442 matches
-
Matt Salo, Sheila Salo, Alenka Janko Spreiyer, Anita Volland Câteva nume de autori semnatari de articole în Români Studies: Paola Trevisan, Marco Solimene, Giuseppe Beluschi Fabene, Ignasi-Xavier Adiego, Donna A. Buchanan, Bernhard Streck, Helene O'Nions, Florencia Ferrari and Martin Fota, Gonca Girgin-Tohumcu, Sharon Leahy, Geral Power, Nihat Argun Cakir,Radmila Mladenova, Ilenia Ruggiu, David Cressy, Aaron C. Taylor, Thomas A. Acton, Raluca Bianca Român, David Z. Scheffel, Kimmo Granquist.Jennz Berlin,Egemen Zilgur,Zuzana Bodnarova, Jacob Wiedener, Michael Stewart, Eve
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497328973.html [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
sporită la nutriție specifică, asistenta medicala și psihologică, educație școlară și știința sportului este un alt punct important. Că și cel privind creșterea numărului de practicanți ai sporturilor de iarnă, capitalizând pe infrastructură dezvoltată pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE), găzduit de Brașov și împrejurimi în 2013. Subdiviziunea excelentă are în vedere, printre altele, creșterea numărului de sportivi în delegațiile naționale și a numărului de medalii câștigate de aceștia, lărgirea spectrului sporturilor unde reprezentanții României pot cuceri trofee, simultan cu
Secvente din strategia Gabrielei Szabo pentru candidatura la presedintia COSR (1) by http://uzp.org.ro/secvente-din-strategia-gabrielei-szabo-pentru-candidatura-la-presedintia-cosr-1/ [Corola-blog/BlogPost/94132_a_95424]
-
au făcut o pregătire cu nimic mai prejos decât cea din capitală, dovadă că actul cultural are rădăcini în toată țara. Nimic nu i-a scăpat din vedere echipei acestei biblioteci în frunte cu noul și inimosul director, domnul Viorel Fota. Au primit aprecierile multor persoane. Chiar astăzi, trei luni mai tarziu, am primit un telefon din țară în care cineva mi-a comunicat că a văzut la televizor această lansare. Aceste rânduri s-au așternut aici spre lauda lor însoțite
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_prin_romania_elena_buica_1385635283.html [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
după masă rând pe rând s-adună sa găsească muzicanți de horă sa pună. O armonică micuță, uneori o muzicuță sau chiar un acordeon se postează lâng-un fluier sau o tobă, ca într-un salon. Sosesc fete-n fuste albe, fote negre cu mărgele, ii cusute cu arnici și marame străvezii, însoțite de-a lor mame și de tați cheflii. Se avantă-n dans băieții și încing o sârbă praful sa-l bătătorească fetele să cucerească. Se prind apoi iute-n horă
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
15 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Vară acoperită de ierburi în smaralde Și pictată-n culori de Dumnezeu pe pământ, Vară luminată de-atâtea clipe calde, Răcorită de evantaiul frunzelor vânt, Tu ești-mbăiată-n ploi și zvântată la soare, Primenită cu fotă și ie-n mărgele, Zilele tale sunt mereu în sărbătoare, Iar nopțile albastre doldora de stele. Arborii, pomii-și agață, pe ramuri, cercei Câmpul se transformă-n galben din verdele crud, Fiecare vietate-și țese umbra ei, Iar soarele coboară-ncetișor
VARĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Lia_ruse_1405450796.html [Corola-blog/BlogPost/349253_a_350582]
-
bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe pe care le folosesc babele de la Bilca), cămașă albă cu pui simpli negri atât la băieți, cât și la fete, bundiță de culoare crem cu pui simpli, negri, țesuți, catrință sau fotă neagră, cu pui simpli de fir argintat și cu bată (bordură) vișinie, poalele albe, cu pui negri, simpli, pantofi negri, cu toc jos. Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă neagră de miel, iar la dansurile tinerești (feciorești) pălărie verde cu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Lacrimile îmi curg pe obraz, fără să-mi dau seama. Năstrușnica idee mi-a făcut cea mai frumoasă surpriză. Am iubit-o din tot sufletul pe educatoarea mea. Îmi făcuse un costum popular cusut de mână, cu fustiță, ie și fote negre brodate cu fir roșu, atât de micuțe, de nu-ți venea a crede că-mi îmbrăcau trupușorul. Fustița este de o șchioapă. Da. Ați ghicit! Le am și acum, le păstrez cu sfințenie. Mă apucă ideea de mână și
