105 matches
-
apariției volumului în speță. În alte situații nici măcar nu se amintește de cel care a pus în circulație o anumită noțiune. Astfel, la prefixoid și la sufixoid, nu există nicăieri numele lui B. Migliorini care a discutat, primul, despre acești formanți în lucrări din 1931 și din 1951. Evident, la "indice"degeaba căutăm numele cunoscutului lingvist italian! Uneori se întîmplă însă ca unele nume să apară în articole, de ex. la glosematică este citat V. Brøndal, dar la Bibliografie - nici urmă
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
postulatul existențial al compoziției este mai solid motivat. într-un fel poziția compozitorului francez m-a mirat, căci Malherbe este un constructivist înrăit, un informatician al traseelor sonore, întemeind actul creației aidoma unui ritual în care softurile, programele, fișierele sunt formanți imperios necesari, de parcă ar fi personajele unui dans magic, inițiatic și, într-un anume fel, sacru. Lucrul cu computerul determină o scriitură de un extrem rafinament și o exemplară minuție. Și chiar dacă este parte a școlii spectrale franceze, muzica lui
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
articuleze și să le motiveze sintagmatic? Exceptînd cîteva răzlețe preocupări de edificare a unor structuri formale solidare acelor categorii sintactice recuperate, revigorate, emancipate (de pildă, cazul notoriu al eterofoniei, căreia Ștefan Niculescu i-a conferit posibile contururi arhitectonice imanente: heteromorphia, formantul, sincronia), aventura muzicii savante contemporane s-a rezumat la defrișarea unor zone ale insolitului acustic predilect în ordinea timbralității, a anvelopelor sonore, escamotînd adoptarea unor scheme formale intrinseci și favorizînd astfel adaptarea unor entități arhitecturale extrinseci, prin delapidarea și deturnarea
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
și cu un topos temperamental. Mai mult, duce cu el o zestre naturală de calități și defecte ce se înmănunchiază în trăsături dinamice ale personalității și care întregesc premisele devenirii acestei personalități. Dar oricât ar fi de grei în consecințe, formanții nativi nu reprezintă decât simple postulate, banale posibilități, particularități cu totul generale care dau în ultimă instanță o anumită intensitate și mobilitate reacțiilor emoționale sau capacităților de adaptare. Una este însă să reacționezi emoțional la o muzică oarecare și alta
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
unei rețele de relații inepuizabile, alegând (dar știind bine că alegerea sa e condiționată de obiectul pe care-l urmărește) gradele sale de apropiere, punctele lui de revenire, scara lui de referințe (vezi Ștefan Niculescu: Eteromorfie pentru orchestră mare și Formanți pentru coarde cu sau fără alte instrumente). Sub aspect formal putem identifica opera deschisă cu sintagma lui Umberto Eco: opera în mișcare. Datorită compunerii și recompunerii virtuale a părților componente, o operă în mișcare poate îmbrăca aparența muzicii de tip
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
religieux qu’on remarque la fi-gurine anthropomorphe découverte en L2. O y peut aussi encadrer des autres objets en argile, de petits dimensions , en rouleaux, en forme de sphères, ou de “cliquettes” et des vases en miniature tous ces objets formant une certaine “trousse magique “. La chronologie de l’habitation gétique , selon toute la série des formes céra-miques typiques , modélées à la main, des amphores importés et de ces deux pointes des flèches en bronze y trouvées, indique un large intervalle
DĂMĂCUȘA. UN HABITAT GÉTIQUE DANS LE BASSIN ZELETIN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354942_a_356271]
-
de la Croix Rouge. Dans la tranquillité de la traversée, une houle sévit tout d’un coup, parce que l’une des membres a émis l’idée, qu’il serait bien que les enfants de tous les pays se connaissent, collaborant et formant des associations, en vue de la paix. A ce mot, les vieilles animosités se sont réveillées et les gens qui dans leur dilettantisme parlaient de paix, sans en comprendre la mystique, se sont livrés à des violences de tout genre, confirmant
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
particular, o structură de actanți, un gen. Actanții posedă deci un statut metalingvistic în raport cu actorii, ei presupun de altfel analiza funcțională sau constituirea sferelor de acțiune" (A.J. Greimas, 1966: 175). Opoziția narativă actant/actor se suprapune celei morfologice, morfem/formant. Astfel actantul "moarte" poate avea actualizarea sinucidere, accident de mașină, crimă prin otrăvire, împușcare etc. Un actant A1 poate fi reprezentat de mai mulți actori (a1, a2, a3); astfel adjuvantul este reprezentat în Harap-Alb de actori precum Păsărilă, Setilă, Gerilă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee, școală. Din punctul de vedere al originii, cele mai multe aparțin stratului etimologic românesc, compus fie din elemente de origine traco - dacă și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
