40 matches
-
The Third Eye, zoologul Richard Marshall Eakin (1910 -1999) menționează că la ciclostomii studiați au fost descoperite chiar două formațiuni conectate între ele - pe care el le denumește ochi pineal și ochi parietal - în care există celule cu structură de fotoreceptori, așa cum au arătat cercetările la microscop. Alte două animale - de data acesta reptile - la care ochiul parietal s-a păstrat remarcabil sunt cele două specii de tuatara, reptile neozeelandeze ce „datează” din vremea dinozaurilor. Aceștia au pierit, dar măruntele tuatara
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
lumină are un rol în modularea comportamentului legat de ritmul circadian (zi-noapte) și sezonier. După opinia lui I. R. Schwab ș iG. R. O’Connor, existența ochiului parietal reprezintă prima încercare a evoluției de a înzestra vertebratele cu un organ fotoreceptor. În cursul evoluției, funcția de fotorecepție a fost preluată de ochii laterali, astfel încât la vertebratele superioare actuale - păsări și mamifere - al treilea ochi nu mai există: din complexul pineal a mai rămas doar glanda pineală. Păsările străvechi vor fi avut
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
evoluției, funcția de fotorecepție a fost preluată de ochii laterali, astfel încât la vertebratele superioare actuale - păsări și mamifere - al treilea ochi nu mai există: din complexul pineal a mai rămas doar glanda pineală. Păsările străvechi vor fi avut acest organ fotoreceptor, după cum sugerează cercetătorii care au studiat fosilele „păsării de la Melovatka”, un specimen de pasăre străveche, datând din Cretacic (acum cca. 90 de milioane de ani). Este una dintre puținele fosile în care s-au păstrat foarte bine impresiunile unor părți
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
un ochi parietal bine dezvoltat. Păsările moderne nu-l mai au; ceea ce rămas din complexul pineal este doar glanda pineală. La fel stau lucrurile și la mamifere, inclusiv la om; noi nu mai avem în creștet un astfel de organ fotoreceptor. Ne-a rămas însă glanda pineală/epifiză, iar studiile arată că ea a fost asociată, la origine, cu simțul văzului sau, cel puțin, cul fotorecepția. De exemplu, studiul alcătuirii celulelor din care este formată predominant glanda, numite pinealocite, arată că
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
genotipurile grupelor de sânge ale părinților în cadrul combinațiilor respective. Calculează cantitatea de substanțe anorganice din plasma sângelui unui tânăr în greutate de 60 kg. Scrie toate etapele rezolvării. Folosește valoarea maximă a plasmei. - eseu structurat: . Alcătuiește un eseu cu tema "Fotoreceptorii" după următorul plan: -numele, numărul, repartizarea pe rețină și gradul de excitabilitate a celulelor fotoreceptoare; - substanță, fotosensibila conținuta de fotoreceptori; - modificările biochimice care au loc în celulele fotoreceptoare sub acțiunea luminii; - mecanismele vederii cromatice. STRUCTURA TESTULUI DE BIOLOGIE PENTRU CELE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
greutate de 60 kg. Scrie toate etapele rezolvării. Folosește valoarea maximă a plasmei. - eseu structurat: . Alcătuiește un eseu cu tema "Fotoreceptorii" după următorul plan: -numele, numărul, repartizarea pe rețină și gradul de excitabilitate a celulelor fotoreceptoare; - substanță, fotosensibila conținuta de fotoreceptori; - modificările biochimice care au loc în celulele fotoreceptoare sub acțiunea luminii; - mecanismele vederii cromatice. STRUCTURA TESTULUI DE BIOLOGIE PENTRU CELE DOUĂ VARIANTE: VARIANTA I - manualele de clasa a IX a și a X a; VARIANTA ÎI - manualele de clasa a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
baza Schiff a 11-cis-retinal de proteină opsină (fie opsină cu bastonaș, fie opsină cu con albastră, roșie sau verde). Procesul vederii se bazează pe izomerizarea indusă de lumină a cromoforului din 11-"cis" în toți-"trans", rezultând o schimbare a fotoreceptorului moleculei. Unul dintre primele semne ale deficientei de vitamina A este orbirea de noapte, urmată de acuitate vizuală scăzută. George Wald a câștigat în 1967 Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină pentru munca să cu pigmenții retinei (numiți și pigmenți
Retinol () [Corola-website/Science/301325_a_302654]
-
neuronal care transmite informațiile către creier este așezat pe partea anterioară a retinei, astfel încât lumina trece întâi prin el, înainte de a ajunge la celulele fotosensibile; aceasta este și cauza pentru care există o „pată oarbă” pe retină, o zonă fără fotoreceptori (nu se poate percepe lumina în acea zonă), pe unde neuronii ajung în spatele ochiului, pentru a forma nervul optic. Cefalopodele, care au stratul neuronal în spatele ochiului, nu au această pată (aceasta fiind o dovadă că a evoluat în paralel cu
Retină () [Corola-website/Science/299052_a_300381]
-