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
Autorului Odă Roamâniei -România, lângă soare Țara mea cu ape line și cu foșnet de izvor, Țara mea cu munți de aur și cu cântece de dor, Toți românii azi te-aclamă cu iubire în privire Îmbrăcați în ii și fote dăruind la toți iubire. Satele vuiesc în hore chiar și-n sfânta mânăstire, Nu e inimă mai mare ca a noastră Românie Popii cântă în altare, la oraș se-adună-n piețe Pentru-această sărbătoare mână-n mână prinți, altețe. Doamne câtă
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1480603768.html [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]
-
cu acești tineri dornici să învețe, să asculte, dar și să comunice despre ei... Iată ce înseamnă „a comunica” atunci când participi la un training cu tema „Media și identitatea culturală românească”: să respecți portul popular românesc purtându-l - ii, bundițe, fote străluceau în sala de curs - și un salut către profesori „inventat” ad-hoc, chiar din prima zi... Să aduci un cântec din Basarabia pe care să-l interpretezi în așa fel încât nu patetismul, ci o anume nostalgie profundă a liniei
MEDIA ŞI IDENTITATEA CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ ( II ) Training pentru viitori jurnalişti din Republica Moldova Buşteni, 3-9 octombrie 2015 by http://uzp.org.ro/media-si-identitatea-culturala-romaneasca-ii-training-pentru-viitori-jurnalisti-din-republica-moldova-busteni-3-9-octombrie-2015/ [Corola-blog/BlogPost/94222_a_95514]
-
zestrei fetelor gata de măritiș”. Dintre obiectele de port rețin atenția în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească specifică păstorilor domnișani, ce amintește legătura de veacuri cu satele de origine din sudul Transilvaniei, fota albă de mireasă, reprezentativă pentru zona Muscelului, precum și o fotă bătrânească de la sfârșitul secolului XIX, purtată de o femeie din familia Negulici. Pe unul dintre pereți se află o carpetă locală unde mâna iscusitei creatoare Maria N. Hiru-Onu a știut
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
atenția în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească specifică păstorilor domnișani, ce amintește legătura de veacuri cu satele de origine din sudul Transilvaniei, fota albă de mireasă, reprezentativă pentru zona Muscelului, precum și o fotă bătrânească de la sfârșitul secolului XIX, purtată de o femeie din familia Negulici. Pe unul dintre pereți se află o carpetă locală unde mâna iscusitei creatoare Maria N. Hiru-Onu a știut să îmbine în motive geometrice simplitatea culorilor cu bunul gust
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Microfeel - artist din Spania care este atât DJ cât și VJ va susține un set la scena de lângă Turnul Negru. Anul acesta aducem și pictura în lista artelor vizuale ale festivalului. La Centrul Multicultural al Universității Transilvania vor expune Victor Fotă și Obie Platon. Este foarte interesant că Victor vine cu lucrări din viitoarea sa expoziție - „Human Extension”, iar Obie cu lucrări de la ultima sa expoziție „Humanutopia”. Deși au stiluri și tehnici opuse chiar, temele celor doi se intersectează minunat, o să
Călătorie vizuală După Zidurile Cetății by http://www.zilesinopti.ro/articole/13376/calatorie-vizuala-dupa-zidurile-cetatii [Corola-blog/BlogPost/100317_a_101609]
-
