32 matches
-
CO) în compuși organici de către organismele vii. Cel mai simplu exemplu este fotosinteza, deși chemosinteza este un alt proces prin care se fixează carbonul, dar în absența energiei solare. Organismele care cresc fixând carbon se numesc autotrofe. Autotrofele includ organismele fotoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energia soarelui, și organismele litoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energie din oxidare inorganică. Organismele heterotrofe sunt organismele care cresc folosind carbon fixat de organismele autotrofe. Compușii organici sunt folosiți de organismele heterotrofe pentru producerea
Fixarea carbonului () [Corola-website/Science/334369_a_335698]
-
de carbon, aproape În Întregime rodul formelor primitive de viață, și care depășea de cel puțin zece ori concentrația sa actuală, trebuia fixat Într’o formă inaccesibilă și apoi izolat. Pentru asta, ea a făcut apel tot la nou apărutele fotoautotrofe, adică la acelea capabile a produce, din bioxid de carbon, hidrați de carbon, pe care-i acumulau În special ca celuloză; consecința a fost scăderea treptată a concentrației bioxidului de carbon. Biomasa, adică celuloza, nu este Încă o formă inaccesibilă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
puțin pe Pământ; pe alte planete o fi poate alt cod genetic. Dar se deosebesc două moduri de nutriție, de acces la energie, dacă vreți: autotrofele, ce au acces la o sursă primară de energie, cum ar fi Soarele, deci fotoautotrofe, și care fixează sub formă chimică energia primită, păstrând la fel ceea ce le prisosește și, respectiv, heterotrofele care consumă exclusiv energie chimică, anume aceea oferită de fotoautotrofe; pentru inițiați spun și că o variantă a autotrofiei, utilizarea unei surse primare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au acces la o sursă primară de energie, cum ar fi Soarele, deci fotoautotrofe, și care fixează sub formă chimică energia primită, păstrând la fel ceea ce le prisosește și, respectiv, heterotrofele care consumă exclusiv energie chimică, anume aceea oferită de fotoautotrofe; pentru inițiați spun și că o variantă a autotrofiei, utilizarea unei surse primare de energie de natură chimică, e de fapt tot heterotrofie. Avem și o dovadă: anume acea minusculă euglenă, clasată cu Încăpățânare și În botanică și În zoologie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
părți a sale în fluid subtil și, în cele din urmă, în spirit. Cu alte cuvinte, o reflectare concretă a celor arătate în preambulul §II.5. </footnote>) la etapa utilizării unei substanțe și a energiei electromagnetice (plante sau/ și microorganisme fotoautotrofe), apoi la faza de a consuma o substanță organică (animale) și, în sfârșit, la cea de a-și câștiga energia necesară - fie și parțial - din utilizarea fluidelor subtile (omul). Va urma desigur (în sensul evolutiv al expresiei, pentru că și în
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
deosebindu-se: 1 - producerea de metaboliți cu acțiune corosivă, precum acizi organici, NH3, H2S, mercaptani, sulfuri, H2SO4 [16]; 2 - producerea de modulatori redox în scopul reglării condițiilor redox de mediu spre optimul caracteristic organismelor în cauză; unele dintre acestea, anume fotoautotrofele, modulează astfel condiții oxidante, în care metalul este instabil [1]; 3 - deplasarea echilibrului electrochimic (depolarizare), de exemplu utilizarea de către bacterii (heterotrofe) a hidrogenului [16] (formă chimică de stocare a energiei); 4 - crearea de zone cu aerare diferențiată în urma aderării zonale
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
reducătoare. Energia secundară este, evident, chimică și provine prin prelucrarea, de către organisme autotrofe, a energiei primare. Organismele autotrofe, adică acelea care folosesc pentru întreținerea vieții lor o formă primară de energie sunt, la rândul lor, după felul energiei primare folosite: − fotoautotrofe (bacterii fotosintetizante, alge, plante pluricelulare), ce utilizează energia solară; − chemoautotrofe (bacterii sulfooxidante, ferobacterii, manganobacterii), ce utilizează în scop energetic substanțe anorganice reduse (sulf, tiosulfați, sulfiți, respectiv săruri de Fe2+ ori Mn2+), pe care le oxidează. Organismele heterotrofe, adică acelea ce
