7 matches
-
sens direct cu o perioadă de 25 de zile la ecuator și cca. 35 zile spre poli. Așadar Soarele nu se rotește ca un obiect solid, ci diferențiat dovedindu-se astfel compoziția sa gazoasă. Petele solare și faculele sunt formații fotosferice în continuă evoluție. Petele apar în urma unei erupții neregulate, apoi se rotunjesc, fiind înconjurate de penumbră, cu diametrul între 1.000 - 100.000 km. Adesea petele formează grupuri care se transformă în perechi de pete până dispar. Formarea petelor se
Pată solară () [Corola-website/Science/320236_a_321565]
-
afecta și lungimea și intenistatea liniilor spectrale care astfel sunt măsurate greșit. Stelele mai dense, cu suprafețe mai mari vor exercita presiune mai mare pe linile spectrale. În astronomie, clasificarea stelara este o clasificare a stelelor bazată inițial pe temperatura fotosferica și de caracteristicile spectrale ale acesteia. Temperatura stelara poate fi clasificată folosind Legea lui Wien; dar aceasta nu este valabilă la stelele distanțe. Spectroscopia stelelor ne dă posibilitatea de a clasifică stelele după linia de absorbție a stelelor, aceasta fiid
Clasificare stelară () [Corola-website/Science/301498_a_302827]
-
coboară din nou, lăsând locul altor celule fierbinți să se ridice. Ca rezultat al acestei continue mișcări în sus și jos a celulelor apare rețeaua de mozaic formată din elemente separate de spații întunecate. Petele solare și faculele sunt formații fotosferice în continuă evoluție. Petele apar în urma unei erupții neregulate, apoi se rotunjesc, fiind înconjurate de penumbră, cu diametrul între 1.000 - 100.000 km. Adesea petele formează grupuri care se transformă în perechi de pete până dispar. Formarea petelor se
Fotosferă () [Corola-website/Science/320233_a_321562]
-
nebuloasei. Observațiile realizate de Chandra au arătat, de asemenea, că sursa de energie se află în locul stelei centrale. Spectrul acestei surse se extinde până la partea grea a spectrului de raze X, până la 0.5-1.0 keV. Steaua, având o temperatură fotosferică de aproximativ 100 000 K, nu ar trebui să emită radiații X de flux ridicat, așadar prezența acestora este într-un fel un mister. Asta ar putea sugera prezența unui disc de acumulare cu temperaturi ridicate, ce ar putea face
Nebuloasa Ochi de Pisică () [Corola-website/Science/332852_a_334181]
-
anumite caracteristici ale suprafatelor planetelor și sateliți, și este, de asemenea, un tip de fenomen pe suprafața Soarelui. Faculele solare sunt mai vizibile la marginile discului solar și în zonele cu lungime de unde scurte. Petele solare și faculele sunt formații fotosferice în continuă evoluție. Petele apar în urma unei erupții neregulate, apoi se rotunjesc, fiind înconjurate de penumbră, cu diametrul între 1.000 - 100.000 km. Adesea petele formează grupuri care se transformă în perechi de pete până dispar. Formarea petelor se
Faculă solară () [Corola-website/Science/320245_a_321574]
-
solare. Faza de supergigantă albastră reprezintă o etapă evolutivă în care fuziunea nucleară are loc mai lent și constituie preludiul morții stelei. Din cauza acestei încetiniri, steaua se contractă și, din moment ce o cantitate mare de energie este emisă de o suprafață fotosferică mică, temperatura crește semnificativ la suprafață. O supergigantă roșie poate, în orice moment, să se transforme într-o supergigantă albastră, cu condiția existenței unor reacții nucleare lente; cu toate acestea, există și fenomenul opus, când steaua elplodează într-un pulsar
Supergigantă albastră () [Corola-website/Science/334665_a_335994]
-
Celulele cele mai mari „celululele uriașe” se formează la baza zonei. La o adâncime de 15.000 - 20.000 km de la suprafață ia naștere „supergranulația”, de dimensiuni de ordinul a 35.000 km. Cea mai mică celulă convectivă este „granulația” fotosferică, cu diametre de cca. 1000 km. Cum toate celulele ajung la suprafață, ele pot fi studiate direct. Formarea supergranulației se datorează absorției atomilor de heliu. Formarea granulației se datorează absorției atomilor de hidrogen. La baza zonei convective se află o
Zonă convectivă () [Corola-website/Science/320234_a_321563]