56 matches
-
din 07 martie 2015 Toate Articolele Autorului Indiscret, răscolesc în garderoba cele ce mi-i soție, năzărind, ca motiv, o bluză vișinie - amintiri din care s-a născut viitorul, acum, trecutul și dorul. Nicidecum, bluza vișinie nu a supraviețuit parfumului fosilizat în nările-mi încă neatrofiate de timp și de agresiunea aldehidelor societății de consum, nicidecum... N-am găsit bluza cea vișinie, ci doar inconfundabilul ei parfum de toporași și amintiri, o mie, răsfrânte peste un timp cu originea într-o
BLUZA VIŞINIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1425718771.html [Corola-blog/BlogPost/350060_a_351389]
-
n-odam iluzii/ azi dezleg ce-am înodat“ (p. 65); etc. -, dar (toate acestea le las a fi fiind) de „condamnare la moarte“ a plagiator-licențiaților/ „doctoranzilor“ în științe umaniste (din ulimul sfert de secol), cu diplome/ teze „euro-cumpărate“, a academicienilor „neostaliniști“, „fosilizați“ etc., a scriitorilor „profesioniști“, iviți/ „admiși“ dintre cei bolnavi de autorlâcită, a politicienilor/ analiștilor „neopaukeriști“, tele-veșniciți „pe sticlă“, a droaiei de „jurnaliști-manipulatori-lătrători-mancurți-la-comandă, ori răspunzând „partidului“/ „mafiei“, „comandamentelor zilei“ etc. Nu-l cert pe Crișu Hrisant Achimescu nici pentru versurile-i
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1401921972.html [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
ca anul acesta, căci acum mi se pare a fi devenit steril pentru acele proiecte de anvergură ce reclamă viziune și energie. Știu și că trebuie să mă pregătesc, încet, încet, de "stingerea focurilor" pentru a nu mă degrada, nici fosiliza ca artiștii respectați care-și decepționează, continuând să lucreze, admiratorii de altădată. E mai bine să dispari când ești încă vital și să nu aștepți să ți se deschidă ușa pentru a fi invitat să părăsești scena. E oare un
Corespondență specială de la Paris de la Prof. Univ. Dr. GEORGE BANU: Anul trecut () [Corola-website/Journalistic/105889_a_107181]
-
unei faune atât de diverse într-o perioadă scurtă de timp raportată la întinderea temporală a evoluției Pământului se numește "explozia cambriana". Locațiile cel mai bine studiate din punctul de vedere al organismelor ale căror părți moi (țesuturi) s-au fosilizat se află în British Columbia. Ele reprezintă straturi din Cambrianul mediu și oferă numeroase informații despre diversitatea animalelor din acea perioadă. Faune similare au mai fost găsite în provincia chineză Yunan. În ultimii 50 de ani s-au descoperit numeroase
Cambrian () [Corola-website/Science/297896_a_299225]
-
observații microscopice mai fine. Multitudinea de descoperiri din domeniul lumii vii conduce la necesitatea clasificării organismelor. Botanistul John Ray încearcă să întocmească o taxonomie, însă fără a depăși cadrul teologiei naturale. În 1669, Nicholas Steno publică un eseu privind organismele fosilizate în straturile de zăcăminte. Acesta ar putea fi considerat începutul paleontologiei, domeniu care avea să suscite o serie de dispute, mai ales datorită controverselor dintre știință și religie în ceea ce privește erele geologice și dispariția speciilor. Dar adevărata sistematizare este realizată în
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
aici s-a găsit de exemplu un pește de 1,8 m de către paleontologul Th. Brustur), în Muntenia lângă Câmpulung (număr de specii mai restrâns, situație însă mai complexă deoarece aici s-ai găsit și fosile de arbori, precum și amprente fosilizate de fulgi și pene ale unor păsări)
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă un afloriment (abrupt în versantul râului Supan, afluent de dreapta al Trotușului), unde în masivul stratelor de rocă (argile, gresii, nisipuri) s-au descoperit importante depozite de faună constituită din resturi fosilizate cu cochilii de anghilă de mare ("Conger conger") și gasteropode.
