20 matches
-
conexiunile dintre ele; mecanismele productivității biologice sunt definite ca totalitatea proceselor biotice și abiotice specifice fluxului de energie, circuitului elementelor și autoreglării sistemelor ecologice. Productivitatea biologica primară - viteza de acumulare a biomasei de către sistemele biologice autotrofe, respectiv plante verzi, microorganisme fotosintetizante și chemosintetizante, ca urmare a procesului de fotosinteză și chemosinteză Productivitatea biologica secundară - viteza de acumulare de biomasă ca urmane a activității metabolice a sistemelor biologice heterotrofe, respectiv animale, ciuperci. Testele toxicologice- instrumente prin care se pot identifica și estima
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168639_a_169968]
-
mai favorabilă vieții, în care se află majoritatea speciilor de plante și cea mai mare parte a biomasei organismelor multicelulare. Etajul sublitoral cuprinde porțiunea de fund marin permanent imersată, situată între limita inundării permanente și adâncimea care permite existența organismelor fotosintetizante. Etajul elitoral se situează de la limita inferioară a algelor unicelulare sau pluricelulare (60 m) până la marginea platformei continentale. În Marea Neagră, din cauza euxinismului, nu există etajele batial, abisal și hadal, apele adânci fiind anoxice. De la o anumită adâncime, apa mării nu
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
Regnul Plantae este o categorie sistematică care cuprinde, conform oamenilor de știință, organismele pluricelulare fotosintetizante, adaptate primar la viața terestră. Acest regn se împarte în briofite (mușchi), pteridofite (ferigi) și spermatofite (gimnosperme și angiosperme). este și nume generic dat organismelor vegetale, cu o organizare mai simplă decât a animalelor și care își extrag hrana prin
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
de apoptoză. Apoptoza este tot atât de importantă ca și diviziunea celulară. Fără moartea celulară programată genetic, nu ar fi posibilă viața. Termenul apoptoză, în sens literar, înseamnă „căderea frunzelor toamna”. Expresia este fericit aleasă, deoarece toamna, când frunzele își încetează activitatea fotosintetizantă, ele se desprind de pe ramuri, prin formarea unui țesut de separație. Procese biochimice complexe asigură formarea unui asemenea țesut de desprindere a frunzei sau a petalelor după ce s-a realizat polenizarea și fecundația florilor. Există gene denumite „gene ucigașe”, care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
clorofilă. Procesul fotosintezei este vital pentru biosferă deoarece: produce hrana necesară regnului animal; eliberează oxigenul molecular; se estimează că 70% din oxigenul actual al Pământului este produs prin fotosinteză; reglează conținutul de CO2 din atmosferă. Nu numai plantele superioare sunt fotosintetizante. Mai mult de jumătate din întreaga fotosinteză este realizată de către algele marine. Plantele verzi acvatice realizează un contact permanent cu apa din care își extrag cu ușurință sărurile necesare. Pentru plantele terestre însă, aprovizionarea cu apă decide randamentul fotosintezei. Prin
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
denumit ciclul Calvin, în care energia înmagazinată în moleculele de ATP este consumată, împreună cu dioxidul de carbon, pentru a forma zaharuri. În această fază este necesară și prezența moleculelor de nicotin amid dinucleotid fosfat (NADPH). Plantele superioare posedă un aparat fotosintetizant foarte complex, structurat sub forma a două fotosisteme: fotosistemul I (PS I) și fotosistemul II (PS II). Ambele fotosisteme sunt formate din grupuri de pigmenți, cunoscuți sub numele de pigmenți antenă, care deservesc un centru de reacție. Centrul de reacție
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
sau măcar o compatibilizare a efluentului cu mediul. Personal, nu pun prea mult preț pe folosirea microorganismelor, pentru că ele, În marea lor majoritate, realizează doar o oxidare, deci nu opun nimic oxidării generale a mediului. Doar cuplându-le cu plante fotosintetizante, capabile a folosi mai departe produșii de oxidare bacteriană, se poate obține o depoluare reală, adică tradusă prin reducerea potențialului redox al efluentului. O face foarte bine stuful, dar exemplul tipic, pe care Îl susțin din toată inima, e Pistia