convertesc energia luminoasă în energie electrică, mulțumită perturbărilor celulare. Retina este capabilă să lucreze cu lumină slabă (vedere scotopică) grație bastonașelor și cu lumină puternică (vedere fotopică) grație conurilor. În plus, există o altă diferență între cele două tipuri de fotoreceptori: conurile sunt sensibile la diferite culori, în timp ce bastonașele nu sunt sensibile decât la negru și la alb (în niveluri de gri). Electroretinografia analizează răspunsul electric al retinei la un stimul luminos. Ea permite să se distingă, prin mijlocirea luminilor de
Electroretinogramă () [Corola-website/Science/333272_a_334601]
-
pleacă de la regiunea subesofagiană a masei nervoase. <br> "Organele de simț". Opilionii au doar doi ochi simpli situați median pe prosomă. Multe specii care locuiesc în sol sau în peșteri au ochi reduși sau absenți. Mai multe Cyphophthalmi, orbi, au fotoreceptori mici la baza glandelor odorifere. Mărimea și complexitatea ochilor corelează cu cantitatea de lumină disponibilă în habitatul opilionilor. Simțul tactil e reprezentat de perișori senzitivi de pe pedipalpi.<br> Sistemul circulator. Spre deosebire de arahnidele cu plămâni (scorpionii, păianjenii) la opilioni, din cauza prezenței
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
optica adaptativă" cu ajutorul oglinzilor deformabile controlate rapid de calculator pentru a se compensa deformările frontului de undă. Optica adaptativă permite o îmbunătățire a imagisticii retiniene. Într-adevăr, "optica adaptativă" permite corectarea defectelor introduse de ochi și permite o observare a fotoreceptorilor. Această tehnică este primordială pentru diagnosticul fotoreceptorilor distruși în caz de traumatisme sau de maculopatie ascunsă.
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]
-
de calculator pentru a se compensa deformările frontului de undă. Optica adaptativă permite o îmbunătățire a imagisticii retiniene. Într-adevăr, "optica adaptativă" permite corectarea defectelor introduse de ochi și permite o observare a fotoreceptorilor. Această tehnică este primordială pentru diagnosticul fotoreceptorilor distruși în caz de traumatisme sau de maculopatie ascunsă.
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]
-
cărămizii și de 2,5 ori mai mare decât cea a granitului. Rezistență maximă cu consum minim de material. Numai betonul se apropie de performanțele osului, atât în privința rezistenței, cât și a elasticității. Ochiul omenesc conține, în retină, un strat fotoreceptor alcătuit din 7 milioane de conuri - specializate în vederea culorilor - și 130 milioane de bastonașe - pentru vederea alb-negru, la luminozitate scăzută. Viteza de reacție a substanțelor fotosensibile conținute este uluitoare: o miliardime de secundă (10 la puterea minus 9). Fiecare bastonaș
Trup secularizat sau privirea tanga by Eugenia Țarălungă () [Corola-journal/Journalistic/10881_a_12206]
-
abordat. II.7.9. GLANDA PINEALĂ Glanda pineală sau epifiza este o mică glandă endocrină de mărimea unui bob de mazăre la om, situată central între emisferele cerebrale pe peretele postero-superior al ventriculului III. Transformată în timpul dezvoltării filogenetice din organ fotoreceptor (al treilea ochi) în formațiune neurosecretoare, pineala este inervată în mod predominent de fibrele simpatice ale ganglionului cervical superior. O inervație parasimpatică derivată de la ganglionii otic și sfenopalatin este. de asemenea, prezentă. Inervația glandei pineale deși pare a fi exclusiv
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Ea crește de până la 10 ori în timpul nopții pentru a reveni la valorile bazale în cursul zilei. Melatonina este considerată hormon al întunericului. Ochii informează glanda pineală asupra absenței sau prezenței luminii pe calea nervoasă care trece prin nucleul suprachiasmatic. Fotoreceptorii retinieni preiau semnalele luminoase și le transmit la pineală pe căi diferite de cele care realizează percepția vizuală. Fluctuațiile secreției de melatonină contribuie la adaptarea ritmurilor biologice ale organismului la variațiile luminii externe. Lumina continuă produce hipertrofie testiculară la bărbați
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cât și de calitatea îmbrăcămintei și încălțămintei, cu rol de veritabil sistem cvasifiziologic. II.10. CONTROLUL ADAPTĂRII LA LUMINĂ ȘI DISTANȚĂ Ion HAULICĂ Cantitatea de lumină receptată de retină este controlată de iris. În funcție de intensitatea luminii, ochiul își adaptează sensibilitatea fotoreceptorilor retinieni, modificând diametrul orificiului pupilar aflat în centrul irisului. Nepermițând razelor luminoase să treacă prin zona periferică a cristalinului, acest diafragm colorat împiedică apariția aberațiilor sferice și cromatice. II.10.1. ADAPTAREA LA LUMINĂ Diametrul variabil al pupilei este reglat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