Strate tip pentru „Formațiunea de Supan” () [Corola-website/Science/328448_a_329777]
-
cuprind urme arheologice corespunzătoare paleoliticului, neoliticului și epoci bronzului, epocii fierului și perioadei medievale. Colecția Școlii nr. 1 Corni cuprinde, în cadrul secției de arheologie, următoarele obiecte : resturi de faună fosilă pleistocenă (corn, defensă, omoplat), găsite în aluviunile Siretului; un corn fosilizat de bovid (găsit se pare, în punctul „Toloacă“ din apropierea vetrei satului, cu prilejul săpăturilor de modernizare a șoselei); piese de silex (nuclee, răzuitor, lame, burine, burin-gratoar, vârf retușat, gratoare, găsite în punctele „În Văiugi“, „Lipoveni“ și „Țărnuica“; un vârf de
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
sunt arbori naționali, iar margareta ("Leucanthemum vulgare", în letonă: "pīpene") este floare națională. Codobatura albă ("Motacilla alba", în letonă: "baltă cielava") este pasărea națională a Letoniei. Insecta națională este buburuza cu două puncte ("Adalia bipunctata", în letonă: "mărīte"). Chihlimbarul, rășină fosilizată de copac, este unul dintre cele mai importante simboluri culturale ale Letoniei. În antichitate, chihlimbarul găsit pe coasta Mării Baltice era căutat de vikingi, dar și de negustori din Egipt, Grecia și Imperiul Roman. Aceasta a dus la dezvoltarea Drumului Chihlimbarului
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
craterului și curg pe distanțe foarte mari, acumulându-se la baza conurilor vulcanice. Platourile se mai numesc și „vulcani scut” deoarece sunt tot conuri vulcanice, însă cu pante foarte mici. Forma curgerii depinde și de relieful preexistent pe care îl fosilizează. Pe terenuri relativ netede se formează suprafețe structurale bazaltice, aproape tabulare, mărginite de abrupturi rezultate din solidificarea frunții pânzei. Când aceste suprafețe sunt fragmentate de văi dau naștere la pante în trepte, fiecare treaptă corespunzând unei pânze. Microrelieful câmpurilor de
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
aici s-a găsit de exemplu un pește de 1,8 m de către paleontologul Th. Brustur), în Muntenia lângă Câmpulung (număr de specii mai restrâns, situație însă mai complexă deoarece aici s-ai găsit și fosile de arbori, precum și amprente fosilizate de fulgi și pene ale unor păsări)
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
intr-o cîmpie slab fragmentată. Ca rezultat al transgresiunii marine în epoca cocenă medie s-au acumulat sedimente marine în special argilo-carbonatice de adîncime mare cu un conținut mic de materiale terigene (aleurito-nisipoase). Aceste depuneri conțin cochilii de moluște, resturi fosilizate de-arici de mare, de bureți, cochilii de octracare, foraminifere mai ales de numuliți. Depunerile neogene sînt dezvoltate pe întreg teritoriul raionului, ele ies la suprafața pe povîrnișurile abrupte ale văilor și ravenelor. Sînt alcătuite din roci sedimentare de origine
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
faza următoare conurile ajung la îngemănare și se construiește un glacis aluvial. Când glacisul acumulativ se formează pe suprafețe de mai multe sute de km piemontul devine în fapt, o câmpie piemontana, care se construiește în cea mai mare parte fosilizând câmpia anterioară. Panțele sale sunt foarte reduse, adesea sub 0.5‰. Stadiul de piemont sau de câmpie piemontana, în care râurile răspândesc cantități imense de pietrișuri fine, argile și nisipuri, se poate observa în bazinul râului Po, în Câmpia Gangelui
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
aseamănă mai mult cu cetățile Greciei miceniene sau a celor preincașe din Peru și Bolivia. Vârsta acestor construcții nu se știe, dar prin datarea cu metoda C14 a rădăcinilor de mangrove (amestec vegetal tropical care crește pe țărmurile marine mlăștinoase) fosilizate printre pietre au rezultat cca. 12000 de ani. Conform geologiei submarine în zona Bahama Banks nivelul apei era cu 6 m mai mic în anii 6000 î.Hr., dar cum piramidele și terasele au minim 12 000 de ani (metoda C14
Zidurile din Bimini () [Corola-website/Science/325372_a_326701]
-
capcană formidabilă pentru insecte. Datorită suprafeței, a crescut capacitatea de supraviețuire a păianjenilor. Deși numărul de fosile de păianjeni este considerat insuficient, totuși s-au descris aproape 1000 de specii dispărute. Deoarece cuticula păianjenilor, fiind relativ moale, practic greu se fosilizează, majoritate fosilelor au fost găsite conservate în chihlimbar. Cea mai veche fosilă datează din perioada Cretacicului timpuriu, 130 milioane de ani în urmă. În afară de conservarea detaliată a anatomiei, în chihlimbar s-au păstrat păianjeni în timpul împerecherii, uciderea prăzii, producerea mătasei
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
schelete de corali, moluște, scoici, alge, animale și organisme marine care populau apele calde ale Mării Sarmatice și Mării Tortoniene ce acopereau atunci nordul Moldovei. În recif s-au format peșteri de diverse dimensiuni în care s-au descoperit oase fosilizate de urși de cavernă, lei, rinoceri, mamuți, zimbri etc. În una dintre peșteri se află o așezare umană datată din era paleolitică și mezolitică. În sedimentele ei, la adâncimi de peste 5 metri, s-au găsite rămășițe pietrificate ale animalelor și
