386 matches
-
nu mai e nici ea de găsit. Singurul care-o mai caută e un orb care sună la telefoane publice dintr-o nevoie, pentru alții bolnavă, de a sta de vorbă. Teatrul absurd e eminamente unul al alienării existențiale, al frîngerii, al prăbușirii inconștiente. Omul pentru care nașterea a fost o prăbușire nu mai e un personaj tragic, pentru că tragicul, ca și sublimul, a devenit banal. Nu panica sau isteria colectivă însoțesc apocalipsa, "răsăritul de soare avortat", ci resemnarea, condescendența, dezabuzarea
Din nou, Vișniec by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14617_a_15942]
-
strigoi înaripat prăvălit din puterea nopților cu lună plină peste durata subțire a gândului acest fluture neiertător spintecător de îngeri amuțitor de greieri nefire bântuind așezarea și rostul acest fluture vocalofag nu-l pot înfrânge decât în lacrima necontenită a frângerii timpului nu-lpot izgoni decât jertfind iarăși granița de nisip călătorită de vântul uitării până ce aripile i se mistuie într'un foc fără nume și'n urmă-i rămân rănile fumegânde dintre cuvânt și rostire Între cărți cărțile de apă poartă
Un an de la dispariție by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/7246_a_8571]
-
de Ierusalim. Creștinismul a constituit o nouă premisă a unificării europene, a regăsirii vocației ecumenice a micului continent ce prelungește Asia și mărginește Africa. Imperiul spiritual, pe care Roma apostolică a încercat să îl propage, a fost însă blocat de frângerea Bisericii în occidentală și orientală, de asumarea unui pseudoeuropeism de către "noi Roma", de sorginte asiatică, aspirând la dominarea lumii concentrate în Europa. Gheorghe Ceaușescu analizează sintetic modul în care, în ciuda tentativelor de refacere imperială a unității, Europa s-a transformat
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
footnote>. „Mulți se ostenesc - zice el - să țină o cuvântare frumoasă; aplauzele îi ridică la cer și tăcerea publicului este mai mare pentru ei decât pedeapsa iadului. Noi ucidem astfel Biserica, fiindcă voi nu căutați o cuvântare care să aducă frângere de inimă, ci una care să desfate auzul, ca și când ar fi aici cântăreți din chitară, iar noi am linguși însă pornirile voastre și am căuta vorbe frumoase, limbă plină de armonie, ca să fim admirați și să plecăm cu aplauze. Credeți
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
În Sfânta Euharistie nu Înseamnă că El Se răstignește a doua oară, vărsându-Și iar sângele; prezența lui Hristos În Sfânta Liturghie ca jertfă reală se realizează prin faptul că El ÎȘi retrăiește, În veșnicia Sa, ca un prezent continuu, frângerea trupului Și vărsarea sângelui pe cruce pentru noi: „Înfățișarea prezentă a morții lui Hristos ÎȘi are temeiul Într-o retrăire continuă de către Hristos Cel viu Și transfigurat a dispoziției Sale din momentul jertfei pe cruce pentru noi, retrăire În care
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
extraordinară fluiditate și frumusețe: cordonul negru al rochiei desprins de mișcarea bruscă a mâinii lui În căutarea adevărului de dincolo, broșa albă refăcând o altă rochie sfâșiată, oboseala din gesturile soției când Își eliberează părul și odată cu el suferința unei frângeri, imaginea finală a celor două, fiecare purtând pe chip și În suflet propria singurătate și la mijloc singurătatea lui, redată de trupul negru, ușor gârbovit, prins În căruciorul prea mare pentru puținătatea timpului rămas. Subtilul joc al dublului imperfect: Ea
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
deplin respect față de diversitate, unitatea Întru crez; absolutizarea propriei perspective de către unele grupări nu a Întârziat să dea de timpuriu naștere unor grupări sectare și eretice care s-au desprins de Biserică și au luat-o pe calea lor, această frângere a unității fiind socotită de antici rodul lucrării diavolului. Este greu de spus când s-au născut Biserica și creștinismul, respectiv dacă putem vorbi despre un creștinism sau mai degrabă despre niște creștinisme la Început. Divergențele liturgice, disciplinare și doctrinare
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
tu să fii o ultimă dezlegare când spinii germinează pe tălpile căutărilor. Pygmalion, imi zămislesc iubirea din mine și din tine, înainte ca soarele eternității să-mi scuture cuvintele împrăștiate într-un ochi de timp. Câte clipe nebune foșnesc la frângere de drum când trupul își seamănă risipirea! Vânători ai luminii ne întoarcem acasă... Arată-mi drumul, iubite, sufletul înnoptat de îndoieli străluminează-l! Citește mai mult Tot mai departe rătăcești,tot mai aprope tăcerea cade...Un gând nerostit se sparge
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
