d-lui Nemoianu este, înainte de toate, claritatea cu care pune în discuție un fapt de istorie a criticii literare din secolul XX. Apoi, desigur, temeinicia argumentelor. Dl. Nemoianu
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
pragmatice. Se pot identifica virtualități de comunicare specifice la nivelul tripartiției tradiționale epic-liric-dramatic? Răspunsul, dat la niveluri teoretice diferite, acest răspuns aduce în lumină abordarea literaturii din perspectiva foarte modernă a comunicării, derivată ea însăși din structuralismul francez, din poststructuraliști, formaliști și postmdoerni. Speciei jurnalului de călătorie i se aplică o logică a hibridului, a amestecului genurilor, iar exemplele vin din Bolliac, Ion Codru-Drăgușanu, Negruzzi, Alecsandri. Iarăși interesantă problema fiziologiilor (Fiziologia provințialului (Negruzzi), Fiziologia nasului (Heliade) și a raportului acestor specii
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
emoții. Pentru criticul care este Simona Sora, a scrie despre literatură situându- te înăuntrul ei (și nu pe margine, nu la o distanță prudentă) pare să fie vital. Modelul acestui tip de raportare la comentariul literar e evident: Lucian Raicu. Formaliștii sunt priviți cu suspiciune. Iar școala formalistă, cu atât mai mult. (Singura „școală” în care Simona Sora crede e aceea care face uz, cu înțelepciune și tact, de grila psihanalitică). La mare preț se află în schimb empatia. Și, aș
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
fizicii este un dar minunat pe care nici nu-l înțelegem și nici nu-l merităm. Ar trebui să fim recunoscători pentru acest dar.” (p. 13) Așadar, două poziții adverse dezbinate prin numeroase litigii istorice. Și atunci cine are dreptate? Formaliștii de tip apolinic care văd în matematică o scorneală genială, sau naturaliștii de tip platonic, pentru care disciplina e ecoul în creier a limbajului divin? Cum Mario Livio e un colportor talentat de idei care nu-i aparțin, poziția sa
Paternitatea numerelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4488_a_5813]
-
se mai găsește în colțul dinspre răsărit icoana tradițională cu candela aprinsă"43. Cât privește literatura română nouă, "realist-socialistă", lipsa sa completă din planul editorial al Cărții Ruse are, în definitiv, o explicație simplă: era modestă cantitativ. Calitatea, în sensul "formalist", nerevoluționar al termenului, oricum nu interesa. Ceea ce așeza literatura sovietică într-o poziție favorabilă, exclusivistă, în politica editorială a Cărții Ruse, nu era nicidecum valoarea scriiturii, ci vigoarea propagandistică și agitatorică validată în cele câteva decenii de experiență proletară. Aveai
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
instalarea oficială a comuniștilor la putere, în 1947. N-a fost o întreprindere ușoară, s-o recunoaștem, însă a fost încununată de succes. Prima fază a reprezentat-o scoaterea din bibliotecile publice a cărților semnate de autori "anti-comuniști", "idealiști" sau "formaliști"; cum peste 90% dintre scriitori români ori străini ai secolului XX se încadrau ușor uneia dintre cele trei categorii, toată cultura europeană modernă de bună calitate a zburat din biblioteci. Lucrările străine de filozofie, istorie, politică, sociologie ori chiar de
Întoarcerea fiului gonit by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9980_a_11305]
-
totuși productiv în măsura în care o vom regăsi, luată de fiecare dată pe cont propriu, la parnasienii de la sfîrșitul secolului XIX, ca Duiliu Zamfirescu, la sonetiștii din secolul XX, de la Codreanu la Doina Sălăjan și Luca Dumitrescu și, în genere, la toți formaliștii și artizanii versului, de la Macedonski la Ion Barbu și Doinaș, care vor trăi în iluzia Mediteranei, a Greciei sau a Italiei". Una din fabulele lui Ion Eliade Rădulescu, "Un muieroi și o femeie, de o enormă gratuitate, fără absolut nici un
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
Pentru perioadele mai noi, era nevoie de unități mai mici. Probabil de aici provine ideea de generație a lui Thibaudet. Ca și din sentimentul că viața literară are proprietăți comune cu viața oamenilor în general. Inovația pe care o datorăm formaliștilor ruși constă în renunțarea la criteriul biologic sui-generis pe care îl implicau, direct sau indirect, toate periodizările de până la ei și în înlocuirea lui cu un criteriu așa-zicând politic. Tot extern, acest criteriu are meritul de a „decupa" istoria
Generații biologice, generații literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6383_a_7708]
-
Pactul autobiografic, citind, pe de o parte, Probleme de lingvistică generală de Émile Benveniste, pe de altă parte Figuri III de Gérard Genette, carte care tocmai apăruse și care a fost „Biblia” mea. La care trebuie să-i adaug pe formaliștii ruși, revelați de Tzvetan Todorov (cu ideea de variabilitate) și pragmatica lui Searle. Atunci când eu eram student, prin 1960, lingvistica generală nu era în programa studiilor clasice în Franța. Am descoperit-o, după 1968, ca autodidact, ceea ce este poate cea
Philippe Lejeune: „Neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală...“ by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4441_a_5766]
-
și subsecventa eliminare din țesutul acestuia a oricărui referent. Altfel spus, se invocă semnificantul pur. Exemplare în acest sens sunt poeziile din volumul La beltà (Frumusețea). Abolind funcția comunicativă a limbii, și oferind poeziei acel statut de autonomie pe care formaliștii și structuraliștii îl evidențiaseră deja, chiar dacă prin mijloace diferite, „I Novissimi” (E. Sanguineti, Nanni Balestrini, Antonio Porta, Elio Pagliarini, Alfredo Giuliani etc.) propuseseră o poezie care să se opună cu tărie sistemului lingvistic și literar dominant. În același timp, adesea
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
Nichols pentru că acesta cunoștea părțile acelea ale lumii și chiar căpitanul l-a convins că se va simți cel mai bine în Tahiti. Vedeți dumneavoastră, Tahiti e franțuzească, mi-a explicat el mie. Și franțujii nu sunt chiar așa de formaliști. Mi s-a părut că înțeleg ce voia să spună. Strickland nu avea acte, dar asta nu ar fi fost o chestiune care să-l încurce pe Bill Ghioagă dacă vedea perspectiva unui profit (el le lua salariul pe prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
la noi, suntem și noi niște superstițioși mai cizelați, mai rafinați, dar tot superstițioși. Noi L-am văzut pe Domnul cum este? Singura modalitate de a scăpa din înșelare este să recunoști că ești înșelat. Toți suntem într-o înșelare, formaliști suntem toți dar, din fericire, Judecător este Dumnezeu, la Care încape multă iubire. - S.G.: Nu-i primejdios să ținem mintea în iad? Nu ajungem la deznădejde? - P.T.M: Așa cum sunt eu acum, sunt un candidat sigur al iadului. Eu nu
ORTODOXIA ADEVĂRATĂ ESTE CEA ÎN STARE SĂ ÎNVIEZE OMUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349072_a_350401]