43 matches
-
biotehnologie, inginerie genetică, fiziologie, biochimie și informatică în vederea asigurării progresului genetic continuu la plantele de cultură: cereale; - Crearea de genotipuri superioare privind potențialul și stabilirea producției, rezistentă la factorii nefavorabili biotici și de mediu, adecvate calitativ și cu reacții eficiente fotosintetic și tehnologic; - Producerea materialului semincer și săditor de bază cu însușiri biologice și fitosanitare corespunzătoare standardelor internaționale de calitate și cerințelor cantitative la nivel național; 6.1.1.2. Animale: - Dezvoltarea metodologiei de investigație în genetică cantitativa; - Cercetări de imunogenetica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
formează de obicei din apă în timpul fotosintezei, utilizându-se energia solară. De asemenea, este produs și în troposferă prin fotoliza ozonului realizată de lumină de lungimi de undă scurte, și de către sistemul imunitar, ca sursă de oxigen activ. În organismele fotosintetice -și posibil și în animale-, carotenoidele joacă un rol major în absorbția energiei de la oxigenul singlet și în conversia sa în starea fundamentală înainte să poată cauza posibile daune în țesuturi. Oxigenul care este răspândit în natură este compus din
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
ridicate, pe când altele sunt mai scăzute, sugerând că oceanele produc circa 45% din oxigenul din atmosfera Pământului, anual. O formulă simplificată și cuprinzătoare pentru fotosinteză este: sau, mai simplu Evoluția fotolitică a oxigenului are loc în membranele tilacoide ale organismelor fotosintetice, având nevoie de energia a 4 fotoni. Mulți pași sunt necesari, dar rezultatul este formarea unui gradient de protoni de-a lungul membranei tilacoide, care e folosit la sintetizarea ATP-ului prin fotofosforilație. -ul rămas după oxidarea moleculei de apă
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
artere, țesuturi periferice și sistem de vene, respectiv. Presiunea parțială e presiunea pe care oxigenul ar fi avut-o dacă ar fi ocupat volumul respectiv, singur. Oxigenul liber a fost aproape de negăsit în atmosfera Pământului înainte ca archaea și bacteriile fotosintetice să evolueze, probabil cu 3,5 miliarde de ani în urmă. Oxigenul liber a apărut în cantități considerabile în timpul paleoproterozoic-ului (acum 3 - 2,3 miliarde de ani). Pentru primele miliarde de ani, orice oxigen liber produs de aceste organisme se
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
cât și proteinele precum feredoxinele, citocromii "c" și citocromii "c" pot juca rolurile de donatori și acceptori de electroni pentru hidrogenaze. Hidrogenazele se găsesc într-o mare varietate de bacterii arhaice și bacterii generatoare de metan, reducătoare de sulfat, bacterii fotosintetice, bacterii fermentative și bacterii care fixează azotul. Hidrogenazele permit unor bacterii să folosească hidrogenul gazos ca sursă de energie. Există dovezi că primele celule eucariote au rezultat dintr-o relație simbiotică între arhebacterii anaerobe eubacterii. Arhebacteriile anaerobe utilizează hidrogenul generat
Hidrogenază () [Corola-website/Science/329902_a_331231]
-
șoaldină), specie perenă, sporadică de la cîmpie pînă în etajul fagului, crește pe stînci, ziduri, nisipuri. Folosită în medicina populară ca emetic, febrifug, antiepileptic și în scorbut (aplicații locale pe gingii). Aici sunt încadrate unele familii de plante cu nutriție mixtă (fotosintetică și în același timp heterotrofă, carnivoră). Descompun corpul unor insecte mici și astfel asimilează azotul, iar pentru acest fapt și-au transformat frunzele în capcane pentru prinderea și digerarea animalelor mici. Specii acvatice și terestre, autohtone și exotice, care cresc
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
grup diversificat, în care intră algele propriu-zise — verzi, roșii și brune — și algele aurii — diatomeele. (A se observa că algele albastre-verzi nu sunt trecute în Regnul Protista deoarece sunt procariote.) Algele verzi desemnează un grup de alge a căror pigmenți fotosintetici principali sunt clorofila, "a" și "b", și pigmenți xantofili și carotenici. Unele alge verzi, Streptophyta, sunt originea plantelor terestre; această ipoteză este confirmată de prezența clorofilei și similarității a diferitelor părți ale plantei și algei, și de studiile filogenetice. Algele
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
de vasele conducătoare lemnoase. Ajuns la nivelul frunzelor, excesul de apă este eliminat. Suprafață mare de contact cu atmosfera, stomatele numeroase (mai ales pe epiderma inferioară), mezofilul bogat în cloroplaste și spațiile intercelulare din țesutul lacunar contibuie la o activitate fotosintetica ridicată și, deci, la o transpirație intensă. Transpirația determina absorbția pasivă a apei cu substanțele minerale, asigură circulația ascendentă a acesteia, precum și turgescenta normală a tuturor celulelor și menține constantă temperatura organismului vegetal. În procesul de transpirație, apa este eliminată
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
1% prin inhalare. Aproximativ 80% din vaporii de mercur inhalați sunt absorbiți prin intermediul sistemului respirator, fiind apoi distribuit prin sistemul circulator în tot corpul. În urma unor experimente asupra cloroplastelor, s-a demonstrat că ionul metalic induce peroxidarea lipidelor, pierderea pigmenților fotosintetici și degradează proteinele; cu toate că mercurul în stare elementara este oxidat rapid în mercur (II) în interiorul eritrocitelor (care prezintă o afinitate mare pentru substanța în cauză), o mare parte din acest element chimic absorbit pe cale pulmonară ajunge la creier și pătrunde
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
de pe Pământ. Până în anul 2011 erau cunoscute șase căi prin care se poate fixa carbonul în mod autotrof. Ciclul Calvin fixează carbonul în cloroplastele plantelor, algelor și în bacteria alga albastră verde. Ciclul Calvin este de asemenea prezent în bacteria fotosintetică purpurie.
