2,679 matches
-
circonflex), ô ("o" cu accent circonflex) sau û ("u" cu accent circonflex). Iată doar cîteva exemple: î din e: monumentum mormînt (=mormênt!), tenerus tînăr (=tênăr!), ventus vînt (=vênt!) freiner (fr.)a frîna (=a frêna!) netengu (sl.) nătîng (=nătêng!) frengi (tc.) frînghie (=frênghie!); î din i: luminaria lumînare, ridere a rîde, ripa rîpă, sinus sîn, stringere a strînge, rivus rîu drîmbă (sl.) geamlîc (tc.); î din o: fontana fîntînă (=fôntână!), longum lîngă (=lôngă!) monastiri (sl.) mînăstire (mônăstire!) limoni (gr.) lămîie (=lămôie!) gond
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
expresioniști, cum se întîmplă în aceste versuri: "soarele se lasă cioplit în artere de electroencefalograma inerției/ ploi sînt ridicate pe scripeți în noaptea cu farurile stinse/ și trîmbiți înăbușite de cîlții umbrei/ văd pești despicați le atîrnă carnea transparentă pe frînghii/ cactușii cresc în riduri de mătase/ clovnii fac tumbe la paralele de fum." (p.49) De sorginte expresionistă este și viziunea din poemul intitulat apocalipsa de gheață : "mari roți de fum arteziene de hîrtie mîzgălită cu laudă/ pe ecrane enorme
Un poet neo-expresionist by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14867_a_16192]
-
mereu proaspete. Ce-mi place mie e că sculptorul René Colameri nu l-a făcut hoț, tâlhar, ca-n legendă, pe autorul Baladei spânzuraților, ci sub chipul unui tânăr teolog de pe la 1400 înfășurat într-o rasă de călugăr cu nodul frânghiei apăsat cu palma pe șoldul drept. Un cap frumos de efeb. Seamănă cu Nichita. Și îi spun în taină primului și celui mai important liric modern francez, trăitor în secolul XV, că un popor trebuie să fie neapărat foarte puternic
Reflexe pariziene (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14903_a_16228]
-
ele se iscau adesea adevărate bătălii, în care, uneori, întreaga curte trecea de o parte sau de cealaltă, participând activ la chelfăneală. Când era timp frumos ieșeau la soare niște băbuțe, copiii se târau prin praf, rufele se uscau pe frânghie, iar în fundul curții, într-o cameră de la demisol, își ducea traiul o vrăjitoare. Cea mai reală vrăjitoare, bătrână și hidoasă, cu un neg păros pe obraz și cu un nas coroiat. Se povestea că nu intra în contact cu nimeni
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
pagină a acestui personaj se leagă și unicele momente de inspirație regizorală din film (de pildă momentul cu cele două scaune "stil", urcate, la o mutare, spre fereastra unui bloc mizerabil, și apoi momentul cu un sicriu fastuos, coborînd, pe frînghii, de la aceeași fereastră). ..."De unde ai tu mușchii ăștia?", îl întreabă doamna doctor (oculistă) pe pictor; el are mușchii din mediul rural, de unde provine, și unde o invită pe distinsa doamnă la tăierea porcului; doamna acceptă invitația, dar e oripilată de
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
dorințele șefilor. Or, de vreun an încoace, șefii țării n-au alt vis decât să-și extermine supușii. Ce-i drept, în ultimele luni comportamentul guvernanților a fost explicit sinucigaș, iar "finanțiștii" posedă și o inegalabilă artă de a pune frânghia și săpunul în mâna înalților clienți. Soluția e cât se poate de la îndemână: lasă un director de la finanțe zece minute pe-un post de televiziune, și fii sigur că te-ai ras de zece procente din simpatia electoratului! Ce altceva
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
groparii, cu soarele puternic în cap, încep lucrul la 12,30. Dar când să arunce ei prima lopată, cineva, care întârziase, se apropie grăbit, protestând cu mâna pe ceas. Neavând încotro, groparii scot înapoi la suprafață mortul abia lăsat cu frânghiile în jos. Nou venitul, în loc de altceva, de vreo smerenie, repetă ca un bătrân maniac: Dacă s-a spus unu, unu să fie * 17 aprilie 1992. Frumosul indiferent, estet, vânător și mare coureur pervers, dând iama prin toate femeile din teritoriul
Rugăciune pe o carapace de broască țestoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13770_a_15095]
-
poată descrie curajul și statornicia lor în fiecare suferință, când oricare din trecători avea voie să se poarte rău cu martirii, unii îi loveau cu ciomagul, alții cu nuiaua, alții cu biciul, alții cu cureaua sau, în sfârșit, alții cu frânghia. În fiecare din aceste chinuri vedeai o priveliște nouă și constatai o răutate nesfârșită. Unora li se legau amândouă mâinile la spate apoi, stând așa Țintuiți de un stâlp sau de o bârnă, li se întindeau trupurile așa Țintuiți cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Și-un Cuvier făcînd anatomia colțului de stradă, din poze și refrene. Plouă la Paris, plouă cu replici bruște, sacadate, de narator cu auzul bun. "Sînt zile în care aștepți să atîrni de o singură vorbă bună, ca de o frînghie." Să te salvezi, să mori? Să supraviețuiești. E rețeta Radu Cosașu, paradoxul gentil, ironia pățitului condescendent: "Mă uit de sus la puștimea care abia învață un slow. Și nici nu știe ce-o așteaptă - o cruntă spondiloză și angoasa unui