eres în unda de cleștar.Voit a fost că tu să fiio ultimă dezlegarecând spinii germineazăpe tălpile căutărilor.Pygmalion, imi zămislesc iubireadin mine și din tine,înainte ca soarele eternitățiisă-mi scuture cuvintele împrăștiateîntr-un ochi de timp.Câte clipe nebune foșnescla frângere de drumcând trupulîși seamănă risipirea!Vânători ai luminiine întoarcem acasă...Arată-mi drumul, iubite,sufletul înnoptat de îndoielistrăluminează-l!... XXVIII. PĂTIMESC AMINTIRILE ȘI ARD, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016. iubite, te caut atât în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
nevoilor libertății Duhului s-au dovedit (prin Big Brother-ul mondialist) cumplite hiperbole: ceea ce, în comunismul stalinist, era doar testare a Estului European prin globalism devine “Poliția Terrei”! Comunismo-stalinismul a existat, în secolul XX, ca experiment local, REUȘIT (prin martirizarea, exterminarea, “frângerea cerbiciei”, în lagărele și temnițele României Crucificate), pentru ca in veacul XXI, “mengelii” omenirii să aibă curajul de a ieși...intru aplicarea terestră a celor învățate, testate și “reușite”, în special în “poligonul românesc”. ...Firește, zona spirituală cel mai greu de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu Omul Durerilor./ Cu atît mai de neînțeles încețoșarea ce continua să ne apese,/ pe cînd vîlvătaia ațîțată de rostirea Sa/ ni-L vădea negreșit./ Cu atît mai anevoie de explicat zăbava,/ amînarea de a-L recunoaște,/ prelungită pînă la frîngerea pîinii/ însemnînd frîngerea de sine" (Caravaggio: "Cina din Emaus"). Relația efemerului cu absolutul nu e cu neputință atunci cînd harul face posibil contactul lor, mîntuind efemerul nu doar în înțelesul strictei convertiri spirituale ci și în cel al absorbției sale
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
Cu atît mai de neînțeles încețoșarea ce continua să ne apese,/ pe cînd vîlvătaia ațîțată de rostirea Sa/ ni-L vădea negreșit./ Cu atît mai anevoie de explicat zăbava,/ amînarea de a-L recunoaște,/ prelungită pînă la frîngerea pîinii/ însemnînd frîngerea de sine" (Caravaggio: "Cina din Emaus"). Relația efemerului cu absolutul nu e cu neputință atunci cînd harul face posibil contactul lor, mîntuind efemerul nu doar în înțelesul strictei convertiri spirituale ci și în cel al absorbției sale în substanța creației
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
nevoilor libertății Duhului s-au dovedit (prin Big Brother-ul mondialist) cumplite hiperbole: ceea ce, în comunismul stalinist, era doar testare a Estului European prin globalism devine “Poliția Terrei”! Comunismo-stalinismul a existat, în secolul XX, ca experiment local, REUȘIT (prin martirizarea, exterminarea, “frângerea cerbiciei”, în lagărele și temnițele României Crucificate), pentru ca in veacul XXI, “mengelii” omenirii să aibă curajul de a ieși...intru aplicarea terestră a celor învățate, testate și “reușite”, în special în “poligonul românesc”. ...Firește, zona spirituală cel mai greu de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a tulbura vieți, spre a sfărîma alianțe, oficiale sau nu, cu alte cuvinte spre a răvăși ființele care îndură șocul dispariției unui copil. Consecințele sunt extreme, deoarece, de fiecare dată, protagoniștii se confruntă cu năruirea proiectelor lor existențiale, resimțind, totodată, frîngerea legăturii organice fondatoare. În felul acesta, mortalitatea infantilă, frecventă în epocă, ceea ce ar putea explica, în ochii unora, înmulțirea acestor decese, se găsește integrată - și insistăm asupra acestui lucru - în registru simbolic, în textele epocii. "Moartea copilului" lovește personajele ca
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
și să îi aruncăm acolo, sus, dreapta și stânga împăratului, un fel de ,,unși’’, ,,aleși’’, ba chiar ,,distinși’’. ,,Riscurile democrației!’’, zic unii, carențele acestei orân duiri, spun alții. Neșansa de a te fi născut în această lume a destrămării și frângerii de sine, spun și eu, mai ales atunci când dau în clocot. Revenind, cacavelismul odată recosmetizat (din patru în... cinci ani, în saloane ,,Style’’), se pune în mișcare, se rostogolește, iar odată cu el și muritorul ce își plătește cu vârf și
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
lotrilor. Tot Griselini spune despre păstori că sunt înclinați spre hoții și tâlhării la drumul mare, dar și despre cum sunt pedepsiți lotrii: „Pedepsele aplicate de obicei lotrilor, atunci când ajung pe mâna justiției, sunt sfâșierea cu clești înroșiți în foc, frângerea cu roata și spânzurătoarea. Exemplele date au însă atât de puțin efect, încât nu trece an în care să nu auzi de atacuri și jafuri comise de lotri. ” Cneazul din Dubești și consăteanul său, Trifon, vor fi arestați pentru că, la
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
un semnal de tipul "o știi pe ăia cu...?".) Folcloristica noastră tradițională a propus ca denumiri pentru "probele de dicție" sintagmele frămîntare de limbă sau frîntura de limbă; ambele, cu un iz arhaic și popular, datorat substantivelor frămîntare și frîntura ("frîngere"). Sintagma frămîntări de limbă apare de exemplu la G. Dem. Teodorescu, la Tudor Pamfile (în Jocuri de copii), fiind păstrată și de alți folcloriști (de exemplu de Ovidiu Papadima, în Literatura populară română, EPL, 1968). E înregistrată și de dicționarul