și definitiv de astă dată, pentru eternitate:„... iar tu..., nu uita!” „Când voi veni, atunci, când va să fie,/ Să mă aștepți, la margine de râu!/ Eu voi fi mort..., acolo tu ești vie,/ Cu flori în păr și-n fota prinsă-n brâu.../ Eu nu voi ști, dar tu-mi alegi în glie/ Loc de popas și mă vei ține-n frâu./ Când voi veni, atunci, când va să fie,/ Să mă aștepți, la margine de râu!/ Când voi veni
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1425638344.html [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
vreau: evlavios, Când vii în lumea dreaptă! ... iar tu..., nu uita! Când voi veni, atunci, când va să fie, Să mă aștepți, la margine de râu! Eu voi fi mort..., acolo tu ești vie, Cu flori în păr și-n fota prinsă-n brâu... Eu nu voi ști, dar tu-mi alegi în glie Loc de popas și mă vei ține-n frâu. Când voi veni, atunci, când va să fie, Să mă aștepți, la margine de râu! Când voi veni
DIALOG... MUT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1421947410.html [Corola-blog/BlogPost/350083_a_351412]
-
vatra fiind un loc sacru în spațiul de locuit. Civilizația Cucuteni, cu ceramică extraordinară, pe care se află simboluri ce încă le au românii ardeleni pe porțile de lemn, pe ceramică, semne ce le au românii pe cusăturile naționale, pe fote, pe îi, pe catrințe, pe cămășile bărbătești, are o vechime măsurată cu C14 de pește 9000 de ani, mai veche cu pește 2000 de ani de cat începuturile civilizației Sumeriene și Egiptene. Elemente indentice de civilizație Cucuteni apare și în
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA by http://uzp.org.ro/vlad-tepes-a-ajuns-in-paginile-ziarului-pravda/ [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
ascuns să nu li se ”fure” Modelul zeiesc pentru petrecere Ori cadoul unic, ales pentru mire! Cusută cu drag, fir lângă fir, Ori cu fire-ncrucișate iscusit, Printre frunze, vesel trandafir, Dorul - în râuri de flori împletit! Cu iia și cu fota - înveșmântate Crezi că sunt zeițele pământului Făpturi - prin strai și grai purificate Prin dans, aduc ofrande cerului. Alături de flăcăii viteji, visători În straiele cusute sub opaiț, seara Doar joc și cânt în sărbători Răsună în tot locul primăvara. Când florile
CU IILE ÎN SĂRBĂTORI ( DE SÂNZIENE) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1466747847.html [Corola-blog/BlogPost/373703_a_375032]
-
culori, prinse într-o ață tare, specială, să nu se poată rupe ușor. Mărgelele erau de formă cilindrică și, în general, predomina culoarea roșie. Dar existau și mărgele de culoare albastră și galbenă. Fetele își puneau pe ele cămașa și fota, care avea pe ea fluturași și mărgeluțe și ședeau mândre să ne asculte uratul, lângă părinții lor. Dintre cele pe care le colindam își aveau câteodată drăguți în mijlocul grupului și îți dădeai seama numai că respectivul din alai dorea o
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
La rândul lor au avut și ei o fiică, pe Lefterica. Se spune că fata era foarte frumoasă, pe măsură ce creștea se făcea și mai mândră. Ieșea la horă îmbrăcată ca o prințesă cu haine țesute în fir de aur, cu fote și ii numai de mâna ei țesute. Gospodăria lui Duran era cea mai arătoasă din sat, șase hectare de pământ, șase perechi de boi , două cârduri de oi cu două stâne, zece vaci breze, patru cai, brișcă și alte și
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
țesătura asemeni catrinței. Ținută vestimentară populară femeiasca este compusă din cămașă, poale și piesă care acoperă de la brâu în jos care se diferențiază de la o regiune la alta. Ea poartă mai multe denumiri în concordanță cu zona geografică ”catrința”, ”vâlnic”, ”fota” și ”opreg”. Catrințele Peste poale, în față și în spate se pun catrințele negre cu dantelă pe marginea de jos (modele păstrate în zona de munte, la momârlani și în cea a Sibiului). Ambele catrințe sunt brodate pe părțile laterale
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
