36 matches
-
să citesc că localul a rămas la nivelul de atunci, nivel cu nimic mai prejos că cel al localurilor pariziene și londoneze pe care le-am vizitat de-a lungul anilor. I’ve been there too...și am băut o Frâncușa de Cotnari...mmmmmm:) și devine din ce in ce mai interesant când încep și lăutarii să-i cânte câte una veche la urechiușa :)) Dragoș, mai bine ai milită pentru consolidarea Pescarului tău, că dacă vine cutremurul nu-l văd prea bine. Are deja 70
Pescarul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82842_a_84167]
-
Cinzano, 0,7 l - 350 000 de lei, J.P. Chenet, 0,7 l 220000 de lei; vin, Busuioacă de Bohotin, 0,7 l - 78 000 de lei, Grasă de Cotnari - 70 000 de lei, Fetească Neagră - 73 000 de lei, Frâncușă - 63 000 de lei, Fetească Albă - 59 000 de lei, Pinot Noir - 73 000 de lei, Tămâioasă Românească - 75000-84 000 de lei, Pinot Gris - 69000 de lei; Martini, 1 l - 350000 de lei, Cinzano, 1 l - 380 000 de lei
Agenda2005-02-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283242_a_284571]
-
8 decembrie, 12:30 - 14:00 În cadrul seminarului, Lectorul Cintia Colibaba va prezenta cursanților din istoria, tradițiile și cultură României viti-vinicola, clasificarea și localizarea soiurilor autohtone și le va vorbi participanților despre vinuri tradiționale de renume. Veți degusta: - Tămâioasa românească/ Frâncușa - Sârbă - Feteasca neagră - Busuioaca de Bohotin - Zghihara - Băbeasca neagră ### Vinuri cupajate versus vinuri necupajate SÂMBĂTĂ, 8 decembrie, 15:00 - 16:30 Lector: Ing. Liviu Grigorica Membru al comitetului de conducere ADAR Acest seminar va trata teme precum: etapele creării unui
Invata despre vin la PROVINO! [Corola-blog/BlogPost/97523_a_98815]
-
hramuri sunt preparați cozonacii, colacii împletiți, pilaful și nelipsitele sărmăluțe, în foi de varză și de viță de vie. Aceste mâncăruri sunt udate cu vinuri aromate, mult apreciate în întreaga țară, precum Tămâioasa Românească, Galbenă de Odobești, Busuioacă de Bohotin, Frâncușă și Grasă de Cotnari. Situată în sud-estul țării, într-un climat mai uscat, dar favorizată de marile întinderi de apă (Dunărea și Marea Neagă), în Dobrogea s-a consumat, din vremuri străvechi, carnea de oaie și carnea de pește. Mâncărurile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Regiunea este specializată în producerea vinurilor albe și roșii de masă, a vinurilor albe și roșii de calitate, dulci naturale și a vinurilor spumante. Soiurile mai cultivate aici sunt: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Frâncușă, Tămâioasă românească, Sauvignon, Cabernet sauvignon, Merlot etc. O direcție secundară de producție este cultura soiurilor pentru struguri de masă din grupa Chasselas, la care se adaugă a serie de creații noi românești: Gelu, Victoria, Paula etc. III. Regiunea viticolă a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
L) și se supramaturează mai greu (210-220 g/L). Vinuri suple cu fructuozitate pronunțată “aroma specifică de soi”, la Miniș fiind cea mai extractivă. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Miniș 10 5 21 Frâncușa ținând seama de regularitatea cu care produce și de calitatea vinului, credem că este o varietate remarcabilă. Există 2 biotipuri: tipul țârțârat - mărgeluite (Cotnari) și tipul mustoasă (în toată Moldova). Soi pentru vinuri albe de calitate, dar unii o clasează
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fel de vinuri se făceau la noi înainte de filoxeră, dar avem suficiente motive să credem că ele erau predominant seci: foarte multe dintre soiurile prefiloxerice de struguri care au supraviețuit au această caracteristică, anume de a da vinuri seci (Zghihara, Frâncușa ori Crâmpoșia sunt câteva exemple în acest sens). În romanul Zodia Cancerului, pomenit anterior, părintele Nicoară, participant la ospățul dat de șătrarul Lăzărel Griga în cinstea lui Alecu Ruset și a oaspetelui acestuia, abatele de Marennes, refuză cu îndărătnicie să
