88 matches
-
anterior bazei de limbă și amigdalei linguale, a cărei înălțime, variabilă, poate masca recesul anterior. Posterior, răspunde feței linguale a epiglotei. Lateral, intră în raport cu repliul glosoepiglotic lateral, repliul faringoepiglotic și repliul ariepiglotic. Plafonul lojei reprezintă, din punct de vedere endoscopic, foseta glosoepiglotică sau valecula. Medial, prin intermedierea membranei preepiglotice, loja preepiglotică intră în raport cu omologul său controlateral. Toate intervențiile chirurgicale pentru cele 11 cazuri selectate au fost precedate de traheotomie transistemică și s-au efectuat sub anestezie generală prin intubație endotraheală. Traheotomia
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
atrofiat. Reprezintă o proeminență constant prezentă în treimea cervicală a feței orale a dinților frontali, cu convexitate bine exprimată și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
morfologică individualizează relieful ocluzal respectiv, fosele proximale, în număr constant de două au caracteristici proprii, situându-se întotdeauna la extremitățile proximale ale șanțului mezio-distal, având pereții formați din versanții ocluzali ai crestei marginale și pantele ocluzale ale cuspizilor adiacenți. e) Fosetele sunt depresiuni în suprafață, cu contur poligonal, situate exclusiv pe fețele vestibulare și orale ale dinților. Pe fețele palatinale ale incisivilor maxilari subcingular se află o fosetă ovalară numită “foramen caecum”. Pe fețele vestibulare și orale ale molarilor permanenți în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
din versanții ocluzali ai crestei marginale și pantele ocluzale ale cuspizilor adiacenți. e) Fosetele sunt depresiuni în suprafață, cu contur poligonal, situate exclusiv pe fețele vestibulare și orale ale dinților. Pe fețele palatinale ale incisivilor maxilari subcingular se află o fosetă ovalară numită “foramen caecum”. Pe fețele vestibulare și orale ale molarilor permanenți în treimea medie constituind de obicei extremitatea cervicală a șanțului de descărcare, se află o fosetă ce poartă numele suprafeței pe care se plasează (foseta vestibulară, foseta orală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ale dinților. Pe fețele palatinale ale incisivilor maxilari subcingular se află o fosetă ovalară numită “foramen caecum”. Pe fețele vestibulare și orale ale molarilor permanenți în treimea medie constituind de obicei extremitatea cervicală a șanțului de descărcare, se află o fosetă ce poartă numele suprafeței pe care se plasează (foseta vestibulară, foseta orală). 6.2. Rădăcina dentară - componentă a dintelui, situată intra-alveolar, delimitată de coroană prin colet. Anatomic, este porțiunea din dinte acoperită de cement radicular cuprinsă între coletul anatomic
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se află o fosetă ovalară numită “foramen caecum”. Pe fețele vestibulare și orale ale molarilor permanenți în treimea medie constituind de obicei extremitatea cervicală a șanțului de descărcare, se află o fosetă ce poartă numele suprafeței pe care se plasează (foseta vestibulară, foseta orală). 6.2. Rădăcina dentară - componentă a dintelui, situată intra-alveolar, delimitată de coroană prin colet. Anatomic, este porțiunea din dinte acoperită de cement radicular cuprinsă între coletul anatomic și apex. Clinic este porțiunea invizibilă a dintelui, situată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o fosetă ovalară numită “foramen caecum”. Pe fețele vestibulare și orale ale molarilor permanenți în treimea medie constituind de obicei extremitatea cervicală a șanțului de descărcare, se află o fosetă ce poartă numele suprafeței pe care se plasează (foseta vestibulară, foseta orală). 6.2. Rădăcina dentară - componentă a dintelui, situată intra-alveolar, delimitată de coroană prin colet. Anatomic, este porțiunea din dinte acoperită de cement radicular cuprinsă între coletul anatomic și apex. Clinic este porțiunea invizibilă a dintelui, situată sub nivelul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dimensiuni mai mici. Relieful este\concav în treimea incizală și mijlocie, unde prezintă două creste marginale care se lărgesc spre colet, unde se unesc cu cingulum - proeminență emisferică în treimea cervicală a feței palatine. La nivelul ein-gulumului există “foramen caecum”, fosetă ce apare datorită discontinuității stratului de smalț. Fața mezială are un contur triunghiular, cu următoarele margini: marginea cervicală - are formă de “V” deschis spre rădăcina cu vârf rotunjit; marginea vestibulară - are forma unei linii ușor convexe, cu convexitatea maximă în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
un contur ușor convex, fiind foarte puțin convergente spre colet. Marginea distală este mai scurtă, mai convexă și mai convergentă. Relieful este reprezentat de un șanț vertical situat mai aproape de marginea distală, care se termină la mijlocul înălțimii acestei fețe în foseta vestibulară. Fața palatinală are un contur ce se înscrie tot într-un trapez, dar cu o diferență mai mare între baza mare și baza mică. Marginea vestibulară are o formă de “W”, cu “V”- ul mezial mult mai mare ca