atât femeiele cât și bărbații purtau șosete groase de lâna numite călțuni, încălțămintea tradițională fiind opincile. Portul popular femeiesc din zona Muscel se caracterizează în primul rând printr-o unitate desăvârșită, fiind cunoscut și sub numele de „portul românesc cu fota”. Elementele constitutive: fota , iia, marama, ștergarul, betele, etc., (așa cum este costumul în care sunt îmbrăcată eu acum!) În ceea ce privește costumul popular moldovenesc destinat femeilor include în structura să componente că: învelitoarea de cap, de corp, încălțămintea, bijuterii și accesorii, purtate în funcție de
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
și bărbații purtau șosete groase de lâna numite călțuni, încălțămintea tradițională fiind opincile. Portul popular femeiesc din zona Muscel se caracterizează în primul rând printr-o unitate desăvârșită, fiind cunoscut și sub numele de „portul românesc cu fota”. Elementele constitutive: fota , iia, marama, ștergarul, betele, etc., (așa cum este costumul în care sunt îmbrăcată eu acum!) În ceea ce privește costumul popular moldovenesc destinat femeilor include în structura să componente că: învelitoarea de cap, de corp, încălțămintea, bijuterii și accesorii, purtate în funcție de importanță zilei și
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
observată o continuitate uimitoare a tipurilor vestimentare antice purtate de daci, modificările în timp referindu-se doar la diversitatea materialelor utilizate și tehnologiile de prelucrare ale acestora. Este bine să știi că român să diferențiezi o iie de Muscel, o fota de Bucovina, un brâu de Bistrița, o marama din Oltenia și un sort cu franjuri din Hațeg sau un clop de Oaș. Ideal este să ne cunoaștem datinile și tradițiile pentru a ne putea putea însuși cu ușurință originile noastre
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
stranii de cocori, cu ploi diluviene ce cântă peste țară a melancolie, tot singuri murim, tot singuri, uitând cântecele de-acasă, unde sunt toate clipele de demult, toamnă, și culorile tale în care te îmbrăcai cu straie de ii și fote cusute din toate culorile cerului, pline de fluturi strălucitori, mai știi câte vise au căzut grămadă peste inimile noastre? la poarta bizară m-așteaptă doamna în galben, nu mai e primăvară, nici vară, a venit ora apusului, învelește-mă mamă
TRECE SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409854338.html [Corola-blog/BlogPost/376123_a_377452]
-
of Great Inequality de Myles Little (USA) și Copii Refugiați de Andrei Pungovschi Visual poetry: Mitoș Micleușanu, Tara Skurtu, Robert G. Elekes, Charlie Fălămaș, Ștefan Baghiu, Alex Văsieș, Krista Szöcs, T.S. Kashis, Adrian Diniș, Tiberiu Neacșu, Ioan Șerbu Pictură: Victor Fota și Obie Platon GIF: Erdal Inci (Turcia), Livia Fălcaru Instalații: 360View, Albert Kaan, Aural Eye, KITRA, SK Visuals Design grafic: Radu Manelici Muzică: Akos, Aleksa Alaska, ArgenTango, Borusiade, Charlie the Rabbit King, Chlorys, Danaga, Dragoș Rusu, Giuser, Grand, Hands and
AMURAL(ii) – festivalul dedicat văzului și artelor viitorului by http://uzp.org.ro/amuralii-festivalul-dedicat-vazului-si-artelor-viitorului/ [Corola-blog/BlogPost/92949_a_94241]
-
bits (Austria), JB, K.A.S.I.M., Khidja, Makunouchi Bento, Marius Georgescu, Microfeel (Spania), Moduler, Musai Soundworks, Nemo, Olivian, Nour, Raze de Soare, Relish, Rodion G.A., RoundSound, Scoromide, Soundopamine, Temple Invisible, The Holy Fix, Thy Veils, Urma, URS, ViviSt. Victor Fota, pictor: „După experiența de anul trecut de la Amural, mă bucur că voi participa din nou ca expozant în cadrul festivalului, de data aceasta cu lucrări în ulei ce au ca și concept tehnologia și relația ei cu omul. Expoziția se numește
AMURAL(ii) – festivalul dedicat văzului și artelor viitorului by http://uzp.org.ro/amuralii-festivalul-dedicat-vazului-si-artelor-viitorului/ [Corola-blog/BlogPost/92949_a_94241]