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și inimă bună, mai ziceau unii... vorbește limba neaoșă, moldovenească, poate pentru că‟i din mediul de țară, din Negreștii Vasluiului!“. La o masă petrec niște gospodari, încă de dinaintea amiezii, și beau de sting... - Bună-i, măi zghihara ‟iasta... da‟ șî Frâncușa‟i grozavî! ..zice unu‟ lăudând soiurile de vin de Huși. - Da‟i mai strașnică tămâioasa... ori, mai cu samă busuioaca di Bohotin ..zice altul. Nu-i pi lumi bunătati mai mari, măi! părintili, la bisaricî, să‟mpărtășăști cu profiriu di
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Patru boi, cu lanțu‟n coarni“, ori „Radu mami‟ Radule“... S-au răcorit, au tras un pui di somn cu capu pe masă, și au luat-o de la căpat. Vuiește bolta crâșmei lui Șmil, de tresar gărăfile cu zghihară și frâncușă, pe mesele de scândură de brad. La o altă masă, niște bătrâni stau tâmplă lângă tâmplă, pun la cale parcă, soarta întregii lumi; cinstesc și se sfătuiesc întruna. Afară, pe toloacă, în bătătura crâșmei, tineretul joacă sârba de rupe pământul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vie. În anul 1896, G. Mîntulescu, publică un studiu comparativ al soiurilor din podgoria Odobești, făcând referiri și la conținutul în zaharuri. Tot în același an, V.D. Gheorghiu publică o monografie asupra principalelor soiuri din podgoria Huși (Zghihară, Busuioacă, Plăvaie, Frâncușă, Coarnă neagră și Tămâioasă) concluzionând că predomină Zghihara vedere bătută și Bălaia sau Plăvaia). De asemenea, I. Dodun des Perriers descrie un număr de șase soiuri din zona Muscelului (Gordan negru, Gordan alb, Bășicată, Braghină și Ovis). În anul 1897
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la parter, unde, atunci când a venit Iliescu înainte de Revoluție, nu mai știu cu ce problemă de la editură, ne-a povestit discuția din avion cu Nicolae și Elena, la întoarcere din China. La masă, la un pahar de vin alb de Frâncușă. După aceea, m-am întrebat: cum a putut să o spună când erau microfoane peste tot? S.B.: Poate că nu erau microfoane peste tot. În perioada 15-16 mai 1982, au avut loc "Zilele teatrului studențesc", în organizarea CUASC din Centrul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
neagră Grossmuttertraube, Hexentraube Burgund mare Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka Busuioaca de Bohotin Schwarzer Mușcat Cabernet Sauvignon - Cadarca Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka Chardonnay - Columna - Creată Zackelweiss Feteasca albă Madchentraube, Leanyka, Leanka Feteasca neagră Schwarze Madchentraube Feteasca regală Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka Frâncușa Mildweisser Furmint - Galbenă de Odobești - Grasă de Cotnari Dicktraube Majarca, Majarca albă Slancamenca Merlot - Mușcat Ottonel - Mustoasa, Mustoasa de Maderat Mustafer, Straftraube Neuburger - Oporto Portugieser, Blauer Portugieser, Portugais Bleu Pinot gris Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer Monch, Pinot Grigio Plăvaie
NORME METODOLOGICE din 10 octombrie 2002 (*actualizate*) de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145625_a_146954]
-
3. Triteni │-Vinuri albe 5.2. Teaca │-Vinuri albe 5.3. Bistrița │-Vinuri albe 5.4. Bățos │-Vinuri albe 0.1. Geoagiu │-Vinuri albe -Vinuri aromate 0.2. Dej │-Vinuri albe -Vinuri aromate 6.1. Cotnari -Vinuri albe Feteasca albă Frâncușa Feteasca albă Frâncușa 6.3. Cucuteni │-Vinuri albe Frâncușa 6.4. Tg-Frumos │-Vinuri albe Feteasca regală -Vinuri aromate 6.5. Frumușica │-Vinuri albe Feteasca regală -Vinuri aromate 7.2. Bucium- │-Vinuri albe 7.3. Uricani │-Vinuri roșii 7.4. Comarna
