11 matches
-
foarte bună, în altă epocă poate fi considerată mediocră.Aceasta ținând de schimbarea gustului cititorului și al criticii, datorită evoluției societății și a modului de percepție. Există o relație între lectură și critică, dintre critic și cititor.În Estetica.Teoria formativității, lui Luigi Pareyson, Milano, 1966,p.41-47, se spune că ceea ce în vitro apare ca o succesiune între cititor( pradă emoției lecturii) și critic(care așează între paranteze această emoție pentru a gândi asupra factorilor care au produs-o ) poate
CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE CLIPĂ DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Critica_se_loveste_in_fiecare_clipa_de_metafizic.html [Corola-blog/BlogPost/351513_a_352842]
-
foarte bună, în altă epocă poate fi considerată mediocră.Aceasta ținând de schimbarea gustului cititorului și al criticii, datorită evoluției societății și a modului de percepție. Există o relație între lectură și critică, dintre critic și cititor.În Estetica.Teoria formativității, lui Luigi Pareyson, Milano, 1966,p.41-47, se spune că ceea ce în vitro apare ca o succesiune între cititor( pradă emoției lecturii) și critic(care așează între paranteze această emoție pentru a gândi asupra factorilor care au produs-o ) poate
CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE ZI DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/_critica_se_loveste_in_fiecare_zi_de_metafizic_.html [Corola-blog/BlogPost/360823_a_362152]
-
moda, Editura Polirom, Iași, 2010 Nanu, Adina, Vezi? Comunicarea prin imagine, Editura Vizual, 2002 Oprescu, G., Manual de istoria artei, Ed. Meridiane, București, 1985-1986. Panofsky, E., Renaștere și renașteri în arta occidentală, Ed. Meridiane, București, 1974 Pareyson, L., Estetica. Teoria formativității, Ed. Universul, București, 1977 Pavel, Amelia, Pictura românească interbelică. Un capitol de artă europeană, Editura Meridiane, 1996 Pepino, C., Automate, idoli, păpuși, Editura Alma Galați, 1998 Petrovici, V., Lumină și culoare în spectacol, Editura Albatros, 1974 Pleșu, A., Călătorie în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
moda, Editura Polirom, Iași, 2010 Nanu, Adina, Vezi? Comunicarea prin imagine, Editura Vizual, 2002 Oprescu, G., Manual de istoria artei, Ed. Meridiane, București, 1985-1986. Panofsky, E., Renaștere și renașteri în arta occidentală, Ed. Meridiane, București, 1974 Pareyson, L., Estetica. Teoria formativității, Ed. Universul, București, 1977 Pavel, Amelia, Pictura românească interbelică. Un capitol de artă europeană, Editura Meridiane, 1996 Pepino, C., Automate, idoli, păpuși, Editura Alma Galați, 1998 Petrovici, V., Lumină și culoare în spectacol, Editura Albatros, 1974 Pleșu, A., Călătorie în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
general, chiar dacă, din anumite perspective există diferențe față de celelalte forme de discurs: dacă prima lege a discursului actual este legea informativității (locutorul nu repetă ceea ce există deja în bagajul de cunoștințe al interlocutorului), în comunicarea terapeutică, prima lege este legea formativității. Cea de-a doua lege, a exhaustivității, are funcții și scopuri diferite. În tipurile de discurs, altele decât discursul terapeutic, idealul este ca locutorul să furnizeze volumul maxim de informație, care ar putea interesa pe interlocutor (discursul politic, discursul științific
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
forme de organizare a activităților didactice universitare) la cele moderne (metode de predare-învățare). Componentele fundamentale care ne ajută totuși să creionăm specificitatea unei activități de seminar ca formă de organizare sunt următoarele: • obiective selecționate după cele mai semnificative caracteristici de formativitate; • timp de instruire echilibrat determinat; • modalități de structurare a conținuturilor; • strategii și mijloace de instruire; • dimensiunea interacțională; • componenta socioafectivă; • gradul de directivitate sau de permisivitate corespunzător sarcinii didactice fundamentale; • evaluarea cu ajutorul obiectivelor operaționale a performanțelor intelectuale. În cartea Seminarul didactic
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
București, 1978. O'Pray Michael, Film, Form and Phantasy, Palgrave Macmillan, New York, 2004. Otto, Rudolf, Sacrul. Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, traducere de Ioan Milea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2005. Pareyson, Luigi, Estetica. Teoria formativității, traducere și prefață de Marian Papahagi, Editura Univers, București, 1977. Peirce, Charles S., Semnificație și acțiune, prefață Andrei Marga, selecția textelor și traducere din limba engleză Delia Marga, Editura Humanitas, București, 1990. Plato, The Republic, Harper Collins Publishers, New York, 1991
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pref. edit., Cluj- Napoca, 1974; Emil-George Papahagi, Eseuri, pref. edit., Cluj-Napoca, 1985; Olimpia Radu, Pagini de critică, pref. edit., Cluj-Napoca, 1988; Mateiu I. Caragiale, Sub pecetea tainei, pref. Nicolae Manolescu, postfață Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1994. Traduceri: Luigi Pareyson, Estetica. Teoria formativității, pref. trad., București, 1977; André Helbo, Michel Butor. Spre o literatură a semnului, precedat de un dialog cu Michel Butor, pref. Adrian Marino, Cluj-Napoca, 1978; Murilo Mendes, Metamorfozele, pref. trad., București, 1982; Luciana Stegagno Picchio, Literatura braziliană, postfața trad., București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
totodată o deschidere marcată spre modernitate (Clasicitate și modernitate): "Modernitatea lui Eminescu se cere înțeleasă nu prin opoziție cu clasicismul, ci printr-o complementaritate dialectică". Vorbind despre Cultura lui Eminescu, se punctează faptul că aceasta este axată pe triada constitutivă: "formativitate creativitate integralitate", asigurându-se astfel "personalitatea unui uomo universale". Se prezintă aici un lung inventar de Personalități istorice, figuri culturale, autori citați sau traduși, eroi literari, în ordine alfabetică. La fel, o listă de Personaje mitologice oferă atunci când se abordează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
opus muzical. Problema raportului dintre mesajul sonor și fundamentul său narativ devine, într-o perspectivă de deschidere perceptivă, problema raportului dintre mesaj și pluralitatea percepțiilor pe care el le emană. Narativitatea mesajului sonor este, în funcție de realizările de facto, identificabilă cu formativitatea individualizată, ale cărei intenții se află organic însămânțate în datele originare oferite de opera muzicală.
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
comparată decât cu aceea a lui Maiorescu. Nu a fost ministrul Culturii, nu a putut înființa catedre și cenacluri, și nici nu a putut trimite tineri la studii pe cheltuiala statului; a înlocuit însă toate acestea prin forța extraordinară de formativitate a operei sale. După "momentul Maiorescu" și cel interbelic, istoria culturii noastre va înregistra neîndoielnic și un "moment Noica", a cărui pondere și semnificație nu pot fi măsurate deocamdată în toată amploarea lor. A trăit idealul culturii cu o asemenea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]