R.M. (1979), „Effects of pitch and speech rate on personal attributions”, Journal of Personality and Social Psychology, vol. 37(5), pp. 715-727. Puts, D.A., Hodges, C.R., Cárdenas, R.A., Gaulin, S.J.C. (2007), „Men’s voices as dominance signals: Vocal fundamental and formant frequencies influence dominance attributions among men”, Evolution and Human Behavior, 28(5), pp. 340-344. 59. De ce aveți poftă de chipsuri când vă uitați la „Seven”? Angoasa și nevoia de grăsimi Televiziunea și mâncarea fac casă bună. Mâncarea unei pizza uitându
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
s-a realizat fundația monumentului, s-a înălțat schela și s-a montat Coloana, modul cu modul. Structura de oțel este încastrată în beton, iar „capra în cruce” va avea trei metri. „La base invisible de La Colonne este un support formant une <croix> faite de barres d’acier ei prolongée par un axe métallique de section carrée, de 42 cm de côté...” Privită de departe, se poate lesne observa, acest monument nu are „nici soclu, nici capitel, cum au coloanele antice
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
syntaxe constitue la démarche primaire, la sémantique présuppose la syntaxe et la pragmatique implique leș deux. En effet, leș rapports entre leș trois branches de la sémiotique șont plus compliqués. Une analyse plus profonde nous convainc qu'ils șont inter-conditionnés, en formant une unité dialectique."235 (p. 50) En comparaison avec la perspective syntactique (grammaticale), qui n'offre pas d'informations concernant l'intention de l'émetteur, la pragmatique présente un țel avantage. On peut observer que la pragmatique tient compte de la
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
la articularea, determinarea sau indicarea prin gesturi (dealul acesta, izvorul din islaz, păltinișul de pe coastă etc.). Aceleași cuvinte, devenite nume proprii (și scrise, în consecință, cu inițială majusculă) individualizează direct și explicit obiectele geografice în cauză, fără nici un fel de formanți gramaticali sau mijloace extralingvistice (indicare gestuală): Dealu(l), Izvoru(l), Păltiniș. Formate, în ultimă instanță, din foste apelative (cuvinte comune) sau din foste nume de persoane, numele de locuri au devenit, cu timpul, semne arbitrare („simple etichete“, cum se spune
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dinică, Dincă, Dincu, Tincu, Tinu, Tina, Tinel, Tinică etc.) Structurarea ansamblului numelor de lucruri se apropie mai mult de organizarea lexicului comun decît cea înregistrată în cazul numelor de persoane. Astfel, numele de locuri folosesc un sistem bine dezvoltat de formanți lexicali (în primul rînd sufixe și determinanți), precum și conversiunea ca formă de onimizare, în timp ce numele de persoane apelează și la aceste modalități, dar și - mai ales - la trunchiere (pentru formarea hipocoristicelor, așa cum s-a văzut mai sus în cazul „familiei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
antroponime în funcție toponimică (numele de persoane sunt opace în ceea ce privește înțelesul originar, fiind în consecință propice individualizării, inclusiv celei topice). Învestirea unor nume de persoane cu funcția de nume de locuri se poate face prin simpla conversiune, fără adăugarea unor formanți lexicali gramaticali (Abagiu, Aga, Albota, Albu, Aldea, Alecu, Alimanu, Amza, Andrei, Arghiloapa, Andreana), prin adăugarea unor sufixe specializate sau nespecializate (Arvăteasca, Drăghioaia, Baranca, Voineasa, Ilioara, Arnăuți, Văcăroi, Moțăței, Văcușari, Mîrșani, Dicuțari, Bădești) ori prin determinanți în nominativ, în genitiv sau
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Albota, Laloșu. La nivelul ansamblului toponimic general (toponimia romînească) sau oricum foarte extins (pe provincii, regiuni, zone largi, care depășesc orizontul comunităților locale de vorbitori), omonimele au rezultat, de regulă, prin coincidența modelului formativ care a determinat toponimizarea, precum și a formanților incluși în această formulă. Evident, pot fi și alte filiere, uneori foarte diferite între ele, care au evoluat spre același rezultat formal. Cazurile sunt surprin zător de numeroase. De exemplu, numai în Oltenia există patruzeci și unu de locuri diferite
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Jurești (< Giurești); Dăjești (popular Dăźeșć) provine din Dăgești; Gruni (Gruń în grai bănățean) a fost notat în documente, printre altele, Grwn; Hazyagh din documente „ascunde“ un Hisiaș (rostit, de fapt, fără h); Ficător a fost transcris oficial, pe rînd, Fughatar (formantul secund fiind magh. határ „hotar“), Feketheér (< magh. fekete „negru“ + -ér „vale“), Vigetar, Feketeőr (magh. őr, „paznic“); Valea Paii (< Pai, hypocoristic al lui Pavel) a fost mascată documentar în Valepaie, Valapay, Vallyepaj; Măcicaș, din județul CarașSeverin (explicat din antroponimul Măcicaș < magh.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