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
mâini tremurânde îmi rup șiretul corsetului trag balenele prin volanul din dantelă sfâșie pânza fină. vârtej de cuvinte pe care nu le înțeleg. fereastra ieșită din pământ ușor aburită se luminează deasupra mea. îl văd pe tata cum prinde o frânghie în grădina de la possi să ne învețe pe noi fetele în zori chiar înainte să bem paharul cu lapte abia muls cum să pășim elegant să plutim să alunecăm ca niște fluturi în plasa de mătase. apoi valul negru cât
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
păr arămiu răcorindu-i fruntea în vreme ce părul ei scăpat din cozi i se lipește jilav de obraji. o aude pe hella spunându-i cum sala cavalerilor din hofburg a devenit sală de gimnastică „așa cum e sala din casa cu pișcoturi” - frânghie pentru cățărat, paralele, prăjină, inele, bârnă, bănci pe care ți se masează umerii și pulpele și mai ales scheletul de cal în șaua căruia o așază acum fräulein anne. în timp ce își freacă mâinile cu satisfacție presimțind durerea instalându-se în
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
firimituri în hora de camee - (asemenea albume nu se răsfoiesc decât la sfârșitul unei zile săpate direct în piatră de unde s-ar vedea încă de cum încalecă primul tătar linia orizontului și dintr-o încâlcită absență a tuturor obiectelor ascuțite a frânghiilor unghiilor reproșurilor împinge deșertul către tine precum plugurile zăpada) - or să le poarte fetițe impozante în jocul de-a lumile dispărute apoi fantoma din rol pe furiș va veni să le strângă mai tare bluzița căci era pe când se călătorea
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
nu se zărea Ursula, de parcă o înghițise pământul, doar magicienii se retrăgeau unul după altul, fără să lase în urma lor vreun cuvânt despre următoarea etapă a operațiunii. Trezit din năuceală, Albin Negrescu hotărî să urce în prima clopotniță. Trase de frânghia celui mai mare clopot, și sunetele acestuia le acoperiră pe ale patrupedelor, ieșite la păscut. Primi răspunsuri din celelalte turnuri: sunau toate a înmormântare. Generalul de evenimente nu se mai temea de ele. Oricum trebuia să vină cândva plecarea în
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
omenescului care pătimește. Gabriel Chifu cultivă un soi de angeologie demonică, o degradare în trepte a îngerilor care se transferă mai întîi într-o zonă prozaică prin umanizare, precum la Blaga și Arghezi: „la început cuvintele erau un fel de frînghii pe care/ coborau din cer, printre noi, îngerii. ca acrobații/ sub cupola circului, ca trupele/ de comando din elicopterele lor speciale./ se amestecau printre noi” (...) apoi, hîrști, niște nevăzute și neiertătoare foarfeci vii/ (pseudonim legat la ochi al morții?...)/ au
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
care/ coborau din cer, printre noi, îngerii. ca acrobații/ sub cupola circului, ca trupele/ de comando din elicopterele lor speciale./ se amestecau printre noi” (...) apoi, hîrști, niște nevăzute și neiertătoare foarfeci vii/ (pseudonim legat la ochi al morții?...)/ au tăiat frînghiile și îngerii care au mai apucat/ s-au cățărat pentru totdeauna la cer./ ceilalți au rămas jos, s-au ofilit/ ca plantele fără rădăcini și neudate? (frînghiile pe care coborau îngerii). După care are loc ultimul stagiu al metamorfozei, trecerea
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
nevăzute și neiertătoare foarfeci vii/ (pseudonim legat la ochi al morții?...)/ au tăiat frînghiile și îngerii care au mai apucat/ s-au cățărat pentru totdeauna la cer./ ceilalți au rămas jos, s-au ofilit/ ca plantele fără rădăcini și neudate? (frînghiile pe care coborau îngerii). După care are loc ultimul stagiu al metamorfozei, trecerea mesagerilor divini în starea de demoni, însoțită de prefacerea luminii celeste în întuneric: „zăream/ cum îmbătrînește lumina zilei pe chipul lor./ noaptea s-a petrecut ceva neașteptat
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