ORDIN nr. 546 din 25 noiembrie 2002 privind aprobarea "Zonarii soiurilor de viţă de vie roditoare din sortimentul de baza al României, recomandate şi autorizate pentru cultura în arealele viticole". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146389_a_147718]
-
albe 5.2. Teaca │-Vinuri albe 5.3. Bistrița │-Vinuri albe 5.4. Bățos │-Vinuri albe 0.1. Geoagiu │-Vinuri albe -Vinuri aromate 0.2. Dej │-Vinuri albe -Vinuri aromate 6.1. Cotnari -Vinuri albe Feteasca albă Frâncușa Feteasca albă Frâncușa 6.3. Cucuteni │-Vinuri albe Frâncușa 6.4. Tg-Frumos │-Vinuri albe Feteasca regală -Vinuri aromate 6.5. Frumușica │-Vinuri albe Feteasca regală -Vinuri aromate 7.2. Bucium- │-Vinuri albe 7.3. Uricani │-Vinuri roșii 7.4. Comarna │-Vinuri albe 0
ORDIN nr. 546 din 25 noiembrie 2002 privind aprobarea "Zonarii soiurilor de viţă de vie roditoare din sortimentul de baza al României, recomandate şi autorizate pentru cultura în arealele viticole". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146389_a_147718]
-
5.3. Bistrița │-Vinuri albe 5.4. Bățos │-Vinuri albe 0.1. Geoagiu │-Vinuri albe -Vinuri aromate 0.2. Dej │-Vinuri albe -Vinuri aromate 6.1. Cotnari -Vinuri albe Feteasca albă Frâncușa Feteasca albă Frâncușa 6.3. Cucuteni │-Vinuri albe Frâncușa 6.4. Tg-Frumos │-Vinuri albe Feteasca regală -Vinuri aromate 6.5. Frumușica │-Vinuri albe Feteasca regală -Vinuri aromate 7.2. Bucium- │-Vinuri albe 7.3. Uricani │-Vinuri roșii 7.4. Comarna │-Vinuri albe 0.3. Hlipiceni │-Vinuri albe 0.4
ORDIN nr. 546 din 25 noiembrie 2002 privind aprobarea "Zonarii soiurilor de viţă de vie roditoare din sortimentul de baza al României, recomandate şi autorizate pentru cultura în arealele viticole". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146389_a_147718]
-
încă de pe vremea geto-dacilor, iar prima mențiune scrisă despre Cotnari datează din anul 1448. Soiul este cunoscut în Moldova și prin sinonimele Grasa mica, Grasa mare, Poama grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația viticolă naționala”. Strugurii soiului Grasa de Cotnari sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificați, cu boabe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
distinge prin personalitatea viței de vie și versanții bine însoriți, prin finețea vinuril or albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Podgoria, atestată din secolul al XV lea, cultivă Fe teasca Alba, Tămâioasa, Frâncușa și Grasa de Cotnari, vinul ʺemblemăʺ al podgoriei. Acesta a fost descris ca fiind ʺamărui, precum coaja de nucă, cu un parfum puternic, un vin c are tinde spre perfecțiune, dacă este lăsat sa se învec heascăʺ. în anul 1900
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
plantate cu soiuri autentice, românești - FRANCUȘA, FETEASCA ALB-, GRASA DE COTNARI, T-MÂIOASA ROMÂNEASC- și mai nou - FETEASCA NEAGR- și BUSUIOACA DE BOHOTIN. în câteva cuvinte ne vom referi la calitățile lor: C o Constantin Deleanu, directorul marii companii Cotnari . Frâncușa (sec) Cu o identitate ușor de recunoscut prin nota vioaie susținută de o bună aciditate, Frâncușa se di stinge p rin aroma fină de fructe. Culoarea galben pală sau galben-verzu ie, aroma vegetală de strugure pârguit și gustul echilibrat și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nou - FETEASCA NEAGR- și BUSUIOACA DE BOHOTIN. în câteva cuvinte ne vom referi la calitățile lor: C o Constantin Deleanu, directorul marii companii Cotnari . Frâncușa (sec) Cu o identitate ușor de recunoscut prin nota vioaie susținută de o bună aciditate, Frâncușa se di stinge p rin aroma fină de fructe. Culoarea galben pală sau galben-verzu ie, aroma vegetală de strugure pârguit și gustul echilibrat și catifelat, conferă vinului toate calitățile care încântă deopotrivă simțurile. Iubitorii unui vin sec, fructuos ș i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