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sunt: mezio-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și mezio-palatinal, cu fiecare extremitate într-o fosă (mezială și centrală); vestibulo-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și disto-vestibular. Are o extremitate la nivelul fosei centrale și se termină cu șanțul de pe fața vestibulară (în foseta vestibulară). Între cele două șanțuri (mezio-central și disto-vestibular) se face un unghi de 95 grade. Al treilea șanț este disto-palatinal, situat între cuspidul mezio-palatinal și creasta oblică de smalț. Se termină prin șanțul de pe fața palatinală. Relieful feței ocluzale este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
forma unei linii frânte, reprezentată de două “V”- uri, cel mezial fiind mai mare. Relieful este convex în ambele sensuri, cu convexitatea maximă situată mezial în treimea cervicală. Prezintă un șanț vertical mai puțin adânc, ce se termină într-o fosetă situată la jumătatea înălțimii acestei fețe. Conturul feței linguale este asemănător cu al primului molar mandibular dar cu toate dimensiunile mai reduse. Fețele proximale sunt asemănătoare cu ale molarului 1, dar cu dimensiuni mai reduse. Fața ocluzală are un contur
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
corono-radicular, cu glisieră, cu clavetă cu șurub, intricate (din două părți) etc. D. După acces (Le Huche): -acces simplu, -acces dificil. E. După clasificarea cavităților elaborată de Black (1891) (criterii patogenetice): Clasa I: cavități carioase ce apar în șanțuri și fosete: -ocluzal la molari și premolari, -în cele 2/3 ocluzale ale fețelor vestibulare ale molarilor, -pe fețele orale ale molarilor și incisivilor. Clasa a II-a: cavități proximale ale molarilor și premolarilor, Clasa a III-a: cavități pe fețele proximale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
prin inspecție (culoarea dentinei), palparea cu sonda (“strigătul dentinar“), sau cu substanțe cario-test care colorează numai dentina afectată (decalcifiată). Se elimină astfel riscul recidivei de carie. Extensia preventivă = definitivarea conturului se referă la înglobarea în preparație a unor fisuri și fosete intercuspidiene, zone hipoplazice din vecinătatea preparației, considerate, prin inspecție și palpare cu sonda, “zone de risc”. De asemenea, extensia preventivă se referă și la plasarea marginilor cavității în zone de autocurățire, de risc minim, pe pantele cuspidiene și în afara punctelor
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cavității cu suprafața dintelui este, de obicei, de 90-950. Se bizotează un unghi de 450. Bizoul va cuprinde jumătate din grosimea smalțului (fig. 9.84). Prepararea cavității ocluzale se realizează cu o freză cilindro-conică, aplicând-o inițial la nivelul unei fosete de pe suprafața ocluzală. După ce s-a început excizia, operațiunea se continuă de-a lungul șanțului central al suprafeței ocluzale. Se includ apoi în preparare toate șanțurile existente la nivelul suprafeței ocluzale, realizând cavitatea cu o adâncime de aproximativ 1,5
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
asigurând o divergență de 5-6ș. Unghiul format de peretele cavității cu suprafața dintelui este de obicei de 90-95ș. Se bizotează un unghi de 45ș. Prepararea cavității de retenție se realizează cu o freză cilindro-conică, aplicând-o inițial la nivelul unei fosete de pe suprafața ocluzală. După ce s-a început excizia, operațiunea se continuă de-a lungul șanțului central al suprafeței ocluzale, menținând instrumentul în direcția unde se deplasează piesa. Se urmăresc toate șanțurile existente la nivelul suprafeței ocluzale, realizând apoi cavitatea cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
unei incrustații integral ceramice Când leziunea carioasă cuprinde atât suprafețele proximale, cât și ocluzale, se impune realizarea unei cavități compuse din două sau trei cavități. Inițial se îndepărtează, dacă este cazul, restaurările preexistente. Conturul preparării include inițial șanțurile, fosele și fosetele atinse de procesul carios, iar ulterior, prepararea se va extinde cu ajutorul unui instrument diamantat special, cum ar fi C.I.P. Nr.1, până la atingerea crestei marginale. Apoi freza este deplasată într-o direcție perpendiculară pe fosa centrală, până în interiorul crestei marginale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
vârful rotunjit se trasează șanțuri de orientare, care marchează profunzimea preparării. Numărul șanțurilor de orientare variază în funcție de dintele ce urmează a fi preparat. Realizarea șanțurilor de orientare ocluzală -este utilă inițial efectuarea unor orificii cu adâncime de aproximativ 1mm în fosetele centrale, meziale și distale; orificiile adâncite pot fi apoi unite astfel încât să se formează un șanț care trece de-a lungul șanțului central și se extinde până în crestele marginale mezială și distală. -șanțurile de orientare sunt apoi plasate în șanțurile