scăderea fotopică este mai scurt - de 0,33 sec. În cazul acomodării la lumină are loc fie o adaptare fotochimică a celulelor cu conuri și bastonașe față de intensitatea stimulului luminos, fie o scurtare evidentă a timpului de excitare normală a fotoreceptorilor. Jocul pupilei este comandat de contracția și relaxarea fibrelor musculare iriene aflate permanent sub controlul inervației simpatico-parasimpatice. Dacă parasimpaticul produce iridoconstricție și mioză, simpaticul va realiza midriază prin contracția fibrelor radiare însoțită de inhibiția centrului pupilar parasimpatic (zona anterioară a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se continuă cu retina, având aspectul unui disc de culoare albicioasă, rotund sau ușor ovalar, situat la 3 mm înăuntru și la 1 mm sub polului posterior al ochiului, având 1,5-1,8 mm diametru. La nivelul papilei nu există fotoreceptori. Macula (macula lutea) sau pata galbenă este situată în polul posterior al ochiului, este ovalară cu lățime de 2-3 mm și înălțime de 1-1,5 mm și are o colorație proprie datorată pigmentului xantofil. Pata galbenă este adâncită în centru
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
este ovalară cu lățime de 2-3 mm și înălțime de 1-1,5 mm și are o colorație proprie datorată pigmentului xantofil. Pata galbenă este adâncită în centru de foveea centralis caracterizată prin prezența exclusivă a celulelor fotoreceptoare cu conuri, densitatea fotoreceptorilor de acest tip la nivelul ariei maculare fiind foarte mare. Cum RD este o expresie a microangiopatiei diabetice, o atenție specială necesită structura capilarelor retiniene. Peretele acestor capilare este format din două tipuri de celule: celule endoteliale și pericite. În timp ce
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
faptului că tilacoidele sunt inpermeabile pentru protoni, concentrația acestora ajunge să depășească de 1000 de ori pe cea din stroma. Reacțiile la lumină se finalizează cu obținerea a trei produși: NADPH, ATP și O2. III.8.1.5. Fotosistemele Pigmenții fotoreceptori din tilacoidele cloroplastelor sunt grupați formând două fotosisteme, PSI și PSII, alcătuite din ansambluri de pigmenți antenă, care deservesc un centru de reacție. Cercetările recente au arătat că fiecaree fotosistem este format din 2 componente multiproteice: ♦ Complezul miez (CC = core
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ântre 400-760nm este una din activitățile cele mai importante pentru viața organismelor deoarece permite obținerea celei mai mari cantități de informații despre mediul exterior. Adaptarea organismelor la percepția luminii poate fi urmărită prin studiul structurii oganelor receptoare la diferite animale. Fotoreceptorii au diferite forme, de la sistemele foarte primitive la cele mai elaborate, la organismele superioare și om. Formele primitive aparțin anumitor alge și moluște ale căror celule sunt sensibile la lumină, în special în ceea ce privește intensitatea luminii și a direcției fluxului luminos
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
proiectează imaginea obiectelor. Retina este un traductor care transformă semnalele luminoase într-o multitudine de semnale bioelectrice (potențiale de actiune), care se propagă prin segmentul intermediar, spre cel central, situat în lobii occipitali ai Sistemului Nervos Central. In cazul vertebratelor fotoreceptorii sunt componente ale retinei, celulele cu conuri și celulele cu bastonașe. Celulele cu conuri sunt responsabile de vederea diurnă (fotopică) care la om și la unele specii de animale este colorată, iar cele cu bastonașe, vederii crepusculare (scotopică), care este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
două aparate foto cu 130 de milioane de pixeli! Foveea și acuitatea vizuală Ochiul este ca un aparat foto: fără peliculă nu e bun de nimic. Echivalentul peliculei este retina, un țesut nervos complex. Ea conține 127 de milioane de fotoreceptori, ceea ce înseamnă foarte mult, dacă ne gândim că un aparat digital obișnuit are între 4 și 8 milioane de pixeli, iar unul cu film (clasic) până la 16 milioane. Procesul vederii începe cu o serie de celule nervoase speciale care conțin
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
vederii începe cu o serie de celule nervoase speciale care conțin un pigment; când fotonii interacționează cu pigmentul, acesta se descompune, producând un semnal bioelectric (influx nervos) care se transmite prin „cabluri” (nervii optici) la creier. Există două tipuri de fotoreceptori: bastonașele (pe care le regăsim la toate animalele), care sunt în număr de 120 de milioane și permit vederea în alb-negru, și conurile (pe care le au oamenii și câteva animale), care sunt în număr de 7 milioane și fac
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
un „cablaj” individualizat, astfel încât două mici semnale luminoase separate doar prin a șaizecea parte a unui grad sunt percepute în mod distinct de creier. Această particularitate extraordinară pe care majoritatea animalelor nu o au stă la baza acuității vizuale. Dimpotrivă, fotoreceptorii periferiei (mai ales bastonașele) sunt grupați în ciorchine și produc o vedere din ce în ce mai vagă pe măsură ce se îndepărtează de centrul ochiului (unde se află foveea). Omul are o acuitate de 1 minut 1 de unghi (1/60 dintr-un grad), fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]