2,275 matches
-
tinere ale cărui trăsături să semene cu ale mamei sale, deoarece primul model a fost mama sa.Frumoasa Jeanne-Emilie Baheux de Puisieux, îi va deveni soție sculptorului ... Citește mai mult Ideea de a crea o frumoasă sculptură care să simbolizeze frăția dintre Franța și Statele Unite ale Americii în înverșunată lor lupta pentru libertate, din timpul războiului de independență a început să-l preocupe pe Frederic-Auguste Bartholdi în anul 1865, când trupele Confederației s-au predat la sfârșitul războiului civil. Traversarea Atlanticului
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
în-gerul morții, este „albastru, de inimi născător”. „Dragonul ne¬gru” este cel căruia îi stă în puteri să prindă „rădăcini florale”, iar pentru magnifica „Lebădă neagră cu cioc de noroc”, motto-ul care îi dă anima este (pseudo?)ironicul „Credință, frăție și ubi¬cuitate!”. Un loc aparte îl ocupă poemul „Reperaj”, de fapt un înca¬drament pentru una sută catrene ce se vor de sine stătătoare, deși sursa de inspirație este comună. Unele pot fi citate integral, n-am putea spune
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_h_popescu_1473254565.html [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
fratele Nichita i-a recitat de 100 de ori poezia „Odă în metru antic” și pe care a recitat-o el însuși la Ploiești în limba română și în limba sârbă împreună cu Nicolae Băciuț, în momente de unicitate actoricească și frăție literară. De asemenea, ne-a recitat versuri izvorâte din adâncul sufletului dedicate în semn de adio prietenului și fratelui Nichita Hristea Stănescu: „Adio, fraților/ Și băieți de treabă!/ Rămân al vostru,/de stat statornic...//și datornic-/ca un cal de
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
etc. Toate traducerile din lirica românească le consideră un omagiu adus marelui poet și prieten Nichita Hristea Stănescu. Este cetățean de onoare al orașelor Ploiești, Skopje, Călărași, Târgu Cărbunești, Ceaceak, Negotin, președinte de onoare al Asociației de Creație și Prietenie „Frăția sârbo-română” din Belgrad, membru de onoare al Academiei Române, membru activ al Uniunii Scriitorilor din România, Doctor Honoris Causa al Universității de Vest „Vasile Goldiș”, distins cu mai multe premii pentru literatură și traduceri. Pe scena Filarmonicii din Ploiești i-a
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
La Judecata de Apoi, vor constitui criteriile după care noi vom fi judecați. Astfel, spiritualitatea ortodoxă are, de asemenea, un foarte puternic aspect comunitar. Am putea exprima aceasta prin angajamentul fiecăruia pentru celălalt pe calea mântuirii. În biserică, noi trăim frăția cu o foarte mare intensitate, și ideea că suntem toți fiii aceluiași Tată, că toți împărțim aceeași moștenire și că dăm același sene de iubire creștină spre un scop comun Împlinirea completă în Dumnezeu. În acest sens, umanismul creștin ortodox
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
studentul Valeriu Gafencu a fost condamnat de instanțele militare ale regimului antonescian, în cadrul unor ample măsuri de represalii politice aberante, cărora le-au căzut victime zeci de mii de cetățeni români, între care foarte mulți minori, elevi membri ai organizațiilor „Frățiile de Cruce”. Condamnările aberante la zeci de ani de detenție grea, dictate de aceste instanțe militare care condamnau cetățeni români pentru gesturi simbolice sau nesemnificative în spațiul public după o legislație absurdă de tip totalitar, aveau scopul de a justifica
SOLIDARITATE CU VALERIU GAFENCU de FUNDAŢIA „ION GAVRILĂ OGORANU” în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Solidaritate_cu_valeriu_gafenc_fundatia_ion_gavrila_ogoranu_1359881365.html [Corola-blog/BlogPost/351600_a_352929]
-
de inspirație fascista. Ne surprinde manieră neacademica, incompatibilă cu un institut de rang guvernamental, în care reprezentanții INSHREW înțeleg să scoată din contextul juridic și istoric al documentelor anumiți termeni, falsificându-se flagrant sensul. 2. Apartenența lui Valeriu Gafencu la Frățiile de Cruce și Mișcarea Legionara nu poate fi considerată că apartenența la organizații fasciste în primul rând datorită neacceptării de către aceste organizații a definirii lor că fasciste, În plus, este de notorietate faptul că Tribunalul de la Nurnberg, instanța penală internațională
SOLIDARITATE CU VALERIU GAFENCU de FUNDAŢIA „ION GAVRILĂ OGORANU” în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Solidaritate_cu_valeriu_gafenc_fundatia_ion_gavrila_ogoranu_1359881365.html [Corola-blog/BlogPost/351600_a_352929]
-
Am de gând să mă las de hoții Baraba, și dacă stăpânirea mă va ierta, atunci nu voi mai face acestea și mă voi așeza la locul meu. Sau mă voi preda pur și simplu.” Toți știau însă că din frăția lor nu se putea ieși lesne. Era un loc unde intrai foarte ușor și ieșeai foarte greu, sau nu mai ieșeai deloc. Era o capcană pentru cei care credeau în ,,libertate”. Cel care vorbise împotrivă nu mai apucase însă să