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
numeroși acești pigmenți auxiliari, dar Îi voi aminti doar pe aceia care prin masiva lor implicare devin reprezentativi, evident În ordinea apariției lor. Este vorba de ficocianină, pigment albastru, deci care absoarbe lumina galbenă, pigment prezent Încă În primele alge fotosintetizante apărute acum 2,3 miliarde de ani, anume algele albastre (adică, dacă-mi permiteți, frunza noastră albastră); apoi ficoeritrina, pigment roșu, prezentă În algele roșii, apărute cu un miliard de ani mai târziu, și clorofila b, pigment verde, prezentă Începând
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a numit supa primordială, apa Oceanului bogată În substanțe nutritive sintetizate abiotic, se găseau și porfirine, adică precursorii clorofilei. Dar numai un mediu oxidat putea permite fotosinteza; lanțul trofic heterotrof a pregătit tocmai acest mediu oxidant. Cu apariția primelor organisme fotosintetizante s’a putut forma un circuit Închis al substanței, adică s’a creat o biocenoză. O biocenoză extrem de simplă, adică un cerc nu prea larg, dar cerc. Asta a permis supraviețuirea sau, mai bine zis, continuarea Vieții și deci a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
forma un circuit Închis al substanței, adică s’a creat o biocenoză. O biocenoză extrem de simplă, adică un cerc nu prea larg, dar cerc. Asta a permis supraviețuirea sau, mai bine zis, continuarea Vieții și deci a evoluției. Pentru că organismele fotosintetizante, adică autotrofe, realizează procese reductive Într’adevăr depoluante, adică pot produce substanță reducătoare nutritivă din deșeurile heterotrofelor. În fața Vieții stătea acum perfecționarea acestei achiziții evolutive, pentru a-i asigura o bună adaptabilitate. Și asta s’a făcut pe două căi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Cineva spunea că marile descoperiri le-au făcut oameni care, nefiind specialiști, nu știau că acel lucru e imposibil... Unica sursă de energie a biosferei este Soarele; excepțiile, pentru că există, sunt insignifiante. Această energie este fixată pentru biosferă de plantele fotosintetizante, care păstrează pentru ele doar o parte, cam o zecime; din rest, se Înfruptă toate heterotrofele, inclusiv omul. Dar, dacă Într’un ecosistem oarecare se poate stabili un anume nivel, constant, al consumului de energie al fiecărei populații ce participă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
milioane tone de amidon utilizînd diverse materii prime. Prin transformarea amidonului se produc 12÷13 milioane tone de produse: maltodextrine, dextroză, maltoză, maltooligozaharide, izosiropuri etc. Amidonul este un polizaharid de rezervă, specific organismelor vegetale, care se găsește atît în țesuturile fotosintetizante, cît și în majoritatea țesuturilor de rezervă (semințe, tuberculi, rădăcini etc.). Extragerea amidonului se face din părțile bogate ale plantelor în acest compus: semințe: cerealiere (porumb, orez, grîu, etc), leguminoase (mazăre); rădăcini și tuberculi: cartofi, manioc (tapioca); tulpini: sago; fructe
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
porumb, orez, grîu, etc), leguminoase (mazăre); rădăcini și tuberculi: cartofi, manioc (tapioca); tulpini: sago; fructe: banane. Funcția amidonului în țesuturile vegetale este cea de compus de rezervă energetică, necesar păstrării vitalității seminței, fiind utilizat în timpul germinării, pînă la dezvoltarea țesuturilor fotosintetizante, prin intermediul cărora ulterior se sintetizează zaharurile simple. Amidonul se prezintă sub formă de granule cu conformație (formă și mărime) caracteristică materiei prime din care provine, avînd culoarea alb strălucitor. Densitatea este de 1650 kg/m3 pentru amidonul din cartofi, 1630
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