Cheile Butești () [Corola-website/Science/329992_a_331321]
-
Maurits Jaeger a comparat formele specifice sistemelor anorganice și celor organice, arătând că în regnul animal și cel vegetal se poate constata o preferință pentru simetria pentagonală, care duce la forme, cum sunt icosaedrul și dodecaedrul, care apar în scheletele fosilizate de radiolaria, dar care nu sunt niciodată prezente în sistemele minerale. Studiile matematice ale lui Matila Ghyka prezintă o demonstrație a constatărilor lui F.M. Jaeger, unul din motivele principale fiind că unghiurile de la vârfurile acestor forme nu sunt compatibile cu
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
150 milioane de ani), sauropozii au devenit foarte răspândiți (în special diplodocidele și brachiosauridele). Până la sfârșitul Cretacicului, sauropodele aveau o distribuție aproape la nivel mondial. Cu toate acestea, ca și restul dinozaurilor (exceptând păsările), au dispărut la sfârșitul Cretacicului. Resturi fosilizate de sauropozi au fost găsite pe fiecare continent, inclusiv în Antarctica. Numele a fost inventat de O.C. Marsh în 1878, și este derivat din limba greacă, înseamnând "picior de șopârlă". Sauropodele (sau sauropozii) sunt unul dintre grupurile cele mai
Sauropoda () [Corola-website/Science/324865_a_326194]
-
aici s-a găsit de exemplu un pește de 1,8 m de către paleontologul Th. Brustur), în Muntenia lângă Câmpulung (număr de specii mai restrâns, situație însă mai complexă deoarece aici s-ai găsit și fosile de arbori, precum și amprente fosilizate de fulgi și pene ale unor păsări)
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
Lyme-ul în vacanța de Crăciun și era adesea văzut în căutare de fosile cu Anning. Lui i-a făcut Anning ceea ce avea să se dovedească o importantă sugestie, aceea că ciudatele obiecte conice denumite „pietre bezoar”, erau de fapt fecale fosilizate de ihtiozaur sau plesiozaur. Buckland avea să numească aceste obiecte . On 1839, Buckland, Conybeare și au vizitat Lyme-ul împreună, pentru ca Anning să-i ducă pe toți într-o excursie de colectat fosile. Ea l-a asistat și pe în încercările
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
o folosească pentru a ilustra o parte din propriile ei fosile de ihtiozaur. Curând, și alți artiști locali făceau același lucru, întrucât se descopereau mult mai multe camere de cerneală fosilizată. Anning a observat cât de mult se aseamănă camerele fosilizate cu sacii de cerneală al caracatițelor și sepiilor actuale, pe care le-a disecat pentru a înțelege anatomia cefalopodelor fosile, iar aceasta l-a făcut pe William Buckland să publice concluzia că belemnitele jurasice utilizau cerneala pentru apărare la fel
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
fosilele cu forme ciudate denumite pe atunci „pietre bezoar” se găseau adesea în regiunea abdominală a scheletelor de ihtiozaur. Ea a observat că dacă se sparg astfel de pietre, se observă că în interior ele conțin adesea solzi și oase fosilizate de pește, și uneori oasele unor ihtiozauri mici. Anning bănuia că pietrele sunt fecale fosilizate și i-a sugerat aceasta lui Buckland în 1824. După alte cercetări și comparații cu fosile similare găsite în alte locuri, Buckland a publicat această
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
între vechile tradiții și explorarea internațională a diferitelor stiluri de performare, ne-am condiționat să clasificam foarte strict genurile teatrale. În India, mai ales, există un romantism al poporului, o obsesie pentru ideea de tradiție în afara implicațiilor sale politice, care fosilizează formele de artă, împiedicându-le să se dezvolte. În acest mediu, noi, în calitate de companie care creeaza spectacole pentru publicul tânăr, ne-am confruntat cu anumite întrebări în privința formelor teatrale pe care ar "trebui" să le folosim. Că regizor, eram nerăbdător
Recâștigarea poporului – un eseu reflexiv () [Corola-website/Science/295710_a_297039]
-
Channel în cadrul serialului Decodificarea Trecutului, în episodul ""Misterele Grădinii Edenului"", este menționat că aproximativ prin anul 8000 î.e.n., nivelul oceanelor era în creștere, și că lângă intrarea râurilor Tigru și Eufrat în Golful Persic sunt urme geologice de două râuri fosilizate din acea perioadă intrând pe la est și vest în Golful Persic, formulând ipoteza că ar fi vorba de Pison și Gihon. Ipoteza prezintă că se referea la o vale fertilă joasă în ceea ce astăzi este Golful Persic, ce a fost
Grădina Edenului () [Corola-website/Science/311160_a_312489]
-
de lapiezuri ("Poiana Tarcău"), creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, avene ("Licaș"), peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin ("Cheile Șugăului"). În zona parcului abundă siteuri paleontologice din mezozoic, în care se găsesc recife fosilizate cu amoniți, bivalve, brachiopode, gastropode, belemniți, echinoide, corali, crinoide, plante, aulacostefanide. Au fost astfel identificate areale: Marea biodiversitate a arealului, este un rezultat al condițiilor variatelor geomorfologice, pedologice, de expunere a versanților, de microclimat, etc. Zona parcului a fost în
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]