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
îți cer, stăpâne puternic, Pedeapsa ta să o dai acelui nevrednic! Mâinile tale dibace sunt Că au plămădit al daciei pământ. Zeule! Apără-ne de dușmani! Ne păzește de romani! Iar dacă ar fi să fie ... ... între noi și ei ... frăție. ( Se aud tunete și se văd fulgere puternice. ). Slăvit deapururi numele să-ți fie! Nici când nu-ți călcarăm poruncile sfinte, Nici legile regelui iubit turnate în cuvinte. ( Tunete și fulgere. Poporul e de față, așteaptă, și tace. Mărturisire în
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Autoare Maria Giurgiu A unit Dumnezeu cer și pământ prin Coloana Infinită-buricul lumii în sufletul Carpaților și-n inimi de viteji ai frăției lupilor din totemuri. a semănat el iubirea de neam și datini în în ochiul acvilelor și inimile stâncilor străvechi leagăne tăcute culcușuri osemintelor tocite ale voievozilor și lacrimile valahilor ce-au clădit scut gliei din trupurile lor în calea valurilor
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483237995.html [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
că strămoșii trăiră la răscrucea vieții și-a morții. Spiritul sfânt din colinde urătorii între ani cu pocnet din bice și clopoțiri argintii scutură din somnul greu- spiritul lupului alb reînviind la români colindul cu florile dalbe vitejia străbună și frățiile de suflet între inimi de români -din Ardeal până-n bunget pictează fulgii de nea în văzduh -diademă cu zborul acvilelor din stemă stăpunge sufletul românilor durere supremă săgețile-flăcări din ochii zimbrilor cu inimi săgetate de suferința Carpaților urletele balaurilor din
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483237995.html [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
nămolul din cizme, devii un fel de paria și pe baltă nimeni nu mai dă pe tine nici doi bani. Iar „balta”, termen specific indiferent dacă-i râu, lac sau mare, este exact locul care te consacră drept membru al frăției. Deci în afara bălții nu ai nici o valoare. Tot în sanctuarul domestic mai sunt sculele. Da! Sculele, nu undițe, ciorpac, juvelnic sau minciog! Ele dau imaginea profundă a pescarului și chiar fac diferența. Fiindcă un director de bancă nu poate avea
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
pescarului unde, când și cum trebuie să arunce momeala ca să prindă destul pește încât să nu râdă copii de el. Lucru greu, chiar imposibil, dacă nu ești consiliat de un maestru desăvârșit. Și mai era un punct forte al acestei Frății preponderent masculine. Bine, sunt și niscaiva femei rătăcite printre ei, dar despre ele chiar nu are rost să se pomenească deoarece erau destul de greu de deosebit de bărbați chiar și de un ochi foarte versat. Prin urmare, există chiar o politică
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
pe la ele pe acolo nu prea erau decât niște fleșcăiți care nici nu meritau băgați în seamă. Unde mai pui că toate aceste povești, narate așaa, mai îngălat, erau ascultate cu sfințenie și trecute în registrele memoriilor de aur ale Frăției. Ce putea fi mai bine!? Să fii ascultat și aprobat de confrați care nu te iau în râs, chiar dacă asta costa câteva rânduri de băutură, sau să povestești aceste minunate aventuri de acasă, ori la serviciu, unde nu te bagă
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
bifurcată de pește, se spune că te sărută norocul cu al său plisc de aur dacă te ciupește. Înoată pe apele de istorie roșii, mândră, încrezătoare, cu coada în vânt, sfidând bâtlanii, codoșii, necălcându-și o virgulă din cuvânt. „Credință, frăție și ubicuitate!” strigă pe ape al său preferat motto, este o ascunsă ambiguitate, sau o intempestivă extragere loto? Magnifica lebădă neagră cu cioc de noroc și jurământul în plisc, înoată strângându-și amintirile-n coc, iar la gât își pune
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1474450454.html [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
Editurii „HARISMA”; -membru fondator și Președinte de onoare al Asociației Filantropice Medicale „CHRISTIANA”; -președinte al Fundației „ELENA DOAMNA”; -președinte al așezământului „SF. STELIAN”; -membru fondator și președinte de onoare al Asociației „DELPHI”; -membru de onoare al Fundației „MEMORIA”; -președinte-executiv al FRĂȚIEI ORTODOXE ROMÂNE; -membru fondator al Fundației ECUMENICE SF. AP. ANDREI, ș.a. Părintele Profesor Constantin Galeriu pe lângă mulțimea de articole și studii publicate în țară și străinătate, a scris și publicat următoarele volumele de referință: -Jertfă și răscumpărare, (1973, Teză de