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
lui (scriptică) evoluează, în perioada ’77-’82, la situarea ființei în mijlocul lumii. Scriitorul reinventează viața, propria viață, prin fireasca, atenta și detaliata „copiere” a acesteia, a „transcrierii” ei pe hîrtie. Este ficționalizarea supremă. Ce-l determină însă să urmărească fascinat frîngerea zborului? Temerile lui Radu Petrescu se adună în chintesența unei fraze, pe care am mai invocat-o: „Lucrul cel mai îngrozitor care i se poate întîmpla cuiva: să se trezească, viu, în sicriu, sub pămînt”. Dar pentru un scriitor? Să
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
cîrmuiri alături de care s-a situat din interes material. Calificarea sa de prozator, cu observația ageră și verbul alert și caustic, dau acestei mărturii secunde un preț în sine. Ea nu-l absolvă de păcate pe autorul său (pentru care frîngerea destinului scriitoricesc e o pedeapsă), dar e... mai mult decît nimic. Spre deosebire de alți memorialiști din rîndul nomenclaturii literare (Mihai Beniuc, Maria Banuș), autorul Străinului nu se străduiește a justifica, în vreun fel oarecare, crezul comunist, abjurîndu-l aproape în totalitate. Spre deosebire de
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
actorilor în diverse momente. Am mai spus câte ceva, în acest sens până acum, dar același lucru îl voi repeta și despre Mirela Popescu (Doina) care trece cu ușurință de la sentimentele exprimate prin gesturi simple dar pline de emoție (de exemplu frângerea mâinilor, atitudine care îi exprima înfrigurarea și speranța în dragoste, sau un chip împietrit de uimire și durere la aflarea unor vești, dar și hotărârea și îndârjirea, chiar o ură resemnată de acceptare pentru ispășirea unui păcat personal), la atitudinea
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
Biserica) și a trimis pe Duhul Său și nu un sistem filozofic și nici n-a întemeiat o nouă religie. De la începuturi până astăzi o găsim strânsă în jurului Mesei Domnului, căci „stăruiau în învățătura Apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” ne relatează Faptele Apostolilor în capitolul 2 cu 42. De atunci, aflându-se în stare permanetă de ascultare ea, Biserica - trup a lui Iisus Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului; de la Cina
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE PRECUM ŞI DESPRE NICOLAE AFANASSIEFF ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ [Corola-blog/BlogPost/378087_a_379416]
-
pe Duhul Său și nu un sistem filozofic și nici n-a întemeiat o nouă religie. De la începuturi până astăzi găsim această realitate a comuniunii liturgice strânsă în jurului Mesei Domnului: „Și stăruiau în învățătura Apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” după cum ne relatează „Faptele Apostolilor” în capitolul 2,42. Aflându-se de atunci în stare permanentă de ascultare, Biserica - ca trup a lui Iisus Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului de la Cina
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
însuși Trupul și Sângele Său. De aceea greșesc protestanții, care pun tot accentul numai pe momentul împărtășirii și greșesc și romano-catolicii, care consideră că prefacerea elementelor euharistice nu s-a făcut de Domnul Iisus Hristos în clipa binecuvântării - care precede frângerea Trupului și distribuirea Sângelui Domnului - ci în momentul în care Mântuitorul Hristos invită pe ucenici să se împărtășească. Romano-catolicii greșesc de asemenea și când împărtășesc credincioșii lor laici numai cu Trupul Domnului Iisus Hristos, rezervând împărtășirea cu ambele forme doar
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
dea faptului o semnificație mai mare și să arate marea legătură de unire. Căci prin participare noi numai ne împărtășim cu trupul lui Iisus Hristos, în timp ce prin unire noi suntem în comuniune cu El" - Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște. Frângerea pâinii este o comuniune personală cu Iisus Hristos: După cum acest trup se unește cu Iisus Hristos, tot astfel noi ne unim cu El prin această pâine. Dar de ce Sfântul Apostol Pavel a adăugat: "Pâinea pe care noi o frângem". Este
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
de la Cernăuți sau despre opera lui Brăileanu? Despre profesor s-a vorbit numai ca om politic, deși politica lui a însemnat trei luni de guvernare și restul pușcărie.” (p. 104) Dincolo de detalii biografice, rămîne o chestiune de fond: cît din frîngerea unei vieți depinde de capriciul istoriei și cît de coptura vieții interioare? La Traian Brăileanu răspunsul înclină spre a doua soluție.
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]