28 matches
-
Oștiri cu coifuri de aramă/ Și roibi cu aur pe căpestre/ Când la strângerea ta de tată/ Grăbeau din codri la poiene,/ Strângând săcuri la subțioară,/ Feciorii mândrei Cosânzene.// Zdrobită-n praf, murea arama,/ Și codrul chiotea, viteazul;/ Iar tu, frăține, mare meșter,/ Biruitor frângeai zăgazul/ Și-nbujorându-te la față,/ Treceai prin văile afunde,/ Înconvoindu-ți îndărătnic/ Mărețul tău grumaz de unde.// Slăvite fărmituri a vremii,/ De mult v-am îngropat văleatul.../ Neputincios pari și tu astăzi/ Te-a-ncins cu lanțuri împăratul/ Ca
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
mai» sugerează tocmai graba de a se face nevăzut a fericitului miluit de Dănilă”. Creangă folosește și expresii tautologice care, deși provoacă râsul printre intelectuali, sunt vorbe de bun simț tipice omului isteț din popor: "„— Na! că făcui pacostea și frăține-meu. Ei, ei, acum ce-i de făcut?... Eu cred, că ce-i bine, nu-i rău: Dănilă face, Dănilă trebue să desfacă.”" Potrivit istoricului literar George Bădărău, „Dănilă Prepeleac” este una din scrierile lui Creangă în care atmosfera de
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
alții cu sila i-au botezat și i-au întors spre pravoslavie, mulți din țară au ieșit la turci și la leși și printr-alte țări, vrînd să-și ție legea sa. Cu aceasta vrînd Ștefan vodă să astupe faptele frăține-său, de lucruri ce făciia, cu nevoință siliia. Iară ce cerea pravoslaviia și legea creștinească nu ținea, că mai apoi nu numai lăcomiia și asupreală făciia, ce și curvie nespusă era într-însul, nu răbda de muieri cu bărbați, nu
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
de muieri cu bărbați, nu era fecioarile nebatjocurite, nu jupînesile boiarilor săi neasuprite“. Iar Nicolae Costin adăuga în "Istoria Țării Moldovei": „Pre proastă cale purcese Ștefan Vodă cu aceste, izgonirea și silirea armenilor, socotind că el stinge ocărîta viață a frățini-său; și va înoi bunul nume al tătini-său". “Faptele frăține-său” erau turcirea și trădarea lui Ilieș, pe care le relatează Gheorghe Șincai în istoria sa, consemnând și pervertirea lui Ștefan însuși: "Ștefan văzând că nu-și poate plini pofta
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
boiarilor săi neasuprite“. Iar Nicolae Costin adăuga în "Istoria Țării Moldovei": „Pre proastă cale purcese Ștefan Vodă cu aceste, izgonirea și silirea armenilor, socotind că el stinge ocărîta viață a frățini-său; și va înoi bunul nume al tătini-său". “Faptele frăține-său” erau turcirea și trădarea lui Ilieș, pe care le relatează Gheorghe Șincai în istoria sa, consemnând și pervertirea lui Ștefan însuși: "Ștefan văzând că nu-și poate plini pofta, și-au băgat în inimă să omoare tot Divanul, și
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Rareș a încercat să impună credința ortodoxă locuitorilor de altă religie din Moldova, cei care au refuzat fiind persecutați ca eretici. După cum consemnează cronicarul Grigore Ureche, ""(...) biséricilor s-au arătat cu dumnezeire mare, ca să poată stinge numele cel rău al frăține-său. Și ca să nu să vază ceva că este răsărit de la pravoslavie, toți eriticii din țara sa vrea, au să-l întoarcă, să fie la o lége, au să iasă din țară. Pre arméni, pre unii din bună voie, cu
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
alții cu sila i-au botezatu și i-au întorsu spre pravoslavie, mulți din țară au ieșitu la turci și la léși și printr-alte țări, vrându să-și ție légea sa. Cu aceasta vrându Ștefan vodă să astupe faptele frăține-său, de lucruri ce făciia, cu nevoință siliia."" În ziua Adormirii Maicii Domnului, domnitorul a poruncit ca toate bisericile armenești din Suceava, Botoșani, Roman, Huși etc. să fie dărâmate sau închise, să fie confiscate vasele și veșmintele liturgice, să fie
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
Rareș a încercat să impună credința ortodoxă locuitorilor de altă religie din Moldova, cei care au refuzat fiind persecutați ca eretici. După cum consemnează cronicarul Grigore Ureche, ""(...) biséricilor s-au arătat cu dumnezeire mare, ca să poată stinge numele cel rău al frăține-său. Și ca să nu să vază ceva că este răsărit de la pravoslavie, toți eriticii din țara sa vrea, au să-l întoarcă, să fie la o lége, au să iasă din țară. Pre arméni, pre unii din bună voie, cu
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