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1416650866.html [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
Vedeți, Giorgică este discipolul meu deosebit. De pe acum promite mult și multe preocupări de folos va aduce Neamului nostru Dacoromân! Și așa a fost: am colaborat fidel și entuziast în cadrul Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români, (A.S.C.O.R), al Frăției Ortodoxe Române ca membru fondator, al Fundației Ec. Sf. Apostol Andrei înființată de mine, în atmosfera diferitelor conferințe și dezbateri cultural-religioase din București, în formarea mișcării pro-revoluția Română din Decembrie ’89, în zelul renașterii spirituale a poporului român, etc. Astăzi
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1416650866.html [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național. Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate - Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României by http://uzp.org.ro/maine-26-iunie-ziua-drapelului-national-al-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național. Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate - Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României by http://uzp.org.ro/maine-26-iunie-ziua-drapelului-national-al-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
că-ar fi-n cer mai bine, Frică nu ne-ar fi, și-am merge cu Tine. Doar n-ai fi grăbit, ori te-am plictisit!... Ce-mi faci? Bravo!... Te-apuci de citit? Te-ai oprit la versul, când Frăția spune: “Cel ce nu mă știe, om nu e pe lume!” Vrei cumva să afli c-am iubit tot timpul? E plăcerea Ta... de te-ndeamnă gândul Că nu cunoști mila, nici n-ai plâns un pic; Lacrimi n-ai
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1395214526.html [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
mult mai bine decât noi, Mircea Motrici și de dincolo de moarte a semănat iubire, blândețe, noblețe printre cei ce au vorbit, au cântat, au plâns pentru și despre el. Invocându-i vocea, chipul, creația, ne-am regăsit în dragostea și frăția ce se leagă miraculos nu numai între inimi, ci și între glasuri, văzând aievea ce suflete alese pot avea cei întristați, câtă lumină, bucurie, împăcare poate dărui un dispărut în lumea umbrelor! Manifestarea a derulat în unduirea amintirilor despre Mircea
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI by http://uzp.org.ro/ne-dat-aripi-pentru-libertatea-zborului/ [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
unchilor Gheorghe Rădulescu, Badea și Ilie Manea. Rămas orfan de la vârsta de 7 ani și-a petrecut copilăria în orfelinat. Părintele Constantin Voicescu a fost trimis să învețe la Școala Normală din municipiul Buzău. Aici intră împreună cu alți colegi în Frăția de Cruce, motiv pentru care va fi arestat în luna decembrie anul 1942. A fost condamnat de Curtea Marțiala a Corpului 5 Armată Ploiești, la 3 de închisoare corecțională. Stă închis la Pitești și Alba Iulia. În vara anului 1944
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
acești viteji mărturisitori ai credinței a fost și Părintele Constantin Voicescu. Născut la 28 iulie anul 1924, în București, Constantin Voicescu și-a petrecut copilăria în orfelinat și o parte din adolescență în închisorile lui Antonescu, pentru activitate în cadrul FDC (Frăția de Cruce). Așa încât greutățile copilăriei l-au „antrenat“ să suporte cu seninătate mizeriile detenției comuniste. Pentru Părintele Constantin Voicescu, cele trei perioade de detenție de la Pitești, Jilava și Târgu Ocna au reprezentat ani de umilință, de durere înnăbușită, trupească, dar
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
dispunea de o voce sonoră și caldă, cu o bună întindere, nu abuza niciodată de aceste calități. Ca om de atitudine, Părintelui îi era în totalitate străin pasivismul. Așa a fost educat de mic, așa se explică apartenența sa la Frățiile de Cruce, așa se face că de tânăr a cunoscut închisorile, atât sub regimul antonescian, cât și sub comuniști. Până la evenimentele din anul 1989, fiind anchetat lunar, Părintele și-a manifestat atitudinile civice în mare taină, sfătuind mai mult la
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
datelor din scriptele instituției un singur steag de breaslă se află în stare de conservare „destul de bună” (fiind refăcut în proporție de 50% ), pentru celelalte patru mențiunea privitoare la starea lor, din „Registrul de valori al muzeului”, fiind „mediocră”. „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava” În scrierile sale despre Suceava de altădată, prof. Liviu Marian, fiul folcloristului și etnografului Simeon Florea Marian, remarca faptul că, prin introducerea de către stăpânirea apuseană austriacă a unui ritm mai accelerat de civilizație modernă în
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]