istorice și psihologice. Clasificările numite lingvistice sunt mult mai numeroase și mai diverse decît cele geografice. Aspectele cele mai frecvent folosite drept criterii de clasificare sunt: structura formativă (simple, derivate și compuse, numite și analitice), domeniul lexical de proveniență al formanților (apelative, antroponime, toponime), caracteristicile semantice (geomorfologice, floră, faună, cultură agricolă, căi de comunicație, construcții sau amenajări, aspecte social istorice etc.), derivative (sufixul -uș, -el, eț, -ior, -ișor, -uț, -uia, -uica, -ica, -ița etc.) sau gra maticale (singular > < plural, masculin > < feminin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romană, în calitate de toponime, sau ca apelative toponimizate ulterior, în limba romînă. E drept că toponimele, îndeosebi cele din centrul Transilvaniei, se află într-o zonă străjuită de hidronime străvechi, autohtone: Mureș, Olt, Dunărița (diminutiv al numelui autohton, cel puțin în ceea ce privește formantul secund -re, al fluviului Dunărea). Astfel de investigații sunt încă rare, din cauza pregătirii lingvistice ultra specializate necesare și a lipsei unui material toponimic cît mai bogat cules de pe teren și din arhive, cum sperăm să avem atunci cînd vor fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Marea Neagră, unde se află vatra cea mai concentrată în care s-au format și au trăit mereu. În Grecia medievală sunt atestate localitățile Valahi, Vahlia, Vlahoi, Valaka, Musata, Kimva Longu (Cîmpulung?). În Macedonia există numele în care cel puțin un formant este romînesc: Valevoda, Karatzovale, Bisani (Visani), Kopatsi, Luncari, Saita, Sonlovon, Spatovo, Mera. În Bulgaria este de notorietate muntele Vakarel. N. Drăganu a identificat în documentele medievale latinești sau maghiare toponime probabil romînești în Panonia: Urda, Bacs, Chonta, Csut, Gyála, Kajasza
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este cea mai plauzibilă. Apahida Este numele unui sat din județul Caraș-Severin și al unei rezer vații paleontologice din Munții Semenicului. Toponimul are origine maghiară (apát, „abate“ + hid, „pod“, deci „podul abatelui“), ceea ce a făcut ca romînii să nu înțeleagă formanții și să adapteze ușor numele, ca să dobîndească transparență în romînește, prin etimologie populară. I-au zis, așadar, Apa Hîdă (tot așa cum magh. Aranykuta, „fîntîna de aur“, a devenit Aruncata, rom. Sebeșel a fost „adoptat“ de maghiari ca Sebeshely „locul din jurul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romînii i-au zis Moara Spaniolă). Etimologia reală este însă cu totul alta. Revenind la baza apelativă adevărată a toponimului Apahida, precizăm că termenul apàt (< sl. opati < lat. abbas, -atis), care este atestat și ca antroponim (Apati), se regăsește ca formant în numeroase alte toponime: Abadia (< apàt + sufixul toponimic -a), Păgida (adaptare fonetică romînească pentru Apahida), Apalina, Apateu, Apatiu, Apața (< magh. apáca, „călugăriță“), Opatița. Înrudite onomasiologic sunt toponimele care provin din magh. atya, „părinte“, termen de respect pentru monahi (Atea, Atia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu Havasalfőld pentru Muntenia) și, așa cum a conchis Nicolae Drăganu, „deși element unguresc, acesta vorbește pentru vechimea romînilor în țara al cărei nume este“. Nașterea și evoluția toponimului Ardeal nu poate fi cunoscută în profunzime prin simpla deducție lingvistică a formanților actuali și a limbii cărora le aparțin aceștia, ci e nevoie de studierea genezei toponimului, a procesului, uneori sinuos, de toponimi zare (prin extensie, transfer, adaptare, traducere, etimologie populară etc.), pentru care lingviștii trebuie să colaboreze strîns cu geografii și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bucuru („vîlcea“ care se varsă în Pîrîul Cheia). N. Drăganu a identificat în documentele medievale nume de persoane grafiate Bokor, Bocorel, Bukurel etc. sau de sate (Bokorfal va) și în afara teritoriului romînesc, dovadă a vechimii și răspîndirii modelului. Deși ambii formanți ai oiconimului București (Bucur < bucur și -ești < esc) provin din substratul dacic, afirmația unora că numele capitalei noastre ar fi de origine dacică este greșită. Originea unui toponim o dă etimonul direct, iar acesta este numele de grup bucurești, format
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
probe istorice, dar, potrivit normelor evoluției fonetice ale limbii romîne, numele ar avea astăzi forma Cărăca (eventual Caracà). Caraș Este numele unui rîu, cu un curs de 79 de kilometri pe teritoriul Romîniei, afluent de stînga al Dunării, și primul formant al denumirii județului Caraș-Severin (orașul de reședință fiind Reșița). Prin polarizare, de la numele Caraș au fost formate toponimele Carașova (sat în județul Caraș-Severin), Carașovăț (culme în Culoarul Reșiței), Cheile Carașului, Depre siunea Carașului, Izvoarele Carașului ș.a. Numele maghiar al Carașului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]