alții cu sila i-au botezatu și i-au întorsu spre pravoslavie, mulți din țară au ieșitu la turci și la léși și printr-alte țări, vrându să-și ție légea sa. Cu aceasta vrându Ștefan vodă să astupe faptele frăține-său, de lucruri ce făciia, cu nevoință siliia."" În ziua Adormirii Maicii Domnului, domnitorul a poruncit ca toate bisericile armenești din Suceava, Botoșani, Roman, Huși etc. să fie dărâmate sau închise, să fie confiscate vasele și veșmintele liturgice, să fie
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
Rareș a încercat să impună credința ortodoxă locuitorilor de altă religie din Moldova, cei care au refuzat fiind persecutați ca eretici. După cum consemnează cronicarul Grigore Ureche, "(...) biséricilor s-au arătat cu dumnezeire mare, ca să poată stinge numele cel rău al frăține-său. Și ca să nu să vază ceva că este răsărit de la pravoslavie, toți eriticii din țara sa vrea, au să-l întoarcă, să fie la o lége, au să iasă din țară. Pre arméni, pre unii din bună voie, cu
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
alții cu sila i-au botezatu și i-au întorsu spre pravoslavie, mulți din țară au ieșitu la turci și la léși și printr-alte țări, vrându să-și ție légea sa. Cu aceasta vrându Ștefan vodă să astupe faptele frăține-său, de lucruri ce făciia, cu nevoință siliia." În ziua Adormirii Maicii Domnului, domnitorul a poruncit ca toate bisericile armenești din Suceava, Botoșani, Roman, Hotin, Siret, Vaslui și Iași să fie dărâmate sau închise, să fie confiscate vasele și veșmintele
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
Din orele de repaos ale lui Radu Pătărlăgeanu și acestea nu sunt slujbe acătării, sunt ca loboda în zi de Paști. Hotărârea, în aparență neclintită, a d-lui Ioan Brătianu de-a se retrage la Măgura și de-a încredința frățini-său compunerea unui cabinet, deși e un căpițel de nădejde pentru inimele patriotice, totuși nu e de natură a le liniști. O deputațiune a majorității Camerei și alta a majorității Senatului, această din urmă cu chiar î [nalt] P[rea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
va îngriji straiele familiei; la nivel mitic, fata a urzit energiile fecunde ale lumii într-o formă socială, puternic încărcată magic. Cusătura, precum omul și lumea, se naște în suferință: „De (numele) cei frumoasă,/ Șede la gherghef și coase,/ Peșchiraș frăține-său;/ Guleraș tătâne-său;/ Nu știu, coase ori descoase/ Lăcrămoare pe față varsă” (Purcari - Suvorov). Darurile nupțiale (ștergar și guler) implică sentimentul mutației radicale și creează, la un prim nivel, teamă. Truda cusutului, care trebuie să fie perfect, asemenea lumii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fetei în colinde un statut înalt, care îi permite să-și aleagă singură mirele demn de așa haine: „Sub tufă de mălin verde,/ Dimineața lui Crăciun!/ Dar acolo cine șăde?/ Marișca, fat-albineață./ Dar de lucru ce lucrează?/ Închistrește, bobidistrăște,/ Guleraș frățini-său,/ Cămeașă tătini-său./ - Ce să-ț’ dau, Marișcă, țâie/ Să-m’ îmbobiștrăști și mie?/ - Mie nu-mi trăbă nemnică,/ Numa’ voinicu de-asară/ Ce-o ieșit pă poartă-afară,/ Cu păr galben rătezat,/ Cu cizme negre-ncălțat,/ C-acela ieste-mpărat” (Cuhea - Maramureș
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la acel capigiu-bașa ce venise cu mazâliia [...] Ci chiar lângă alte vorbe ce au avut, vrând ca să să îndreptéze pe sine și pă fie-său Șerban-vodă, cum ei sânt cu dreptate împărații, au zei și aceasta că el în zilele frăține-său, lui Șerban-vodă, cât l-au cunoscut că iaste cu dreptate cătră împărăție nimic n-au zis, iar după ce l-au cunoscut că să abate de cătră împăratul și va să să lipsească lângă vrăjmașii împăratului, l-au otrăvit [cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1715]. Radul Spătarul, părăsind lumea cea trecătoare în floarea vârstii, ș-au ales partea veciuitoare; pre stolnecu cel lăudat având firesc părinte, pre Costandin Cantacuzino bogatul întru minte. Multă întristare au adus a lui jalnică moarte, Lui Ștefan vod(ă) frăține-său, celui deplin în toate, care aici l-au astrucat cu cinste frumoasă. Cu pompă mare L-au adus, domnilor cuvio(a)să. Jale soții(!) lui lăsând și tânguieli nespuse, Coconilor și neamului suspinuri necuprinse. Pre Dumnezeu dar să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cade lui a se feri dînsa foarte ca și de o fată ce-are fi a lui, să va ce iaste a lui. Așea și socrul de muiarea feciorului său și feciorul de maștehă-sa și vărul de cătră muiarea frăține-său și a cumnatu-său” (Pravila ritorului Lucaci, ediție de I. Rizescu, București, Editura Academiei R. S. România, 1971, p. 167). în alte cazuri primejdia „sângelui amestecat” nu apărea: „Iară sora ei nu iaste apărat de-a luarea, ce de va