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
autotrofe sunt beneficiarele unei independențe energetice, în raport cu acelea heterotrofe - dependente de energia chimică preluată din ecosistem, preponderent din chiar biocenoză (avem în vedere fenomenul predator) -, independență bazată pe accesul liber la o sursă de energie exterioară ecosistemului. în acest sens, fotoautotrofele - plantele în accepțiunea curentă a termenului - folosesc energia solară; cealaltă categorie, chemoautotrofele, de regulă microorganisme, folosesc o sursă de energie doar aparent internă ecosistemului, mai precis biotopului, adică substanțele reducătoare (anorganice, precum H2S, sulfiți etc., respectiv organice, precum petrolul); aparența
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
zona de maximă dezvoltare radiculară, ca o dovadă a secreției de substanță reducătoare, efect ce se pierde pe măsura îndepărtării de plantă, ca și în proximitatea - neparticipantă la explorarea, prin rădăcini, a solului - trunchiului [46]. În atari circumstanțe, întotdeauna organismul fotoautotrof prezent într’un biotop oarecare induce reducerea acestuia. Putem lua în discuție, uzând de paralelismul - chiar dacă nu și liniar - dintre nivelul entropiei și caracterul redox, și un efect negentropic indus de plantă, care folosește în acest scop energia liberă a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în raport cu cele reprezentate de aminoacizi, precum asparagina [56], fapt explicabil știind că aminoacizii sunt mai reducători decât proteinele. La plantele superioare nici nu poate fi vorba de asimilarea azotului aminic. Toate acestea pledează spre utilizarea de către alge a unui metabolism fotoautotrof, ca și plantele superioare, însă păstrând în rezervă și rudimente ale unui metabolism heterotrof, caracteristic strămoșilor/predecesorilor filogenetici, în special pentru situațiile în care fotosinteza nu poate avea loc sau devine (cantitativ) insuficientă. Ca urmare, este de așteptat ca valoarea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
autorul citat fiind de părere că ori nu se formează acid, ori că acesta este mascat de o alcalinitate mai puternică. În ceea ce ne privește, considerăm că este vorba de coexistența ambelor tipuri de metabolism, cu preponderența firească a aceluia fotoautotrof. De altfel, însuși autorul pune în discuție - în finalul articolului - un posibil caracter heterotrof al metabolismului algal, posibil de stimulat prin adaosul de compuși mai complecși, în care caz funcția clorofilei capătă o importanță secundară [56]. Luând în considerare toate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mai bune heterotrofelor, acelora deci care provoacă biocoroziunea. 2.3.2.2.2. Organisme autotrofe 2.3.2.2.2.1. Bacteriile Bacteriile autotrofe pot fi de două feluri, după energia primară folosită pentru procesele lor vitale, anume chemoautotrofe, respectiv fotoautotrofe. Spre deosebire de folosirea energiei solare, care permite fotosinteza, a cărei reacție globală este și deci în afara biomassei (derivată din (CH2O)n) nu se produce decât oxigen, folosirea energiei chimice presupune, pe lângă reacția citată (endergonică), și reacția producătoare de energie, adică oxidarea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
prin impactul corosiv, îl prezintă bacteriile chemoautotrofe. Dar, la constituirea foulingului biologic, prin existența căruia se generează alte tipuri de coroziune decât cea directă, adică prin aerare (oxigenare) diferențiată, secreție de modulatori redox, procese membranare, participă atât chemoautotrofele cât și fotoautotrofele și, în funcție de condițiile de iluminare, ultimele pot avea o pondere chiar mai mare. Totodată, ambele tipuri de autotrofe constituie baza trofică a biocenozei foulingului biologic în cadrul căruia se găsesc multe alte organisme cauzatoare de coroziune dar care nu sunt autotrofe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