a vedea dacă și cum viața s-a transformat în destin. S. G.: Cum vă explicați destinul în perspectiva cărților? B.N.: La "vîrsta maturității în gîndire"1) omul nu este decît trecutul său și cînd privește în urmă vede o frînghie - cu mai multe noduri - care traversează o prăpastie. El este un funambul! Dar și un "funambulesque", adică un acrobat, ciudat și bizar. în fiecare clipă poate să se prăbușească în vid. Am fost un echilibrist care a trăit alternanța dintre
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
poate să se prăbușească în vid. Am fost un echilibrist care a trăit alternanța dintre șansă și neșansă, perseverență și abandon, deznădejde și nădejde, umilință și revoltă, frică și curaj... toate strînse în nodurile pe care le-am legat pe frînghia ce traversa o prăpastie - în care am privit uneori abisul - și astfel nodurile s-au transformat în destin. Au dobîndit un sens, au cîștigat o semnificație, un simbol și acum pot să spun: "Iată cine am fost!", "Iată cine sînt
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
ce traversa o prăpastie - în care am privit uneori abisul - și astfel nodurile s-au transformat în destin. Au dobîndit un sens, au cîștigat o semnificație, un simbol și acum pot să spun: "Iată cine am fost!", "Iată cine sînt!" Frînghia este traseul de-o viață ce seamănă cu un șirag de mătănii - fiecare boabă o rugăciune - și care însumează "Ce ai vrut tu să faci din viața ta" și "Ce a vrut să facă Dumnezeu din tine". Raportul dintre imanent
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
să faci din viața ta" și "Ce a vrut să facă Dumnezeu din tine". Raportul dintre imanent și transcedent, dintre "aici" și "dincolo". Dacă a existat o coincidență dintre aceste două forțe înseamnă că nu ți-ai ratat viața și frînghia a fost bine legată prin nodurile ei. Dar să nu fim prea gravi de la început, pentru a nu ne pierde detașarea, ironia, autoironia și... chiar umorul... S.G.: Și totuși! Considerați că v-ați ratat viața? B.N.: Vreau să cred că
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
la București sînt... scriitor. Două eleve de la Liceul "I.L. Caragiale" din Ploiești mi-au luat un interviu intitulat: "Un scriitor incomod". Cred că este exact ceea ce mă definește... A vorbi despre rațiune, logos, cauzalitate, justiție ar însemna să vorbim despre frînghie în casa spînzuratului care nu s-a sinucis, ci... a fost ucis. Trăim într-o lume schizofrenică, grotescă, o lume de saltimbanci și clovni care își arogă dreptul de a vorbi în numele nostru. Einstein are o fotografie cu limba scoasă
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
noi, și proiectează viziunea orientală asupra Angliei. Ceea ce te cucerește este chiar imposibilitatea de a separa cele două lumi care se întîlnesc în ființa scriitorului. Într-una din ultimele pagini, chiar își exprimă refuzul scindării, ca și neputința alegerii, deși frînghii, lasouri și arcane îl silesc să opteze. Și Rushdie își desfată cititorii cu strategii narative diverse, perfect adecvate istorisirilor și personajelor create. Tînăra dorind să părăsească India, naivul ușor de înșelat de toți, dar păstrîndu-și nealterată veselia animă primele două
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
joacă un joc". Dar la un moment dat un suflu afectiv sporit face ca figurile statice să prindă viață, să freamete fantezist, să-și ia zborul precum în picturile lui Chagall: "E nuntă, liniște. Flutură vîntul rufe albe, întinse pe frînghie la ŤBirtul înfrățireať". Mireasa se-nvîrte printre mese. E tînără, strălucitoare. Toți o ciupesc, o cheamă, o sărută. O retușează, o rujează, îi cîntă. Bem. Umbra se-nalță-ncet ca fumul, din pahare. Bunica-i fericită și valsează. Zîmbește tandru de pe
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
Să vadă toți ce eu învăț" ). Desigur că apar și variante regionale morfologice sau lexicale (pluralul răți, auxiliarul perfectului compus: o știut, substantive de alt gen decît în limba comună: lăcată, rochiu). Cuvintele strict regionale sînt puține: pacică "tutun", șlang "frînghie", pătăranie "pățanie" ("Ghiță zice pătărănii, noi le ascultăm"), mai numeroase fiind sensurile și construcțiile care se deduc destul de ușor din cele comune: a lepăda "a se lăsa de ceva" ("Eu vreau să lepăd / Da' nu știu cum"), a lega "a se produce
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
Emil Brumaru Nu-mi arunca cercelul tău în suflet ( M-aș prăbuși sub greutatea lui!) Ci dulci frînghii cu noduri parfumate, Din rochii împletite, să mă sui, Preacredincios, la gura ta de carne În care fructul moale-i omorît, La părul ce-ți atîrnă ca paingii Din turnuri de cetate peste gît, La sînii albi întemeind religii Ce
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9050_a_10375]