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dintelui suport și sunt confecționate, după următoarele principii: 4Sprijinul ce este asigurat, în general, de toate porțiunile rigide situate în conul de sprijin sau supraecuatorial; elementul principal de sprijin este însă pintenul ocluzal plasat într-un locaș pregătit fie în foseta mezială, fie în foseta distală a dintelui natural limitrof edentației sau pe o microproteză ce acoperă acest dinte. Utilizat adeseori în foseta distală, poate fi poziționat și în foseta mezială, adeseori putându-se utiliza doi pinteni ocluzali pe același dinte
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
confecționate, după următoarele principii: 4Sprijinul ce este asigurat, în general, de toate porțiunile rigide situate în conul de sprijin sau supraecuatorial; elementul principal de sprijin este însă pintenul ocluzal plasat într-un locaș pregătit fie în foseta mezială, fie în foseta distală a dintelui natural limitrof edentației sau pe o microproteză ce acoperă acest dinte. Utilizat adeseori în foseta distală, poate fi poziționat și în foseta mezială, adeseori putându-se utiliza doi pinteni ocluzali pe același dinte suport. Atunci când diametrul mezio-distal
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
sprijin sau supraecuatorial; elementul principal de sprijin este însă pintenul ocluzal plasat într-un locaș pregătit fie în foseta mezială, fie în foseta distală a dintelui natural limitrof edentației sau pe o microproteză ce acoperă acest dinte. Utilizat adeseori în foseta distală, poate fi poziționat și în foseta mezială, adeseori putându-se utiliza doi pinteni ocluzali pe același dinte suport. Atunci când diametrul mezio-distal sau vestibulo-oral este mai mare decât secțiunea la colet a dintelui respectiv, pintenul va fi prelungit spre centrul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
este însă pintenul ocluzal plasat într-un locaș pregătit fie în foseta mezială, fie în foseta distală a dintelui natural limitrof edentației sau pe o microproteză ce acoperă acest dinte. Utilizat adeseori în foseta distală, poate fi poziționat și în foseta mezială, adeseori putându-se utiliza doi pinteni ocluzali pe același dinte suport. Atunci când diametrul mezio-distal sau vestibulo-oral este mai mare decât secțiunea la colet a dintelui respectiv, pintenul va fi prelungit spre centrul feței ocluzale pentru a transmite presiunea în
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
loc între suprafața internă a elementelor croșetului și suprafețele paralele ale dintelui stâlp. Este mai manifestă la elementele speciale de sprijin și stabilizare; -retenția artificială, creată de către practician în cazul dinților cu retentivități reduse. Se obține fie prin crearea unei fosete în smalțul dentar unde se va sprijini extremitatea brațului elastic al croșetului, fie prin aplicarea de inlay sau microproteze de acoperire. 4Reciprocitatea: este neutralizarea forței exercitată de brațul elastic printr-o altă extremitate elastică sau printr-o porțiune rigidă plasată
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
4.100): pleacă din șea printr-un conector secundar ce trece în punte peste mucoasa procesului alveolar, urcă pe fața vestibulară și supraecuatorial se divide în două porțiuni, o parte merge spre ocluzal, terminându-se printr-un pinten situat în foseta centrală a molarului, iar cealaltă parte se recurbează și se termină subecuatorial în zona de retenție adiacentă șeii. O a doua categorie de patru croșete sunt astfel prezentate: 4Pensele mezio-distale: sunt utilizate pe dinții frontali și pot fi: -pensa mezio-distală
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de conectori secundari interdentari. 4Croșetul RPI (Rest-Proximal-Played-I) al lui Kroll (fig. 4.107): -Este folosit în edentațiile parțiale întinse pe dintele ce delimitează mezial edentația pentru a evita torsiunea distală a acestui dinte prin basculare; -Prezintă pintenul ocluzal lăsat în foseta mezială și susținut de un conector secundar plasat interdentar, plăcuța proximo-linguală ce are rol de ghidaj al protezei și realizează reciprocitatea cu brațul retentiv, un croșet divizat în I ce pleacă din șea, având contact redus cu dintele. 4Croșetul half
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
pe cealaltă față. Este un croșet biactiv cu sprijin și încercuire bună, reciprocitate asigurată, retenție bună. Ecuatorul protetic are orientare opusă pe cele două fețe. 4Croșetul Nally-Martinet (fig. 4.109): este un croșet circular, dar cu pintenul ocluzal situat în foseta mezială. Este utilizat de obicei pe premolari, cu scopul de a împiedica bascularea dintelui spre edentație. . 4Croșetul în formă de agrafă de păr (fig. 4.110): este un croșet Ackers, la care brațul elastic este recurbat, formând o buclă în
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]