heterotrofe, prin evoluție, ambele tipuri de autotrofe au moștenit, ca o relictă, și posibilitatea folosirii în situații particulare/limită, a unor mecanisme metabolice specifice heterotrofiei. Pe măsura evoluției însă, această posibilitate va fi atenuată până la dispariție. Astfel algele, printre primele fotoautotrofe, au posibilitatea utilizării azotului aminic (aminoacizi) [56], redus, care devine însă toxic pentru plantele superioare, care folosesc doar azot nitric, oxidat, cel mult nitros [101]. Ca linie evolutivă închisă, chemoautotrofele nu au depășit stadiul de organism unicelular pentru a putea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
nitros [101]. Ca linie evolutivă închisă, chemoautotrofele nu au depășit stadiul de organism unicelular pentru a putea ajunge să resimtă toxicitatea azotului aminic precum plantele superioare, iar reprezentanții lor, ca bacteriile feruginoase, sunt caracterizați, la fel cu similarele lor dar fotoautotrofe - algele -, de aceeași posibilitate de manifestare a heterotrofiei, anume consumul de aminoacizi exogeni. Caracterul autotrof al acestor bacterii pune evident problema necesității unor medii oxidante ca și a modulării redox spre reducător a mediului în urma activității lor. Ca urmare, ele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
efectul oxidant față de Fe și Mn, adică chemoautotrofia și știind că autotrofia apare filogenetic după heterotrofie (ea însăși reprezentată de bacterii), nu le putem considera anterioare/inferioare bacteriilor. 2.3.2.2.2.2. Algele Sunt plante inferioare - primele organisme fotoautotrofe propriu-zise, adică eliberatoare de oxigen, aparțin acestei categorii de organisme - unicelulare (solitare ori coloniale) sau pluricelulare (filamentoase, taluri). Ultimele nu au însă decât un stadiu incipient de diferențiere celulară, ele putând fi considerate o aglomerare de alge unicelulare. Mai mult
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
din punct de vedere al acțiunii foulingogene trebuie recunoscut aportul tuturor claselor menționate. Ultimele două clase sunt întâlnite preponderent în mediul marin, deși în acest mediu se întâlnesc reprezentanți ai tuturor celor șase clase. Toate algele sunt autotrofe, mai precis fotoautotrofe, conținând pigmenți asimilatori [16]. Pentru că literatura menționează și specii heterotrofe, anume acela care trăiesc în sol [16], se cuvine reluat și continuat comentariul referitor la ferobacterii (v. §2.3.2.2.2.1.1.2). Anume, algele, ca „proaspăt“ promovate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
chemoautotrofe. Cât privește cele două mari categorii de alge, autotrofe, respectiv „heterotrofe“, primele constituie producătorii primari, iar secundele consumatorii, chiar descompunătorii (v. §2.3.3) (desigur, în cazul foulingului interior). Există și „lianți“ sau „jokeri“, adică specii care pot fi fotoautotrofe ori heterotrofe în funcție de prezența luminii, precum Euglena, și care pot popula întreaga instalație de răcire și ocupa orice loc în biocenoza foulingului biologic; un exemplu este Oscilatoria, algă albastră, deci inferioară și, totodată, cert, corosivă. Tot așa, algele eucariote, iubitoare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
faptul că ei populează pereții din beton ai turnurilor de răcire. Iar un al doilea aspect rezidă în extrapolarea acestui comportament la nivelul biocenozei propriu-zise, cum este aceea a foulingului biologic care, chiar dacă ar avea drept producător primar un organism fotoautotrof, iar nu unul chemoautotrof, tot produce entropie pe care o emite către substrat, degradându-l. Concretizând, cei mai comuni licheni pe substraturi din beton ori azbociment sunt Xanthoria parietina [83]. Caracterul de biocenoză internă a lichenilor îi face să poată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