secundară este, evident, chimică și provine prin prelucrarea, de către organisme autotrofe, a energiei primare. Organismele autotrofe, adică acelea care folosesc pentru întreținerea vieții lor o formă primară de energie sunt, la rândul lor, după felul energiei primare folosite: − fotoautotrofe (bacterii fotosintetizante, alge, plante pluricelulare), ce utilizează energia solară; − chemoautotrofe (bacterii sulfooxidante, ferobacterii, manganobacterii), ce utilizează în scop energetic substanțe anorganice reduse (sulf, tiosulfați, sulfiți, respectiv săruri de Fe2+ ori Mn2+), pe care le oxidează. Organismele heterotrofe, adică acelea ce folosesc pentru
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ca biotop, inclusiv în ceea ce privește extremele, ca temperatură (apa gheizerelor - 105 și chiar 110 °C [27]) sau presiune (abisurile oceanice, cu presiuni de 100 000 at [27]); între ele se află atât heterotrofe cât și autotrofe, în special chemoautotrofe, dar și fotosintetizante. Toate cele arătate permit reprezentarea, în cadrul doar al acestor organisme unicelulare, a tuturor funcțiilor unei biocenoze, fapt care, coroborat cu diversitatea raporturilor cu substratul, permite constituirea unui ecosistem exclusiv microbiologic, reflectarea etapei primordiale a vieții, în care ele erau o
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
face referire la mai multe (opt) genuri de alge, printre care Chlorella (modelul experimental folosit în dezvoltarea secțiunii de față), îl vom discuta în special pe aceasta din urmă: Ca punct de plecare vom utiliza remarca că algele, ca plante fotosintetizante, însă inferioare, au un comportament în bună măsură similar aceluia al plantelor superioare. Astfel, Chlorella realizează în urma fotosintezei reducerea nitraților din mediu la nitriți, comportament similar plantelor superioare; de altfel, ca și la plantele superioare, produșii finali ai metabolismului azotului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
relativ oxidante cât și reducătoare, în funcție de condițiile de iluminare și nutrienți, pe când protozoarele preferă rH-uri reducătoare. Bacteriile, în funcție de specie, cer rH-uri foarte diferite, începând cu cele reducătoare, caracteristice bacteriilor sulfat reducătoare și sfârșind cu cele oxidante specifice bacteriilor fotosintetizante sau bacteriilor ferooxidante sau sulfooxidante. Fungii preferă rH uri ușor reducătoare. Tot în același caz concret, într’o probă de apă prelevată din bazinul turnului de răcire și păstrată la temperatura camerei și în condiții de iluminare naturală timp de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
substratul nud și abiotic (chiar dacă acela este o cochilie care adăpostește încă organismul care a secretat-o, el este tot lipsit de viață) se instalează, rând pe rând (deși următorul nu exclude complet pe predecesor ci doar dobândește hegemonia), bacterii fotosintetizante/alge, licheni, mușchi - acelea care pot folosi exclusiv o sursă de substanță atmosferică [81] -, cormofite. Și, pe baza lor trofică - ca producători primari ce sunt -, se dezvoltă obligatoriu tot atâtea biocenoze succesive, care folosesc, în calitate de consumatori, alte bacterii, protozoare - iar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
proplastide și au o membrană dublă, ca și nucleul sau mitocondriile, care izolează stroma de citosol. În stromă predomină sistemul membranar tilacoidal, alături de granule de amidon, picături de grăsimi, ribozomi și ADN. Granatilacoizii sunt cei ce cuprind În membranele lor fotosintetizante clorofilă și sunt grupați În pachete numite grane. Cloroplastele, fiind capabile de a realiza fotosinteza, conferă vegetalelor rolul de producători primari. În evoluția masei cloroplastice există 3 direcții principale: dispoziția mai periferică, fragmentarea și specializarea; acestea determină mărirea suprafeței În raport cu
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
adesea plecând de la cloroplaste, mai rar plecând de la amiloplaste sau de la protoplaste. Originea plastidelor, ca și a mitocondriilor de altfel (ambele categorii de organite având membrană dublă, ribozomi și ADN), este explicată prin teoria endosimbiotică ,. Conform acestei teorii, organisme procariote fotosintetizante s-ar fi instalat ca simbionți permanenți În celulele eucariotelor, până când aceste organisme procariote s-ar fi transformat În organite semiautonome. Așadar, indivizi diferiți s-au Întâlnit, s-au Întrepătruns În așa fel că nu s-au mai putut separa
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]