4 matches
-
stelei cu viteze de până la 70.000 km/s (23% din viteza luminii). Miezul în plină comprimare se încălzește, producând radiații gamma de mari energii care duc la descompunerea nucleelor de fier în nuclee de heliu și neutroni liberi (prin fotodezintegrare). Pe măsură ce densitatea miezului crește, el devine propice din punct de vedere energetic pentru fuziunea dintre electroni și protoni (printr-un proces invers dezintegrării beta), care duce la crearea de neutroni și de particule elementare denumite neutrini. Întrucât neutrinii interacționează rareori
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
consumându-se elemente ce fuzionează mai ușor. În ultimele etape, elemente din ce în ce mai grele suferă fuziune nucleară, și energia de legătură a nucleelor relevante crește. Fuziunea produce niveluri de energie din ce în ce mai joase, și la energii ale miezului din ce în ce mai mari, au loc fotodezintegrarea și captarea electronilor, ceea ce determină pierderi de energie în miez și o accelerare generală a proceselor de fuziune pentru a menține echilibrul hidrostatic. Această escaladare culminează cu producerea de nichel-56, element ce nu mai poate produce energie prin fuziune (deși
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
prăbușește în el însuși cu viteze ce ating 70.000 km/s (0,23c), ducând la o creștere rapidă a temperaturii și densității. Procesele cu pierdere de energie ce au loc în miez încetează să mai fie în echilibru. Prin fotodezintegrare, radiațiile gamma descompun fierul în nuclee de heliu și în neutroni liberi, absorbind energie, în timp ce electronii și protonii fuzionează prin captură de electroni, producând neutroni și neutrini electronici care părăsesc steaua. Într-o supernovă de tip II, miezul de neutroni
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
Z > 92 și s-au obținut pe cale artificială. Elementele care rezultă din reacțiile induse cu neutroni sunt radioactive. Unii izotopi radioactivi sunt obținuți pe această cale. De exemplu: . Reacțiile induse cu radiațiile ? se numesc reacții fotonucleare, având ca exemplu fotodezintegrarea dentronului: . izotopi stabili: nu au proprietăți radioactive, denumirea lor a fost dată în 1913 de către Soddy. La Ne, J.J. Thomson în 1912 a găsit doi izotopi. legi de dezintegrare: legea deplasării radioactive, legea dezintegrării radioactive. Legile deplasării radioactive, au fost
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]