dintre cele două procese complementare care susțin viața: asimilația și dezasimilația (fig. 59). Asimilația, caracteristică producătorilor primari, este un proces reductiv prin care CO2 (oxidant) se transformă în compuși organici reduși, prin aport de energie solară (la nivelul unor organisme fotoautotrofe) ori chimică (la nivelul unor organisme chemoautotrofe); ca proces reductiv, asimilația este stimulată de mediile oxidante. Dezasimilația, caracteristică consumatorilor și descompunătorilor, este un proces oxidativ prin care compușii organici, reducători, trec în CO2, eliberând energie (la nivelul organismelor heterotrofe); ca
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
unui model matematic, astfel încât nu putem decât indica un contur al biocenozei, și acela foarte variabil, în funcție de condițiile de mediu (fig. 64), fapt la care mai contribuie și caracterele duble ale unor organisme. Anume, un același organism poate fi atât fotoautotrof cât și heterotrof, precum Euglena viridis; există bacterii sulfooxidante fotoautotrofe care folosesc oxidarea sulfului doar pentru obținerea electronilor necesari pentru reacții de reducere [32]; un același organism poate avea moduri diferite de nutriție, deci se cuplează la diferite niveluri trofice
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
al biocenozei, și acela foarte variabil, în funcție de condițiile de mediu (fig. 64), fapt la care mai contribuie și caracterele duble ale unor organisme. Anume, un același organism poate fi atât fotoautotrof cât și heterotrof, precum Euglena viridis; există bacterii sulfooxidante fotoautotrofe care folosesc oxidarea sulfului doar pentru obținerea electronilor necesari pentru reacții de reducere [32]; un același organism poate avea moduri diferite de nutriție, deci se cuplează la diferite niveluri trofice, în ontogenie (larva - frunze, iar fluturele - nectar), după sex (țânțarul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
anumit), exercită asupra substratului o „presiune“ care este cu atât mai mică/suportabilă cu cât baza (trofică) îi este mai largă. Dimpotrivă, dacă baza trofică a unei biocenoze date este amputată (de exemplu un tratament selectiv care elimină, să spunem, fotoautotrofele, dar nu chemoautotrofele), restul bazei va trebui să suporte întreaga presiune a biocenozei (fig. 64 - A), ceea ce se traduce prin intensificarea atacului asupra substratului, în contextul de față, metalul. Cele 1 324 200 de specii de heterotrofe, față de doar 277
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
principală a funcționării turnului de răcire; un motiv pentru care - și acum anticipăm - în soluția finală îl vom lăsa „pradă“ foulingului biologic. O implicație aparent stranie pune în discuție calitățile apei însăși. Foulingul biologic, prin componenta sa autotrofă, în special fotoautotrofă, extrage din apă, preponderent, anumiți izotopi ai hidrogenului și oxigenului pentru sine însuși; este abilitatea plantelor [96]. Apa rămasă în exteriorul organismelor capătă astfel o altă compoziție izotopică și - implicit - alt rH [109]. Una dintre consecințe este de ordin fizic
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ETA-75 dezvoltă o dependență a rH-ului indus în apă de tip sigmoidic (fig. 72), ca oricare altă substanță modulatoare redox. Se remarcă faptul că toate valorile rH se încadrează în limite relativ reducătoare (19-29), de așteptat improprii dezvoltării organismelor fotoautotrofe. Cu alte cuvinte, biocidul ETA-75 ar corespunde scopului combaterii producătorului primar, dar creează condiții favorabile consumatorilor. Acest fapt secundar nu interesează, având în vedere faptul că acești consumatori necesită în primul rând nutrienți care, ca urmare a inhibiției producătorului primar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]