Fixarea carbonului () [Corola-website/Science/334369_a_335698]
-
filamente. Fiecare celulă din aceste forme „multicelulare” este identică cu cealaltă. Astfel, reproducerea este asexuată. De cele mai multe ori, aceasta constă în formarea celulelor în cadrul filamentelor în urma procesului de diviziune celulară. Algele verzi desemnează un grup de alge a căror pigmenți fotosintetici principali sunt clorofila, "a" și "b", și pigmenți xantofili și carotenici. Unele alge verzi, Streptophyta, sunt originea plantelor terestre; această ipoteză este confirmată de prezența clorofilei și similarității a diferitelor părți ale plantei și algei, și de studiile filogenetice. Algele
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
formând NADPH (o enzimă) și molecule ATP care stochează energia. Oxigenul rezultat în urma reacțiilor chimice este eliberat în atmosferă prin porii frunzelor. Ciclul Calvin (descoperit de Melvin Calvin) reprezintă o serie de reacții biochimice, care au loc în stroma organismelor fotosintetice, în timpul fazei de întuneric. În cadrul acestui proces, energia cinetică a fotonilor este transformată în energie chimică de legătură. NADPH și ATP sunt compușii care conduc la cel de al doilea stadiu al fotosintezei (sau ciclul Calvin). În acest stadiu, glucoza
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
un mod de selecționare a speciilor rezistente. Astfel, principalii poluanți întâlniți sunt: dioxidul de sulf, derivații fluorului, oxizii de azot, ozonul și numeroase alte substanțe produse de diferite industrii, ca acidul clorhidric, pulberile, monoxidul de carbon. Ei limitează suprafața activă fotosintetic a frunzelor. Lumina in fotosinteză joacă un rol foarte important. Ozonul și oxidanții sunt poluanți fotochimici care se formează sub acțiunea radiațiilor luminoase (în special UV) asupra unui amestec de poluanți de tipul SO2, NOx și hidrocarburi nesaturate. Ei sunt
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
în sulf, lucru cu consecințe incredibil de îngrozitoare: o schimbare globală a conținutului gazelor atmosferice, însoțită de o scădere a temperaturii, ploi acide (conținând mai ales acid sulfuric) și incendii extinse pe toată planeta. Primele specii lovite au fost cele fotosintetice, în absența luminii solare. Cum aceste organisme se află la baza piramidei trofice, au urmat imediat animalele a căror sursă de hrană erau acestea. Exemplarele mari au fost dezavantajate când hrana s-a împuținat. În mări organismele de pe fundul apei
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
de azot, metanul, compuși clorofluorocarbonați (CFC) și alții. Degradarea biodiversității Până în prezent, pe planetă, au fost descoperite cca. 1,82 milioane de specii de organisme vii, din acestea: * 1,04 milioane sunt insecte; * 325 mii sunt specii de plante verzi (fotosintetice) și ciuperci; * 41 mii sunt specii de vertebrate (pești, reptile, amfibieni, păsări și mamifere). Au rămas, probabil, puține specii de vertebrate de descoperit, dar este posibil, ca zeci de mii de specii de insecte să fie, încă, necunoscute. De asemenea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
chitosan (Wang și Hu, 2007; Wang și al., 2008). Microalga Scenedesmus quadricauda eficientă în biosorbția unor coloranți reactivi a fost utilizată în formă viabilă, entrapată în sfere de alginat de calciu cu conservarea la +4șC a activităților sale respiratorii și fotosintetice timp îndelungat (Ergene și al., 2009). Detalii asupra obținerii preparatelor imobilizate viabile vor fi prezentate în subcapitolul 4.2.5. 4.2.3. Obținerea biomasei neviabile. Pretratament fizic. Caracterizare Rezultatele experimentale au arătat că anumite procedee de pretratament activează biomasa
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
utilizarea algelor imobilizate. O variantă propune entraparea în sfere de alginat, metoda fiind simplă, ieftină, disponibilă. Datorită structurii dense a matricii de imobilizare bazate pe acest gel polimeric, în decursul imobilizării, celulele de alge își mențin activitățile lor respiratorii și fotosintetice. Algele imobilizate pot fi păstrate la temperaturi scăzute (+4șC), la întuneric, fiind capabile de a relua creșterea normală după mai mult de 12 luni de imobilizare. Microalga Scenedesmus quadricauda prezintă un interes deosebit în studii de biosorbție. Alginatul de calciu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de a ajunge la maturitatea deplină în condițiile zonelor cu potențial termic scăzut. Dintre acești hibrizi se pot enumera: Suceava 95 (cel mai timpuriu hibrid de porumb din țara noastrăă; HT Suceava 108 (caracterizat prin talie redusă și un ritm fotosintetic foarte bună; HT Suceava 99; HT Suceava 97 (cu o foarte bună rezistență a plantelor la frigul de primăvarăă; Montana; Bucovina; Nordic etc. Hibrizii creați de colectivul de ameliorare de la SCA - Suceava, condus de domnul dr. ing. Mihai Cristea, realizează