p rin aroma fină de fructe. Culoarea galben pală sau galben-verzu ie, aroma vegetală de strugure pârguit și gustul echilibrat și catifelat, conferă vinului toate calitățile care încântă deopotrivă simțurile. Iubitorii unui vin sec, fructuos ș i reconf ortant preferă Frâncușa înaintea celorlalte vinuri din podgo rie. Ce-ar fi pământul fără soare, Poetul fără de har, Bucătarul fără sare Și Moldova fără de Cotnari? ( Zice poetul despre care ne vom ocupa în capitolul următor). Dealul Cătălina (demisec). Vin de înaltă clasă, extractiv
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din z ona Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, minuni ale arhitecturii viticole, zidite din piatră ʺrecoltatăʺ de pe dealul Cătălina sau de pe dealurile din Deleni. Unele păstrează și astăzi calitățile deosebite ale soiurilor autohtone de la Cotna ri, Gras a de Cotnari sau Frâncușa. Bucățile de piatră zidite în ur mă cu câ teva secole pe bolțile arcuite la o adâncime uneori de peste 15 metri și o înălțime de 6 metri sfidează încă gravitația, închizâ nd înăuntrul pereților răcoarea necesară învechirii vinului. Multă lume
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
moșia a fost transmisă copiilor celor două surori măritate cu frații Arapu, respectiv Camille Arapu, Margareta Arapu, Maria Colette. Documentele i storice arată că pe moșia Arapu cât și pe moșia Vlădoianu, pe lângă soiurile tradiționale de la Cotnari (Grasa de Cotnari, Frâncușa, Tămâioasa Românească, Feteasca Alba) erau cul tivate ș i soiurile negre autohtone, Feteasca Neagră și Băbeasca. Soiuril e negre au fost afectate însă grav de atacurile filoxerei (boală a viței de vie) de la începutul secolului 20, dispărând treptat. Soiurile tradiționale
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o lungime de 60 de metri. Suntem la 20 metri adâncime pe dealul Paraclis, zona zero de la Cotnari, unde se face cea mai bună Grasă. Noi vom reabilita acest beci și vom face aici o unitate de șampanizare din soiul Frâncușa car e are aciditate suficientăʺ, a adaugat Constantin Deleanu. În acest beci se pot păstra în butoaie mari de stejar peste 30 0 mii litri de vin. Beci de pe vremea lui Ștefan cel Mare îndrumați de istoricul Paul Iancu, călătoria
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vinurilo r albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Podgoria este atestată din secolul al XV-lea. Experții au apreciat dintotdeauna principalele varietăți de vinur i obținute din această podgrie: Feteasca Alba, Tămâioasa, Frâncușa, Grasa de Cotnari. Vinul ʺemblemăʺ al podgorie i este c onfirmat de însuși Dimitrie Cantemir, care îl menționa în ʺDescrierea Moldoveiʺ despre ʺpodgoriile sfinteʺ. Atuurile Companiei Cotnari în primul rând o distanțează de celelalte podgorii numele, cu rezonanțe istorice, și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cotnari în primul rând o distanțează de celelalte podgorii numele, cu rezonanțe istorice, și tradiția urmată din generație în generație, ce i-au asigurat faima. Soiurile cultivate aici o diferențiază de alte concurente, soiuri autoh tone, aș a cum sunt Frâncușa și Grasa de Cotnari. Ar urma apoi suprafața mare cultivată, modern izările din ultima generație, zestrea de specialiști. Toate aceste atuuri situiază compania la un nivel de activitate g reu de c oncurat. Realizările de la Cotnari constituie o provocare pentru
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]