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mihai postel[nicul]”, „Mateiiu cuparul”, „Iordache post[elnicul]”, „Pârvul postelnicul cu frații lui, feciorii răposatului Drăghici spătarul”) era îndreptățit. „Și au vădit pre Stroe aiave” - continuă cronicarul, căutând pentru ucigaș referințe biblice: „Vrând să să ascunză, ca Cain de sângele frăține-său, lui Avel” - cu „3 răvașe scrise cu mâna lui cătră un hoț asémenea cu el, Costandin păharnicul Vărzariul sin Radului armașul Vărzariul, ca să facă lui Costandin postelnicul moarte, iar într-alt chip nu”. Evidența („acéle trei răvașe” căzute „în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
favorizați prin absentarea acestuia în Asia, se pusese la ordinele nemulțămiților guvernatori de provincii ai lui Suleiman. În așa chip Musa izbuti să desfacă din puterea fratelui său Suleiman provinciile turcești și să cucerească capitala Adrianopol, unde se proclamă în numele frățini-său, Mohamed, de singur stăpânitor al Traciei, Iliriei și Tesaliei. Se și gătea să înainteze în Asia Mică, unde Suleiman lupta contra fratelui Mohamed; dar Suleiman, amenințat de un atac la spate, se temu și se hotărî a-și schimba
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
incidente neașteptate se brodi chiar de la-nceput într-un chip neverosimil. Musa e învins la-nceput, apoi e învingător și-i scoate pe Suleiman. Vitejia personală a lui Musa, apoi puterea lui mai mare de oști, care precumpănea pe-a frățini-său, având atâtea gloate valahiene și sârbești în ajutor, păreau de la început că pleacă cumpăna în favorul său; însă trădarea mai multor aliați, precum și un meșteșug izbutit al inamicului îi dădură acestuia biruința. Încă pîn-a nu se începe bătălia, împăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Suleiman, stăpân fără margini a părții europene din înpărăția osmană, făcu intrarea aproape triumfală în Adrianopole și se bucură de recunoașterea obștească din partea poporului său. În posesiunea deplină a puterii el și-a uitat iute de cuvântul ce-l dăduse frăține-său Mohamed la începutul întreprinderii, cumcă i se va subordona acestuia și va domni numai în numele lui, ci din contra el lucră în numele său propriu c-o putere suverană lipsită de scrupule. Prietenia relațiilor sale intime cu Mircea se spori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ta a pus atât temeiu I-au și spus desigur cumcă, tu ești văduvă și bine Ți-ar păre ca Escelența să te iee chiar pe tine. Până astăzi nu ți-am spus-o căci i-am fost făgăduit Și frăține-meu și altui să țin lucrul tăinuit. Și când vine Escelența? Astăzi vine, înspre sară. Potrivite sunt acestea? Bine faci tu? Bine dară. Să-ți spun, dragă mătușică. Când întîiu m-am măritat Am făcut-o din iubire. Bine oare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe un frate al meu, care are șapte inimi, pe când eu n-am decât două. Genarul își înfipse pintenii adânc în coastele calului, care fugea scuturîndu-se... ca o vijelie. Când îl văzu pe Făt-Frumos în pustiu, zise calului său: " Spune frăține-tău să-și arunce stăpânul în nori și să vină la mine, că l-oi hrăni cu miez de nucă și l-oi adăpa cu lapte dulce. Calul Genarului îi necheză frățini-său, ceea ce-i spusese, iar Frate - său i-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe Făt-Frumos în pustiu, zise calului său: " Spune frăține-tău să-și arunce stăpânul în nori și să vină la mine, că l-oi hrăni cu miez de nucă și l-oi adăpa cu lapte dulce. Calul Genarului îi necheză frățini-său, ceea ce-i spusese, iar Frate - său i-o spuse lui Făt-Frumos. - Zi frățini-tău, zise Făt-Frumos calului său să-și arunce stăpînu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc. Calul lui
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în nori și să vină la mine, că l-oi hrăni cu miez de nucă și l-oi adăpa cu lapte dulce. Calul Genarului îi necheză frățini-său, ceea ce-i spusese, iar Frate - său i-o spuse lui Făt-Frumos. - Zi frățini-tău, zise Făt-Frumos calului său să-și arunce stăpînu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc. Calul lui Făt-Frumos o necheză asta frățini-său, și acesta asvîrli pe Genarul până în nori. Norii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]