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
energie inepuizabilă a Soarelui. Cum fotosinteza este procesul natural prin care energia Soarelui este convertită în energie chimică, eforturile s-au îndreptat spre cunoașterea fotosintezei și chiar mimarea acestui proces. Astfel în anul 1980 a fost determinată structura unui centru fotosintetic de reacție de la bacteria purpurie cu o mare precizie (circa 3Å în comparație cu diatanța dintre atomi care este de circa 1 Å). Cercetatorii de la Institutul Max Planck din Germania, Hartmut Michel si Johann Deisenhofer, au primit premiul Nobel în chimie pentru
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Radiațiile luminoase (cu lungimi de undă cuprinse între 400-700nm), deși au domeniul lungimilor de undă foarte mic în spectrul undelor electromagnetice, au un rol primordial asupra vieții Radiațiile cu lungimea de undă cuprinsă între 400 și 700 nm constituie radiația fotosintetică activă (PAR) și reprezintă regiunea spectrului electromagnetic care produce fotosinteza. Fizicianul Louis de Broglie a formulat ideea dualismului undă corpuscul onform căreia lumina are caracter de undă dar în același timp și caracter corpusculat, fiind alcatuită din corpusculi luminoși, fotonii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
acestea, cele mai importante sunt moleculele de clorofilă. R. Emerson în anul 1950 a arătat că radiațiile luminoase cu lungimea de undă mai mică, recepționate concomitent cu radiațiile roșii, determină o rată fotositetică mai mare decât suma celor două rate fotosintetice luate individual. Acest efect de sinergism este cunoscut sub denumirea de “efectul Emerson”. In funcție de intensitatea luminii, cloroplastele se deplasează așezându-se cu axul longitudinal sau transversal, pe direcția sursei de radiații. Recepția radiației luminoase de către frunze este dependentă și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
minerale predomină Mg, Fe, Mn, Cu, Zn care intră în structura unor compuși organici (clorofilă, enzime etc). Adaptările pe care le prezintă cloroplastele penru desfășurarea procesului de fotosinteză sunt legate de suprafețele mari ale membranelor tilacoidale și de prezența pigmenților fotosintetici. Observarea cloroplastului la microscop permite vizualizarea a două părți distincte: 1.Stroma, o porțiune clară, omogenă, care reprezintă masa fundamentală a cloroplastului, denumita și matrix. In stroma se realizează reacțiile de producere a compușilor primari ai fotosintezei. 2.Grana alcatuită
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
1.Stroma, o porțiune clară, omogenă, care reprezintă masa fundamentală a cloroplastului, denumita și matrix. In stroma se realizează reacțiile de producere a compușilor primari ai fotosintezei. 2.Grana alcatuită din discuri mici, verzi care conțin marea majoritate a pigmenților fotosintetici. Microscopul electronic a arătat că partiția grana este compusă din mici lamele de natură membranară care inchid un spațiu apos și care se numesc tilacoizi. Fiecare grana este alcatuită din 8-20 discuri lipoproteice, circulare și disp se sub forma banilor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
legat de optimizarea distribuției energiei între cele 2 fotosisteme. Membranele din stroma prezintă o fluiditate mai mare în comparație cu cele din grana în conformitate cu valoarea mai scazută a raportului proteine/lipide 1,22 față de 1,88 pentru cele granale. III.7. Pigmenții fotosintetici Pigmenții fotosintetici sau asimilatori sunt reprezentați de pigmenții verzi, clorofilieni (clorofila a si b) și pigmenții galbeni sau carotenoizi (carotine și xantofile). Clorofila este pigmentul care dă culoare verde plantelor și prezintă proprietatea unică de a capta lumina solară. Clorofila
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
optimizarea distribuției energiei între cele 2 fotosisteme. Membranele din stroma prezintă o fluiditate mai mare în comparație cu cele din grana în conformitate cu valoarea mai scazută a raportului proteine/lipide 1,22 față de 1,88 pentru cele granale. III.7. Pigmenții fotosintetici Pigmenții fotosintetici sau asimilatori sunt reprezentați de pigmenții verzi, clorofilieni (clorofila a si b) și pigmenții galbeni sau carotenoizi (carotine și xantofile). Clorofila este pigmentul care dă culoare verde plantelor și prezintă proprietatea unică de a capta lumina solară. Clorofila este considerată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]